Tarifele din SUA au dat peste cap piața
În 2025, discuțiile și anunțurile privind tarifele americane au declanșat o adevărată cursă a importatorilor: companiile au încercat să aducă metal în SUA înainte de eventuale taxe, iar asta a creat o diferență neobișnuit de mare între prețul din SUA (Comex) și reperul global (LME). Chiar dacă unele produse rafinate (precum catodul de cupru) au fost exceptate, piața a rămas tensionată din cauza riscului unor noi măsuri în 2026.
Accidente și revizuiri de producție la mine mari
Seria de incidente la unele dintre cele mai importante exploatări a alimentat temerile că oferta nu ține pasul. Mai mulți producători au ajustat în jos țintele de producție, iar piața a reacționat rapid, împingând cotațiile spre noi maxime, relatează Financial Times.
Cererea structurală crește: energie verde, mașini electrice, centre de date AI
Cuprul devine „metalul tranziției”: este folosit masiv în rețele electrice, eolian/solar, vehicule electrice și în boom-ul de centre de date care alimentează inteligența artificială. Analiștii se așteaptă ca cererea să depășească oferta minată în anii 2030, menținând presiunea pe preț.
Ce urmează în 2026: de ce „nu pare că se va opri”Mai multe case de analiză văd prețuri rezistente și în 2026, chiar dacă cererea Chinei încetinește. Riscurile rămân: noi tarife, noi întreruperi de producție și subinvestiția cronică în mine noi (proiecte scumpe, cu ani de execuție).
Impact posibil pentru companii și consumatoriCosturi mai mari pentru cabluri, instalații electrice, echipamente industriale, construcții și producători de electronice.
Presiune pe proiectele „non-critice”: dacă prețurile rămân sus, unele industrii ar putea amâna investiții sau căuta înlocuitori mai ieftini acolo unde e posibil.
Cifra marchează o scădere de 0,74% față de perioada similară a anului 2024, când deficitul a fost de 7,15% din PIB.
Instituția precizează că datele la final de noiembrie „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, evoluția fiind susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”.
La capitolul venituri, bugetul general a însumat 591,91 mld lei, în creștere cu 13%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, fiind raportat un avans de 19,4% față de 2024.
Această dinamică a fost determinată, conform comunicatului, de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende cu 72,6% și de un plus de 20,4% la impozitul pe salarii, „evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice”.
De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 189,71 mld lei (+10,1%), reflectând „eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate”.
În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 mld lei, cu o creștere de 11,1%.
Ministerul subliniază o „accelerare a dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august”, atribuită modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7%, ajungând la 43,69 mld lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o „creștere semnificativă de 47,5%”, totalizând 54,34 mld lei.
Împărțirea cheltuielilorCheltuielile totale ale bugetului au fost de 713,68 mld lei, marcând o creștere nominală de 9,9%.
Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei (8,1% din PIB), fiind raportată o scădere a ponderii față de anul precedent pe fondul „reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale”.
În completare, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,7%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, fiind cu 13,48 mld lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare creștere nominală a fost înregistrată la asistența socială, unde cheltuielile de 229,37 mld lei (+11,7%) au fost influențate de „recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023”, dar și de compensarea facturilor la energie.
În final, cheltuielile pentru investiții au urcat la 108,39 mld lei, față de 93,11 mld lei în 2024, iar proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat un salt de 37,43%, ajungând la 67,05 mld lei.
În România, întrebarea „când nu se fac nunți?” apare aproape mereu dintr-un motiv simplu: cununia religioasă are rânduieli clare (posturi, sărbători mari), iar majoritatea cuplurilor își aleg data în funcție de ele. Mai jos ai un ghid practic pentru 2026, cu perioadele în care nu se fac nunți și ferestrele cele mai bune în care se fac.
Cununia civilă vs. cununia religioasă: de ce conteazăCununia civilă (starea civilă) poate fi programată, în general, pe tot parcursul anului, în funcție de programul primăriei.
Cununia religioasă (ortodoxă) nu se oficiază în anumite perioade (posturi, sărbători mari și ajunuri, plus alte zile de post).
Dacă vrei doar civilul în 2026, ai mai multă libertate. Dacă vrei și biserica, calendarul de mai jos e „baza”.
Când NU se fac nunți în 2026 (calendar ortodox)Conform rânduielilor bisericești publicate pentru 2026, nu se oficiază cununii în:
1) Perioade fixe (intervale clare în 2026)
2) Zile în care, de regulă, nu se fac nunți (chiar și în afara intervalelor de mai sus)
În toate zilele de post de peste an (inclusiv miercurea și vinerea, cu excepțiile cu „dezlegare”, unde e cazul).
În zilele Praznicelor Împărătești și în ajunul acestora (sărbători mari).
Exemple de zile de post punctuale menționate pentru 2026: 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), 29 august, 14 septembrie.
Important: pot exista particularități locale (parohie/eparhie). Cel mai sigur: confirmă data cu preotul/parohia înainte să semnezi cu locația.
Când SE fac nunți în 2026 (cele mai bune ferestre)Dacă mergem strict pe intervalele de mai sus, cele mai „curate” perioade (în care, în general, se pot programa nunți) sunt:
Fereastra 1: după Săptămâna Luminată până la Postul Sfinților Apostoli
20 aprilie – 7 iunie 2026 (cu atenție la sărbători mari și la zilele de post din săptămână).
Fereastra 2: vara, după postul Sfinților Apostoli și înainte de postul Adormirii
29 iunie – 31 iulie 2026 (din nou: verifică miercurile/vinerile și sărbătorile).
Fereastra 3: toamna (cea mai populară pentru multe cupluri)
16 august – 13 noiembrie 2026 (o perioadă lungă și foarte căutată).
Sfaturi rapide ca să alegi data „perfectă” în 2026Rezervă din timp: weekendurile bune (mai ales în septembrie–octombrie) se ocupă primele.
Verifică și calendarul legal pentru confortul invitaților (transport, concedii). De exemplu, în 2026 sunt zile libere precum 1 mai (vineri) sau 1 iunie (luni) care pot ajuta la logistică.
Gândește în pereche: biserică + local + cazare (uneori găsești biserica liberă, dar nu și locația, sau invers).
Se pot face nunți în post dacă vrem „doar petrecere”?Poți face o petrecere oricând, dar cununia religioasă (slujba) nu se face în perioadele de post și în celelalte intervale menționate.
Dar sâmbăta e mereu ok?
De obicei sâmbăta e ziua clasică pentru nuntă, însă nu este „automat ok” dacă pică în post, în sărbători mari/ajun sau într-o zi de post.
Boxerul britanic Anthony Joshua a fost rănit într-un accident rutier produs pe drumul expres Ogun-Lagos, în sud-vestul Nigeriei, au anunțat autoritățile locale.
Poliția din statul Ogun a confirmat că două persoane au murit în urma impactului, iar Joshua, alături de alte victime, a fost transportat la un spital a cărui locație nu a fost făcută publică, notează BBC.
Potrivit forțelor de ordine, sportivul în vârstă de 36 de ani a suferit răni minore și se află în afara oricărui pericol.
Imagini apărute pe rețelele sociale arată un autoturism grav avariat, iar presa locală relatează că impactul a fost unul violent.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale producerii accidentului.
Anthony Joshua este unul dintre cei mai cunoscuți boxeri ai momentului, fost campion mondial la categoria grea, iar incidentul a stârnit reacții rapide atât în Nigeria, cât și în Marea Britanie.
Alexandru Rogobete announced that the last payments for 2025 through PNRR were completed on Monday.
„We accelerated payments, reduced bottlenecks, and worked to ensure that investments were implemented correctly, on time, and with as little risk as possible,” said the Minister of Health.
According to him, in 2023, payments of 108 million lei were made, in 2024, 1.1 billion lei, in the first half of 2025, payments of 735 million lei were made, and in the second half, 2.5 billion lei.
„In the second half of 2025 alone, payments increased by approximately 240%, a rate that clearly shows the capacity to mobilize and mature payment mechanisms,” Rogobete points out.
He claims that, in total, the Ministry of Health paid 4.45 billion lei, representing approximately 68.7% of the total budget allocated to health through the PNRR.
According to the minister, the funds were directed towards equipping 2,500 family medicine practices with screening and diagnostic equipment, the rehabilitation and equipping of intensive care units and the purchase of equipment for the control and reduction of nosocomial infections (119 hospitals), the establishment, expansion, modernization, and equipping of specialized outpatient clinics (69 hospitals), and the expansion and modernization of intensive care units for newborns (37 hospitals).
Other funds were allocated for the digitization of hospitals and health institutions, the development of the new digital platform for health insurance – PIAS (CNAS) and for the construction of the eight new hospitals financed through the PNRR.
Asked how he views the situation at the Constitutional Court and whether it can be described as a deadlock, Minister Radu Marinescu told Digi 24 that he „could not comment” because he did not know the „details” and „did not know what was discussed at the Constitutional Court meeting.”
In the context of reports that four judges had arrived at the CCR headquarters but had not entered the meeting, the minister said he could not interpret the situation: „I do not know what actually happened there, what the deliberation mechanisms are, what discussions took place.”
The minister indicated that explanations should come from the CCR: „in this context, I believe that the best explanations should come from the Constitutional Court, explaining why this happened, why it was postponed again.”
He added that the CCR is „a political-judicial body” that „does not fall within the sphere of judicial authority” and „even less within the sphere of competence of the Ministry of Justice,” which is why it would be „very difficult” for him to comment on internal procedures.
Reprezentanții companiei care operează feribotul pe ruta Zimnicea (România)- Sviștov (Bulgaria) au informat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu că legătura fluvială a fost oprită începând cu ora 09:30.
Decizia a fost luată pentru a preveni riscurile generate de vremea nefavorabilă.
Autoritățile precizează că reluarea circulației cu bacul va fi anunțată imediat ce condițiile vor permite desfășurarea transportului în siguranță.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu recomandă persoanelor care intenționează să călătorească spre Bulgaria să se informeze din timp cu privire la situația traficului în zonă.
Astfel, conform datelor înregistrate prin intermediul SATI (Studiul de Audiență și Trafic de Internet), în ziua de 28 decembrie 2025, platforma DESCOPERĂ.ro a fost accesată de 115.094 de cititori unici la nivel global. La nivel național, DESCOPERĂ.ro a continuat să fie lider în categoria Știință și Tehnologie cu 98.655 de cititori unici.
Cu acest prilej, echipa redacțională dorește să mulțumească cititorilor DESCOPERĂ.ro pentru atenția cu care ne urmăriți! Este cu adevărat un privilegiu să fim cel mai urmărit site de Știință și Tehnologie din România!
Revista DESCOPERĂ.ro a fost înființată în aprilie 2003, iar încă de la început echipa editorială și-a propus să construiască cea mai dinamică și mai importantă revistă de popularizare a științelor din România, aducând cititorilor români informații inedite din cele mai variate domenii ale științei, tehnologiei, istoriei, culturii și naturii.
Astăzi, DESCOPERĂ.ro continuă să fie cel mai mare site de popularizare a științelor și de cultură generală din România. Pentru a-și îndeplini această misiune, articulată în sloganul E LUMEA TA!, portalul DESCOPERĂ.ro aduce zilnic cele mai noi știri din cele mai fascinante domenii științifice, investighează și analizează amănunțit fenomene controversate, invenții sau descoperiri din secolul XXI, dar și din trecut, și își invită urmăritorii să exploreze și să se pronunțe asupra articolelor bine documentate.
Echipa DESCOPERĂ.ro este coordonată de Adrian Artene – Director Editorial, Ioana Scholler – Redactor-șef, fiind completată de o echipă de redactori și colaboratori dedicați, formată din Ștefan Trepăduș, Mihaela Horchidan, Mihaela Stoica, Mioara Enache și Roxana-Ioana Ancuța.
DESCOPERĂ.ro face parte din ARCMEDIA, cel mai complex si variat grup de publishing din România care reunește sub un singur brand multe dintre cele mai notorii și respectate publicații din piața românească. Astfel, în portofoliul ARCMEDIA se regăsesc publicații precum CANCAN, Ciao, ProSport, Gândul, Promotor, „Ce se întâmplă, doctore?”, DESCOPERĂ.ro, go4it, go4games, Liga2, Râzi cu lacrimi și Apropo, la care s-au adăugat ulterior agenția de știri Mediafax și agenția Mediafax Foto, în ianuarie 2025, și G4Media, G4Food, TechRider, Economedia si Pets&Cats.
Monday’s CCR meeting has ended. It has been postponed again. The next meeting has been set for January 16.
Only 5 of the 9 judges were present in the courtroom.
The legislative act concerns major changes to magistrates’ special pensions.
The referral was sent to the CCR after Prime Minister Ilie Bolojan took responsibility in Parliament for the second version of the bill. The High Court judges unanimously decided to challenge the legislative act, arguing that the new regulations affect the independence of the judiciary and effectively lead to the abolition of service pensions for magistrates. The decision was adopted with the votes of all 102 judges present.
First version, rejectedThe first version of the law on magistrates’ pensions was rejected by the Constitutional Court on October 20, on the grounds that it lacked the approval of the Superior Council of Magistracy.
The reform bill currently under review by the Constitutional Court provides for a change in the way pensions are calculated, with pensions representing 55% of the average gross remuneration received in the last five years of service, with a ceiling of 70% of the last net remuneration. At the same time, it is proposed to increase the minimum length of service required for retirement from 25 to 35 years, as well as to raise the retirement age to 65.
The new rules would be implemented in stagesThe transition period is set at 15 years, starting on January 1, 2026, during which time the retirement age will gradually increase by one year. According to the draft, in 2042, magistrates would be able to retire at the age of 65.
The Constitutional Court began debating the law on Sunday, but the ruling was postponed.
At one point, the debates were temporarily suspended, and later the session could not continue due to a lack of quorum after judges proposed by the PSD left the room.
Decizia privind oprirea livrării scrisorilor în Danemarca vine pe fondul unor pierderi financiare semnificative. PostNord Danemarca a raportat un deficit operațional de 428 de milioane de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro, în anul precedent. Conducerea companiei susține că măsura este una pragmatică, în condițiile în care volumul scrisorilor fizice a scăzut cu peste 90% din anul 2000 până în prezent, scrie Politico.
„Danemarca este una dintre cele mai digitalizate țări din lume, iar majoritatea cetățenilor nu mai folosesc corespondența clasică”, a declarat Andreas Brethvad, director de relații publice și comunicare al PostNord.
Livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de o companie privatăDeși PostNord se retrage din acest segment, legislația daneză garantează dreptul cetățenilor de a trimite și primi scrisori fizice. Astfel, livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de compania privată Dao, începând cu luna ianuarie. Danezii vor putea depune scrisorile în magazinele Dao și vor utiliza timbrele acestei companii.
Dao a anunțat că va primi subvenții guvernamentale de 110 milioane de coroane și că intenționează să își extindă capacitatea de procesare la până la 80 de milioane de scrisori anual. Reprezentanții companiei afirmă că există semnale privind o revenire a corespondenței fizice, mai ales în rândul tinerilor.
Impactul social al decizieiÎncetarea serviciului va duce la desființarea a aproximativ 1.500 de locuri de muncă și la eliminarea celor 1.500 de cutii poștale roșii emblematice. O parte dintre acestea au fost deja vândute la licitație, iar fondurile obținute au fost donate organizațiilor caritabile. Restul vor fi reutilizate în proiecte comunitare, după modelul altor țări europene.
Livrarea scrisorilor în Danemarca, parte a unui trend europeanDanemarca nu este un caz izolat. În mai multe state europene, inclusiv Germania și Polonia, autoritățile poștale reduc serviciile tradiționale și numărul de angajați, în încercarea de a se adapta noilor realități digitale și economice.
Potrivit ministrului Cseke Attila, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va continua anul viitor prioritizarea investițiilor finanțate prin PNRR. Termenul-limită de implementare a programului expiră în 2026.
Creșe noi, prioritate în 2026Totodată, programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana” va rămâne o prioritate, a transmis instituția. „Prin acest program, sprijinim copiii și familiile tinere și oferim o soluție pentru una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă România și întreg continentul european: natalitatea în scădere”, a precizat oficialul.
În continuarea măsurilor de transparență adoptate în 2025 în relația cu autoritățile locale și sectorul construcțiilor, Cseke Attila spune că, în 2026, ministerul va pune accent pe predictibilitate. „Toate măsurile întreprinse în 2025 au stimulat investițiile și au oferit un sentiment de siguranță antreprenorilor, angajaților din construcții și familiilor acestora”.
PNRR: absorbție de patru ori mai mareMinisterul Dezvoltării a transmis că, în anul care se încheie, au fost eliberate gratuit aproape un milion de extrase de carte funciară. Măsura a însemnat economii de aproximativ 20 de milioane de lei pentru proprietari. „Statul lucrează pentru cetățeni, nu cetățenii pentru stat. Vom continua cu măsuri similare și în 2026”, a declarat ministrul.
În privința fondurilor europene, rata de absorbție a PNRR a crescut de la 15% la 66%. Până la finalul anului 2026, absorția fondurilor ar putea ajunge la 100%, potrivit ministrului.
Investiții plătite la ziCseke Attila a explicat că execuția bugetară a investițiilor este mai mare decât în 2024, în pofida dificultăților financiare ale României. De asemenea, ministrul a precizat că datoriile de 6,7 miliarde de lei preluate la începutul mandatului au fost achitate. „Vom achita toate facturile, inclusiv cele depuse în această lună, dacă nu sunt necesare completări sau clarificări punctuale. La finalul anului nu vom avea facturi neplătite pe niciun program de finanțare guvernamental”.
Tot în 2025, ministerul a finanțat investiții în infrastructura aeroportuară, sprijinind aeroporturile din Satu Mare, Baia Mare, Craiova și Târgu Mureș cu aproape 500 de milioane de lei.
