„Am fost neplăcut surprins de numirea procurorilor. Pentru că am rămas cu aceeași impresie, care am avut acum trei ani, că numirile, sau o parte din ea, cel puțin, se fac pe negociere politică. Și ne-am fi așteptat totuși ca vocea Consiliului să fie auzită, dar din nou. Nu am contat, sau să zicem, în cazul unui candidat, oarecum a contat și ce am votat noi. Dar aceasta a fost impresia mea și a colegilor mei. Faptul că decizia a fost luată politic, ceea ce nu prea corespunde cu viziunea care am eu despre justiție și despre statul de drept, pentru că în acest fel se dovedește că aceștia nu e o putere, în realitate. Singura putere este puterea politică. Noi suntem niște șoricei, cum zicea cineva. Păi n-a spus domnul Bolojan că suntem niște îmbuibați? Suntem niște șoricei îmbuibați.
Da, eu am fost foarte șocat, aici trebuie spus așa, în termen bun, să văd ce val de ură a creat un prim-ministru a României împotriva magistraților, împotriva tuturor magistraților la acea dezbatere care a avut loc acum ceva timp despre pensii. Și de atunci am rămas așa cumva. pentru că mi-am dat seama că argumentele raționale nu au aderență în zona politică, iar numirea aceasta care a fost făcută pe unele funcții de conducere din Ministerul Public mi-au întărit această opinie și anume faptul că puterea politică decide discreționar. Este o procedură legală, eminamente politică”.
Știrea inițială: Un acuzator trebuie să fie mai presus de orice suspiciune de părtinire. Misiunea procurorului nu este de a obține o condamnare, ci de a se asigura că se face dreptate, spune jurisprudența Curții Supreme a SUA.
Ce repere și răspunderi au procurorii români? De ce s-a supărat o parte din magistratură și societate civilă pe numirile în fruntea marilor pachete făcute de președintele Nicușor Dan? Trebuie să iasă numirile în fruntea parchetelor din pixul politicienilor? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Trebuie modificate din nou legile Justiției? Cum poate fi reformat CSM? Cine ar trebui să ancheteze magistrații? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Claudiu Sandu, actual membru CSM, fost vicepreședinte al instituției.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.
„Nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie și unii au început să atace”, a spus Alexandru Rogobete. El a subliniat că cele 22 de spitale noi reprezintă o premieră absolută în România postdecembristă.
22 de spitale noi, după RevoluțieMinistrul demisionar a prezentat stadiul fiecărui proiect. Spitalul Județean de Urgență din Bistrița este deja dat în folosință – primul spital județian nou construit după 1989. Centrul de Politraumă de la Sibiu și cel de la Craiova sunt finalizate. Spitalul Agripa Ionescu are un grad de execuție de 92%, iar Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș depășește 90%.
Rogobete a precizat că niciun spital nu a fost licitat de Ministerul Sănătății. Ministerul a alocat fondurile, autoritățile locale au organizat licitațiile, iar ministerul a monitorizat și a plătit facturile.
Centrele de arși, blocate șase ani„În timp ce unii se tăvăleau pe jos că România nu are centre de arși, proiectele lor erau aici, în minister”, a declarat Rogobete.
El a explicat că proiectele pentru cele trei centre de arși grav au început în 2015-2016, dar au fost deblocate abia în 2022.
Prima „cupă de pământ” pentru Spitalul de Arși de la Timișoara a fost în iunie 2023. La trei ani distanță, clădirea are un grad de implementare de 97%. Spitalul de Arși de la Târgu Mureș a ajuns la 85%. Primul spital de arși grav pentru copii, construit la București în cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu, are un grad de implementare de 51%, cu termen de finalizare în 2027.
Rogobete i-a îndemnat pe contestatari să viziteze șantierele înainte de a face declarații publice.
„Îi recomand să se ducă să le vadă cu ochii lor, tocmai pentru a dezescalada retorica publică”, a spus ministrul demisionar.
„Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare”, se arată în comunicatul transmis de instituție.
Reprezentanții ministerului atrag atenția că informațiile apărute pot crea confuzie și nu reflectă poziția oficială a autorităților.
„Documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială”, mai precizează ministerul.
Potrivit sursei citate, elaborarea proiectului este încă în curs, iar orice variantă finală va fi rezultatul unui acord la nivel politic.
„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, se mai arată în comunicat.
Legii salarizării unitare reprezintă o propunere pentru creșterea echității salariale, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Alexandru Rogobete a spus că infecțiile nozocomiale sunt peste tot în lume, numai că la noi sunt ascunse, iar el, în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a încercat să țină fenomenul sub control prin raportări corecte.
„Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Sau altfel spus, nu există nici un spital în lumea asta care să nu aibă infecții nozocomiale. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Și tot ce mi-am dorit a fost ca să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm. Pentru că doar dacă le raportăm corect și la timp, putem controla fenomenul extinderii infecțiilor de la un pacient la altul și realizarea acelor focare de 4-6 pacienț, care într-adevăr sunt o problemă pentru un spital dacă ele apar”, a declarat fostul minsitru al Sănătății.
Rogobete a explicat că un fost consilier onorific, i-a oferit exemplul spitalelor din Germania în gestionarea problemei infecțiilor nozocomiale.
„Ce am făcut aici? Pe lângă investiții, am modificat ordine de ministru destul de mult. De la cel mai important, ordinul de funcționare al secțiilor de anestezie-terapie intensivă, în care la sugestia fostului meu consilier onorific, Torje, care lucrează în Germania de ani de zile, pentru că l-am sunat și l-am întrebat în Germania cum faceți cu infecțiile nozocomiale. Și primul lucru pe care mi l-a spus a zis avem om dedicat epidemiolog sau asistent medical trăinuit pentru acest lucru Care asta face în fiecare zi”, a spus Alexandru Rogobete.
El a adăugat că a introdus prin ordin posibilitatea secțiilor de anestezie-terapie intensivă de a-și extinde echipa cu epidemiolog propriu pentru secțiile mari, sau cu asistent medical care să răspundă de zona de infecții nozocomiale.
„Există astăzi spitale care au de toate, care arată bine, care n-au problemele clasice pe care le vedem zi de zi la știrile de la ora 5, și există spitale care pot crea în fiecare zi câte un breaking news. De ce? Pentru că managementul este incompetent”, a afirmat Rogobete.
Acesta a subliniat că funcțiile de conducere în spitale implică responsabilitate majoră și nu pot fi tratate superficial. „A fi manager de spital sau șef de secție nu este un dar de la Dumnezeu. Este o mare responsabilitate”, a spus el, atrăgând atenția că „sunt mulți” care nu au „competență și nici viziune”.
În acest context, Ministerul Sănătății a derulat programe de formare pentru personalul din sistem, peste 9.300 de cadre medicale finalizând cursuri de management și administrație sanitară, realizate cu fonduri din PNRR, în parteneriat cu Institutul Național de Management în Sănătate.
Rogobete a precizat că reforma sistemului nu se poate face rapid, inclusiv în ceea ce privește schimbarea managerilor. „Schimbarea managementului incompetent (…) nu se face peste noapte”, a spus el.
Ministrul demisionar al sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut că indicatorii de performanță au generat rezistențe mari în sistem.
El a dat un exemplu concret: chirurgi care operează un singur pacient pe an câștigă la fel ca cei care operează 40 pe săptămână.
„Indicatorii de performanță au speriat mult sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete. El a recunoscut că rezistențele există și în prezent.
Același salariu, muncă diferităMinistrul demisionar a ilustrat problema printr-un exemplu din chirurgie. Există chirurgi care operează 40 de pacienți pe săptămână. Există însă și chirurgi care operează unul, doi sau trei pacienți pe an. La sfârșitul anului, ambii primesc același venit.
„Nu este corect, nu este etic”, a spus Rogobete. El a subliniat că indicatorii de performanță sunt singurul instrument care poate corecta această inechitate.
O platformă care elimină raportările pe hârtieMinisterul Sănătății a creat o platformă digitală dedicată acestui scop. Fiecare spital din România va fi înrolat și va completa trimestrial câmpuri clare. Datele vor include indicatori de calitate, financiari, de utilizare a paturilor și feedback-ul pacienților.
La finalul anului, platforma va genera automat un status de performanță pentru fiecare unitate sanitară. „Fără să poată interveni cineva”, a precizat ministrul demisionar.
Recomandare pentru successorRogobete i-a transmis un mesaj direct celui care îi va urma la conducerea ministerului. „Recomand celui care vine să nu se oprească”, a spus el.
A argumentat că doar o evaluare corectă a activității medicale permite construirea unor politici publice bazate pe realitate și o plată echitabilă a personalului medical.
Planurile de a dezvolta un sistem futurist de luptă aeriană împreună cu Spania atârnă de un fir de ață, pe fondul unei dispute publice privind controlul între compania franceză Dassault Aviation și Airbus, care reprezintă Germania și Spania în cadrul proiectului de 100 de miliarde de euro, scrie Reuters.
„Nu, deloc”, a răspuns Macron când un reporter l-a întrebat dacă proiectul FCAS a eșuat.
Președintele francez a spus că tocmai a discutat problema cu Merz în marja unui summit al liderilor UE din Cipru.
„Am avut o discuție fructuoasă în această dimineață cu cancelarul și am mandatat ministerele noastre de apărare să lucreze precis în mai multe domenii, pe o serie de chestiuni diferite”, a spus el.
„Nu doar viitorul avion de luptă, ci diverse pârghii de cooperare între cele două țări ale noastre.”
O purtătoare de cuvânt a guvernului german a confirmat discuția dintre cei doi lideri.
„Cancelarul și președintele le-au dat instrucțiuni miniștrilor apărării să continue să lucreze la diverse domenii de cooperare și să se pună de acord asupra următoarelor etape. Această activitate va fi finalizată în următoarele săptămâni”, a spus purtătoarea de cuvânt.
Miercuri, miniștrii apărării din Germania și Franța au prezentat termene diferite pentru luarea unei decizii cu privire la proiectul avionului de vânătoare, unul dintre ei afirmând că liderii celor două țări vor decide în curând, iar celălalt menționând că mediatorii au solicitat mai mult timp pentru a discuta problema.
Disputa se concentrează asupra conducerii componentei principale de vânătoare din cadrul planurilor de construire a unei flote interconectate de avioane cu echipaj și drone înarmate, sub o umbrelă digitală comună.
Persoanele din interior se așteptau ca Germania și Franța să renunțe la dezvoltarea avionului de vânătoare comun, dar să continue cooperarea în ceea ce privește dronele și așa-numitul „combat cloud”, sau coloana vertebrală digitală, care ar permite schimbul de date între avioane, drone și alți senzori, cum ar fi radarele terestre. Însă renunțarea la acest plan ar fi o situație politică delicată pentru Macron.
Acționarii Warner Bros. Discovery au aprobat „în mod covârșitor” acordul de fuziune cu Paramount Skydance, evaluat la aproximativ 111 miliarde de dolari, scrie Euronews. Tranzacția ar urma să fie finalizată între lunile iulie și septembrie, în funcție de aprobările autorităților de reglementare. Reprezentanții companiei au descris votul drept un pas esențial către finalizarea unui acord care ar putea redefini industria globală de divertisment.
Impact major asupra HollywooduluiFuziunea ar reuni două dintre cele mai importante studiouri istorice de la Hollywood, reducând numărul marilor studiouri americane la patru. Criticii avertizează că o astfel de concentrare ar putea duce la scăderea competiției, la reducerea diversității producțiilor și la pierderi de locuri de muncă. De asemenea, există temeri privind creșterea prețurilor și limitarea opțiunilor pentru consumatori. Mai mulți politicieni americani, inclusiv Elizabeth Warren și Cory Booker, au criticat fuziunea și au cerut intervenția autorităților. Elizabeth Warren a declarat că acordul nu este încă final și că există eforturi la nivelul statelor pentru a opri ceea ce a numit un „dezastru antitrust”.
Opoziție puternică din partea industrieiMii de profesioniști din industrie, inclusiv actori și regizori de renume precum Joaquin Phoenix, Jane Fonda, Emma Thompson și Javier Bardem, au semnat o scrisoare deschisă împotriva fuziunii. Numărul semnatarilor a depășit 4.000, iar inițiativa continuă să atragă sprijin. Semnatarii susțin că fuziunea ar putea afecta independența și diversitatea industriei, favorizând interesele unui grup restrâns de actori economici.
Two guys, both of them with a very narrow understanding of the world, who are close friends to the most anti-First Amendment, anti-press President in history, who censors science, climate change, anything having to do with equality, and is currently in the process of killing…
— Mark Ruffalo (@MarkRuffalo) April 23, 2026
Critici dure din partea unor vedeteActorul Mark Ruffalo a criticat public acordul, avertizând asupra concentrării puterii în mâinile unor lideri apropiați de Donald Trump. Acesta a exprimat temeri privind impactul asupra libertății de exprimare și asupra conținutului produs în viitor. De cealaltă parte, directorul executiv al Paramount Skydance, David Ellison, susține că fuziunea va aduce beneficii comunității creative și va consolida poziția industriei americane la nivel global.
„Este o sumă istorică, fără precedent, care va schimba înfățișarea sistemului de sănătate”, a declarat Rogobete. El a detaliat fiecare componentă finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Rogobete: Medicina de familie și ambulatoriileÎn zona medicinei primare, 2.509 cabinete au fost dotate cu echipamente medicale. Investiția totală în această componentă a fost de 720 de milioane de lei. Echipamentele includ EKG-uri, spirometre, holtere și ecografe. Ele sunt destinate în principal screening-ului și diagnosticului primar.
La ambulatoriile de specialitate, au fost semnate 66 de contracte. Indicatorul minim cerut de Comisia Europeană era de 30. Ministerul l-a dublat. Dintre acestea, 48 de proiecte sunt complet finalizate, iar 18 sunt în curs de finalizare.
Maternități și infecții nozocomiale35 de maternități au primit finanțare pentru reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă neonatală. Investiția totală în această componentă a fost de aproximativ 400 de milioane de lei. 21 de proiecte sunt finalizate, iar 14 sunt în curs, cu un grad mediu de execuție de peste 85%.
În zona infecțiilor nozocomiale, 119 spitale au primit finanțare. Suma investită se ridică la aproape 2 miliarde de lei. Fondurile au mers către reabilitarea blocurilor operatorii, secțiilor de terapie intensivă și achiziția de echipamente de înaltă performanță. 77% dintre proiecte sunt deja implementate.
Digitalizare și surse de finanțareO altă prioritate a mandatului a fost transformarea digitală a sistemului de sănătate. Rogobete a menționat că finanțările provin din mai multe surse: buget de stat, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, fonduri europene, mecanisme elvețiene și norvegiene.
Ce nu a apucat să termine Alexandru Rogobete: platforma care îți arată istoricul medical pe telefonDigitalizarea sănătății a reprezentat una dintre prioritățile mandatului lui Alexandru Rogobete. Investițiile totale în această zonă se ridică la aproape 150 de milioane de euro, alocate pentru platforme administrative și registre ale profesioniștilor din sănătate.
Platforma CNAS: „Schimbă paradigma”Cel mai important proiect este noua platformă informatică a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Finanțarea alocată este de 100 de milioane de euro. Faza tehnică – servere și infrastructură – a fost finalizată în decembrie. Faza a doua, care include realizarea și interconectarea tuturor modulelor, are un grad de execuție de 69%.
„Această platformă schimbă paradigma”, a declarat Rogobete. Noutatea esențială este că pacientul va interacționa direct cu sistemul. Fiecare asigurat va putea să își vadă istoricul medical, vizitele la medicul de familie, rețetele electronice și concediile medicale.
Registrul Profesioniștilor în SănătateUn alt proiect pe care ministrul demisionar l-a evidențiat este Registrul Profesioniștilor în Sănătate. Acesta va oferi Ministerului Sănătății o imagine în timp real asupra resurselor umane din sistem. Numărul medicilor pe specialitate și grupă de vârstă va putea fi urmărit permanent.
„Doar așa vom putea anticipa, de exemplu, câți cardiologi se vor pensiona în cinci ani”, a explicat Rogobete. El a subliniat că alocarea locurilor la rezidențiat nu mai poate fi făcută doar la sugestia universităților de medicină.
Instituții medicale digitalizateIndicatorul PNRR prevedea digitalizarea a minim 60 de instituții medicale publice.
Ministerul a semnat contracte cu 95 de instituții, incluzând toate direcțiile de sănătate publică și serviciile de ambulanță. 30 de proiecte sunt finalizate, iar 65 au un grad de execuție de peste 75%. Termenul limită pentru finalizarea tuturor este august 2026.
Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, al cărui nume nu este dezvăluit, este acuzat că a perturbat căutările prin crearea cu inteligența artificială și distribuirea unei fotografii false care pretinde că îl înfățișează pe Neukgu, lupul, mergând la trap într-o intersecție, relatează BBC.
Fotografia, difuzată la câteva ore după dispariția lui Neukgu, pe 8 aprilie, a determinat autoritățile să își mute urgent operațiunea de căutare, urmând o pistă falsă.
Vânătoarea lui Neukgu, în vârstă de doi ani, a cuprins țara înainte ca acesta să fie prins în cele din urmă lângă o autostradă săptămâna trecută, la nouă zile după evadare.
Mesaj de urgență după postarea fotografiei generată de inteligența artificialăImaginea generată de inteligența artificială a zonei Neukgu a determinat administrația orașului Daejeon să emită un mesaj de urgență locuitorilor, avertizându-i cu privire la un lup aflat în apropierea intersecției. Autoritățile au prezentat imaginea cu inteligență artificială și în timpul unei conferințe de presă despre lupul fugar, a relatat presa locală.
Poliția l-a identificat pe bărbat drept suspect după ce a analizat imaginile de pe camerele de supraveghere și înregistrările sale de utilizare a programului de inteligență artificială. Autoritățile nu au specificat dacă bărbatul a trimis intenționat fotografia autorităților în timpul căutării sau pur și simplu a distribuit-o online.
Când a fost interogat de poliție, bărbatul a spus că a făcut-o „pentru distracție”, a relatat presa locală.
Autoritățile îl anchetează pentru perturbarea activității guvernului prin înșelăciune, o infracțiune care se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare sau o amendă maximă de 10 milioane de woni coreeni (6.700 USD).
