Сборщик RSS-лент

Peisajul ameninţărilor ciberne­tice s-a schimbat fundamental: inteligenţa artificială accele­rea­ză şi democratizează producţia de malware, infrastructura criti­că (OT) a devenit o ţintă directă, iar facto­rul uman reprezintă vectorul principal de atac.

Salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.443 de lei în luna septem­brie a acestui an, în creş­tere cu 4,1% faţă de aceeaşi lună din anul 2024, arată datele publi­cate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În marile oraşe ale României, rege­ne­rarea urbană a devenit tema cen­trală a dez­vol­tă­rii imobiliare. Este pro­ce­sul prin care zone­le indus­tria­le, unele actu­a­le, altele uitate decenii în­tregi, revin la viaţă, iar terenu­rile neutilizate capătă o nouă iden­titate urba­nă.

Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială românească după cifra de afaceri, spune că 2026 trebuie să fie un an al investiţiilor, în ciuda contextului economic „provocator”.

Peisajul ameninţărilor ciberne­tice s-a schimbat funda­mental: inteligenţa artificială accele­rea­ză şi democratizează producţia de malware, infrastructura criti­că (OT) a devenit o ţintă directă, iar facto­rul uman reprezintă vectorul principal de atac.

Acordul Uniunii Europene cu Mercosur aduce oportunităţi pentru agricultura românească, în sectoarele cărnii de pasăre, lactatelor şi vinului, care au potenţial de export, spun surse din Comisia Europeană.

Global Grain International, companie specializată în producţia, procesarea şi distribuţia de cereale şi oleaginoase, va începe anul viitor construcţia fabricii de procesare a soiei şi rapiţei din Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, investiţia ridicându-se la 212 milioane de lei. O parte din investiţie, adică 121 milioane de lei reprezintă ajutorul de stat prin programul INVESTALIM.

După ce inflaţia a urcat în ultimele luni aproape de 10% în urma creşterii fiscalităţii, BNR anticipează acum o „scă­dere modestă“ a inflaţiei în următoarele trei trimestre, şi pe o „traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată“ decât cea din proiecţia precedentă din cauza efectelor „peste aşteptări“ ale expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi ale majorării TVA şi a accizelor de la 1 august.

Următoarele săptămâni se anunţă active la Bursa de Valori Bucureşti după doi ani în care piaţa de listări a fost în mare parte în aşteptare, în contextul incertitudinilor economice şi al lipsei unor oferte majore după IPO-ul istoric al Hidroelectrica.

Constanţa este un punct strategic pentru România. Este poarta de deschidere a ţării la Marea Neagră şi, istoric vorbind, se află pe hartă de foarte mulţi ani ca un punct de comerţ, spune Ramona Prouteau, senior asset manager la CPI Property Group.

Producătorul de pilote Confort Merino, companie fondată în urmă cu aproape un deceniu la Piatra Neamţ de Oana şi Cătălin Tatu, continuă să investească în producţie şi în extinderea acesteia pentru a-şi creşte prezenţa pe pieţele externe. Firma Sanodor operează două magazine online sub brandurile Confort Merino şi Valeria Home, primul fiind mai degrabă destinat pieţei locale, pe când cel de-al doilea se adresează mai mult clienţilor din afara ţării.

Ocru Studio a apărut ca un respiro într-o lume a modei definită de standarde şi siluete perfecte. În spatele brandului se află Carina Bălan, o tânără artistă şi designer din Timişoara, care a ales să transforme nevoia personală de a găsi libertate şi confort în hainele ei într-un atelier în care iau naştere piese vestimentare one size şi obiecte din ceramică.

Ce a spus preşedintele Dan: ♦ Administraţia publică are nişte probleme. Asta a fost una dintre surprinderile mele, că inclusiv la nivel naţional, administraţia nu lucrează cu date. Sunt multe situaţii în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituţii publice. Din cauza asta nu avem o viziune integrată şi o apetenţă a oamenilor din administraţie pentru a inova, pentru a avea curajul de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă care face administraţia din România să rămână într-o rutină din care nu ştie să iasă.

Gabriel Aldea, director general adjunct al Investimental, companie de brokeraj cu tranzacţii intermediate anul acesta de 80 mil. lei, spune că este o perioadă foarte bună pentru investitori, reflectată în maximele atinse la bursă, pe fondul structurii participanţilor, precum fondurile de pensii, alimentate lunar cu 1,5 miliarde de lei şi a prezenţei bune de acum a investitorilor străini.

„Bankingul e un domeniu foarte specific, dar nu e deloc rece, cum pare din afară. Lucrezi cu banii altora, iar asta te obligă să fii riguros, responsabil, atent. Când eşti o bancă mai mică, cum e Patria Bank, provocările sunt chiar mai mari, pentru că trebuie să creezi singur procesele, nu le primeşti gata făcute de la un headquarter”, explică Monica Moise, director de resurse umane, Patria Bank, în cea mai recentă ediţie a emisiunii „Te simţi mai bine…”

După ce România a început să exporte tot mai mult în sectorul cărnii de pasăre, care a ajuns la un nivel al producţiei de circa 170%, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, fiind unul dintre cele mai dezvoltate din agricultura românească, a apărut acordul comercial Mercosur, o înţelegere între Uniunea Europeană şi ţările din America de Sud (Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay), care a stârnit îngrijorare în rândul fermierilor şi producătorilor alimen­tari europeni, inclusiv cei din România, deoarece ar putea permite intrarea pe piaţa europeană a unor produse mai ieftine, fără taxe vamale.

Ultimele monede de un cent au fost bătute la monetăria din Philadelphia, unde au fost produse cele mai mici monede din țară din 1793, la un an după ce Congresul a adoptat Legea privind monedele. Oficialii au declarat că ultimele monede de un cent vor fi scoase la licitație, potrivit AP.

„Dumnezeu să binecuvânteze America și vom economisi contribuabililor 56 de milioane de dolari”, a declarat trezorierul SUA, Brandon Beach, chiar înainte de a apăsa un buton pentru a imprima ultimul bănuț.

Monedele de un cent rămân mijloace legale de plată, dar nu se vor mai face altele noi.

Ultima monedă care a fost scoasă din producție a fost cea de jumătate de cent, în 1857, a spus Beach.

Costuri de 4 cenți pentru o monedă de 1 cent

Președintele Donald Trump a ordonat dispariția monedei de un cent, deoarece costurile au crescut la aproape 4 cenți pe un cent, iar evaluarea de 1 cent a devenit oarecum învechită. Miliarde de monede de un cent rămân în circulație, dar acestea sunt rareori esențiale pentru tranzacțiile financiare în economia secolului XXI. „Mult prea mult timp, Statele Unite au bătut monede de un cent care ne-au costat literalmente peste 2 cenți”, a scris Trump într-o postare online în februarie. „Este o risipă!”

Rămân de interes pentru nostalgici și colecționari

Totuși, mulți oameni au o nostalgie pentru ele, considerându-le norocoase sau distractive de colecționat. Iar unii comercianți cu amănuntul și-au exprimat îngrijorarea în ultimele săptămâni, pe măsură ce stocurile se diminuau și se apropia sfârșitul producției. Aceștia au spus că eliminarea treptată a fost bruscă și nu a venit fără îndrumări guvernamentale cu privire la modul de gestionare a tranzacțiilor.

Unii au rotunjit prețurile în jos pentru a evita să-i înșele pe cumpărători. Alții i-au implorat pe clienți să aducă exact restul. Cei mai creativi dintre ei au oferit premii, cum ar fi o băutură gratuită, în schimbul unei grămezi de bănuți.

Norvegia a respins ideea de a garanta 160 de miliarde de dolari pentru fondurile ruse îngheţate prin intermediul fondului său suveran de investiții, a anunțat ministrul norvegian al finanțelor, Jens Stoltenberg.

Această variantă fusese propusă ca o posibilă soluție de unii parlamentari norvegieni, în contextul în care Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor rusești, s-a opus ideii de a utiliza fondurile înghețate, temându-se că țara ar putea fi în cele din urmă trasă la răspundere în instanță.

Jens Stoltenberg, fost șef al alianței NATO, a motivat decizia prin faptul că Norvegia, care nu face parte din UE, contribuie deja în mod semnificativ la finanțarea Ucrainei și ar putea, de asemenea, să participe la planurile Uniunii, însă nu va oferi garanții pe cont propriu, notează Reuters.

„Au existat unele idei potrivit cărora Norvegia ar trebui să garanteze întreaga sumă, aproximativ 159 miliarde de dolari, dar aceasta nu este o opțiune”, a declarat ministrul norvegian pentru postul public de televiziune NRK în timpul unei vizite la Bruxelles.

Potrivit unui înalt oficial al UE, miniștrii de finanțe se vor reuni joi pentru a discuta modalitățile de a furniza 130-140 de miliarde de euro pentru Ucraina, fie prin împrumuturi din partea statelor UE, fie prin utilizarea activelor rusești înghețate.

 

Cooperarea dintre cele mai mari economii ale lumii dar și principalii poluatori, China și Statele Unite, a fost esențială în trecut pentru depășirea blocajelor din timpul negocierilor din cadrul discuțiilor anuale ale ONU privind clima.

Președintele Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul climatic de la Paris, și guvernul său au evitat, însă, conferința din acest an de la Belem, un oraș din Amazonul brazilian.
„Abordarea schimbărilor climatice este o nevoie pentru fiecare țară. Sperăm că într-o zi și credem, de asemenea, că într-o zi în viitor, SUA se vor întoarce”, a declarat pentru AFP Li Gao, care este și ministru adjunct al mediului.

Tranziția verde către emisii reduse de carbon nu poate fi inversată

Li a declarat că prioritatea Chinei la COP30 este de a sprijini președinția braziliană „împreună cu alții pentru a transmite un semnal politic foarte puternic că tranziția verde către emisii reduse de carbon nu poate fi inversată” și că „cooperarea internațională nu poate fi redusă”.

„Este foarte important ca părțile de aici să dea dovadă de solidaritate politică și să se angajeze să colaboreze pentru a aborda schimbările climatice și să se asigure că această COP este o COP de implementare”, a adăugat el. Li a îndemnat țările să „evite impactul negativ, de exemplu, al unilateralismului geopolitic sau al protecționismului”.

Finanțarea, o problemă majoră

O problemă majoră discutată la Conferința Părților de la Belem este modul de furnizare a banilor pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să treacă la energia verde și să se adapteze la schimbările climatice.

Reuniunea COP29 de la Baku de anul trecut s-a încheiat cu acordul națiunilor dezvoltate de a oferi anual 300 de miliarde de dolari pentru finanțarea schimbărilor climatice țărilor mai sărace până în 2035, o cifră criticată ca fiind mult sub ceea ce este necesar pentru a face față provocării.

De asemenea, au stabilit un obiectiv mult mai puțin specific de a ajuta la strângerea a 1,3 trilioane de dolari anual din surse publice și private.

Un raport publicat de șefii COP29 și de președinția braziliană a COP30 arată că lumea are toate instrumentele pentru a atinge obiectivul.

Invitat miercuri seara la Antena 3 CNN, Daniel Băluță a afirmat că unele dintre cele 19 spitale din Capitală trebuie renovate și dotate corespunzător pentru ca pacienții să aibă o experiență adecvată atunci când ajung să fie spitalizați.

„Întâi trebuie să ne ocupăm de infrastructură, după aceea de dotare și abia după de remunerația corespunzătoare pe care trebuie să le-o dăm medicilor”, a spus Daniel Băluță la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă Bucureștiul își poate permite să aibă un spital nou, similar celor din alte capitale europene precum Viena, Daniel Băluță a subliniat că, mai întâi, trebuie să fie puse la punct cele 19 spitale.

„Sincer, cred că Bucureștiul întâi trebuie să-și rezolve problema cu cele 19 spitale pe care le are, în primul rând. Trebuie să gândiți-vă că sunt două maternități aflate într-o stare deplorabilă. (…) Astăzi Bucureștiul are nevoie să-și pună la punct rețeaua pe care o are, să aibă o infrastructură medicală performantă, clădiri sigure, aparatură de ultimă generație, medici bine plătiți și de-abia după aceea se poate gândi la realizarea unui mare spital metropolitan”, a mai spus Băluță.

Candidatul PSD pentru Primăria Capitalei a subliniat că „nu avem cum să lăsăm spitalele în modul în care sunt astăzi. Asta este un alt lucru care îi dezamăgește pe oameni, faptul că infrastructura asta medicală nu răspunde cerințelor pe care în anul 2025 oamenii le au”.