Banca Mondială estimează că răspândirea unor instrumente AI mai ieftine ar putea susține creșterea economică în statele cu venituri mici și medii, relatează Financial Times.
„Inteligența artificială are mai multe șanse să-i ajute pe angajați decât să-i lase fără locuri de muncă”, arată raportul publicat marți.
Potrivit Băncii Mondiale, mai puțin de 10% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea fi automatizate cu ajutorul AI, față de peste o treime în țările cu venituri ridicate.
„Ca regulă generală, economiile în curs de dezvoltare au în prezent mai mult de câștigat și mai puține motive să se teamă de inteligența artificială decât țările bogate”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale.
AI schimbă perspectivele pentru economiile emergenteRaportul are un ton mai optimist decât avertismentele formulate anterior de alți economiști, care au susținut că inteligența artificială ar putea adânci decalajul dintre țările bogate și economiile emergente.
Una dintre temeri este că angajații din domenii precum serviciile IT, relațiile cu clienții sau alte activități administrative ar putea fi înlocuiți de programe bazate pe inteligența artificială. În același timp, statele mai sărace riscă să rămână în urmă în competiția pentru centre de date, cipuri și infrastructură de calcul.
Gill a recunoscut că autorii raportului erau inițial mai pesimiști, fiind influențați de dezbaterile din economiile dezvoltate privind pierderea locurilor de muncă.
Analiza a arătat însă că inteligența artificială produce deja câștiguri de eficiență în țări precum India și Kenya.
Deși impactul AI asupra productivității la nivelul întregii economii este încă dificil de măsurat, tehnologia ar putea permite realizarea într-un timp scurt a unor progrese care, în alte condiții, ar necesita zeci de ani, a afirmat Gill.
Raportul Băncii Mondiale arată și că utilizarea inteligenței artificiale se extinde rapid în rândul întreprinderilor mici din economiile emergente.
Banca Mondială avertizează totuși că țările dezvoltate vor obține cele mai mari câștiguri de productivitate, în condițiile în care adoptă tehnologia într-un ritm mai rapid.
Astăzi, într-o suburbie a Vienei s-a înregistrat o temperatură de 40,8°C. Acesta este un maxim istoric pentru țară, relatează Kronen Zeitung. Recordul anterior de 40,5°C a fost stabilit în 2013.
Cel mai ridicat nivel de pericol a fost declarat în estul Austriei din cauza vremii caniculare. Unele drumuri sunt închise. Un incendiu de pădure face ravagii în statul Burgenland.
În plus, cel mai ridicat nivel de pericol de incendiu există în Lobau, o luncă inundabilă a Dunării folosită ca zonă de agrement. În prezent, nivelul apei Dunării a scăzut la niveluri minime istorice. Niveluri comparabile au fost înregistrate în 2003 și 2018.
În paralel, în cartierul Lobau din Viena s-a desfășurat o operațiune majoră. Un elicopter de stingere a incendiilor a fost ridicat deasupra Vienei.
„Din cauza secetei continue, un incendiu de pădure s-a transformat într-un infern devastator. Poliția a sfătuit locuitorii să adune bunurile esențiale. Cu toate acestea, nu a fost încă emis niciun ordin direct de evacuare”, anunță presa austriacă.
O avertizare roșie de caniculă a fost emisă pentru Viena, Weinviertel, nordul Burgenlandului, inclusiv Seewinkel, Bazinul Vienei și orașul St. Pölten, pentru marți și miercuri .
Estul Austriei s-a aflat marți în punctul fierbinte al căldurii europene. Recordul istoric de temperatură austriac (40,5 grade Celsius în Bad Deutsch-Altenburg în 2013) a fost egalat.
Nivelurile scăzute ale apei din Dunăre au afectat și ele economia Vienei: traficul de marfă din port și producția de energie de la centralele electrice au scăzut.
Conform unor imagini publicate pe Telegram de Nexta, unii marocani ajunși ilegal în Ceuta, Spania, susțin că vor să ajungă în România.
Un reporter a întrebat câțiva oameni unde vor merge și ei au declarat că în Europa.
„În Europa, Europa, Europa, în toată Europa. În România, în Rusia, dacă au nevoie de forță de muncă, Marocul le trimite”, a răspuns unul dintre imigranți.
Peste 50.000 de persoane au trecut săptămâna trecută din Maroc în Ceuta, o exclavă spaniolă de pe coasta nordică a Africii. Ei au forțat graniță traversând o lungă porțiune prin apă. Zeci de persoane au murit în timpul traversării.
Incidentul s-a transformat rapid într-o criză de proporții. Aproape toți migranții care au ajuns în exclava spaniolă s-au întors între timp în Maroc. Cei care au rămas nu au mâncare, apă, adăpost și încearcă să obțină statutul de refugiat în UE.
Fernando Grande Marlaska, ministrul de Interne de la Madrid, a declarat marți că reuniunea extraordinară a miniștrilor din Uniunea Europeană s-a desfășurat într-o atmosferă constructivă, iar statele membre au apreciat modul în care autoritățile spaniole au gestionat situația, notează Reuters.
Desfășurarea crizeiReuniunea JAI a fost organizată în contextul crizei migratorii de Ceuta, când zeci de mii de migranți marocani au trecut granița pe teritoriul spaniol.
Oficialul spaniol a precizat că aproximativ 70.000 dintre cei 72.000 de migranți care au intrat în orașul autonom spaniol au părăsit deja Ceuta.
Grande Marlaska a subliniat că spațiul Schengen nu a fost pus în pericol, întrucât Ceuta, deși aparține Spaniei, nu face parte din zona Schengen.
Ministrul a afirmat că serviciile spaniole de informații nu au avut indicii privind producerea unei treceri masive a frontierei.
„Nu a existat niciun raport, nicio avertizare. Din păcate, astfel de lucruri se pot întâmpla, dar să nu uităm că suntem pregătiți să intervenim imediat în cazul unei crize de acest gen”, a declarat ministrul spaniol.
La reuniune a participat și ministrul român Cătălin Predoiu care a cerut mobilizarea urgentă a tuturor resurselor și agențiilor Uniunii Europene pentru sprijinirea Spaniei.
Tensiuni în interirorul Uniunii EuropeneCriza de la Ceuta a generat și o nouă dispută în interiorul Uniunii Europene privind politică de migrație promovată de guvernul de la Madrid. State precum Italia au suspendat acordul Schengen cu Spania, fapt ce a atras criticile lui Pedro Sanchez.
Șeful guvernului spaniol a respins măsurile și a susținut că unele state europene au reacționat într-un mod „egoist” și „polarizant”.
