O solicitare scrisă a fost depusă în acest sens de liderii grupurilor parlamentare USR, Bogdan Rodeanu și Ștefan Pălărie.
„Trebuie să aflăm ce a făcut SRI în toți acești ani, în condițiile în care România s-a confruntat cu un război hibrid. O parte dintre răspunsuri se regăsesc în rapoartele de activitate ale SRI, rapoarte care, potrivit legii, ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate anual de către Parlament. Din anul 2021 nu s-a mai întâmplat acest lucru, rapoartele fiind blocate la nivel politic fără explicații – oare cine ar putea explica modul în care forul legislativ nu respectă… legea? USR cere ca legea să fie respectată și ca românilor să le fie oferite aceste informații”, declară deputatul USR Allen Coliban, membru al Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.
USR arată într-un comunicat că Legea privind organizarea și funcționarea SRI prevede că, anual sau când Parlamentul hotărăște, directorul SRI prezintă rapoarte privind îndeplinirea atribuțiilor legale ce revin SRI.
La rândul său, Comisia comună de control parlamentar are obligația să examineze rapoartele SRI și să întocmească propriile rapoarte, pe care să le înainteze Birourilor Permanente ale celor două Camere, spre dezbaterea și aprobarea în plen, mai susțin reprezentanții formațiunii.
În acest context, USR cere ca rapoartele pentru anii 2021, 2022, 2023 și 2024 „să fie scoase de la sertar și să fie puse pe ordinea de zi a plenului reunit al celor două Camere”.
Articolul USR vrea ca ultimele 4 rapoarte de activitate ale SRI să fie dezbătute în plenul reunit apare prima dată în Mediafax.
Gisele Pelicot a revenit luni în instanță împotriva singurului bărbat, dintre cei 51 condamnați, care a contestat verdictul de vinovăție într-un caz de viol în masă care a șocat Franța anul trecut.
Pe o perioadă de nouă ani, din iulie 2011 până în octombrie 2020, Dominique Pelicot, un bărbat din Mazan, în sud-estul Franței, și-a drogat și violat în mod repetat soția, Gisèle Pelicot, și a invitat străini să o agreseze în timp ce aceasta era inconștientă.
Gisèle, care nu știa de abuzurile la care era supusă, a fost violată de cel puțin 92 de ori de către 72 de bărbați diferiți, în timp ce soțul ei îi filma și îi fotografia.
Ea a devenit un simbol feminist în țară și în străinătate după ce a renunțat la anonimat și s-a opus acestor agresiuni de care a aflat, în instanță.
Pelicot nu a făcut nicio declarație la sosirea în instanță și a abordat o atitudine calmă, relatează Reuters. Câteva zeci de persoane așteptau în fața clădirii cu pancarte pentru a-și arăta sprijinul.
Dominique Pelicot, care a recunoscut că și-a drogat soția, a primit o condamnare de 20 de ani de închisoare. Toți cei 50 de co-agresori ai săi au fost găsiți vinovați de viol, tentativă de viol sau agresiune sexuală.
Husamettin Dogan, condamnat la nouă ani de închisoare în decembrie anul trecut, neagă că ar fi avut intenția de a o viola pe Gisele Pelicot.
El susține că a fost mințit de Dominique Pelicot, fostul soț al lui Gisele Pelicot, care și-a drogat soția și a oferit-o unor străini găsiți în mediul online pentru agresiuni.
El este muncitor în construcții, are 44 de ani, și a fost judecat luni la Nîmes, în sudul Franței, sub acuzația de viol agravat prin administrarea de substanțe care afectează judecata sau autocontrolul, o infracțiune care se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
Momentan, Husamettin Dogan rămâne în libertate în așteptarea verdictului. Procurorii ceruseră 12 ani la primul său proces, dar instanța a impus nouă.
Avocata lui, Sylvie Menvielle, a spus că Dogan „credea că acesta participa la un trio libertin pentru care nu știa la momentul respectiv că Gisele Pelicot nu își dăduse consimțământul, așa că nu putea accepta verdictul de vinovăție”.
Articolul Gisele Pelicot revine în instanță pentru apelul unuia dintre bărbații condamnați pentru violul în masă al acesteia apare prima dată în Mediafax.
Potrivit datelor Institutului pentru Orașe Vizionare, șoferii din București petrec anual echivalentul a peste 12 zile de lucru blocați în trafic. În orașe mici precum Reșița sau Călărași, pierderile sunt de trei ori mai mici.
Florian Filat, directorul executiv al institutului, explică: „Gătuirea de la ora 17 – 18 pe anumite rute din zona de nord către centru, atunci când oamenii, în mod obișnuit, ies de la serviciu, s-a mutat ușor mai devreme și nu mai este atât de mare.”
Bucureștiul este clasat de compania olandeză TomTom pe locul 5 la nivel global în ceea ce privește congestia rutieră, cu un nivel de 48%. În fruntea clasamentului se află Mexico City, Bangkok și Davao City. Un bucureștean parcurge, în medie, 10 kilometri în 31 de minute și 9 secunde, o creștere de 20 de secunde față de anul precedent.
Prea multe mașini, prea puține locuri de parcareÎn București sunt înmatriculate aproximativ 1,6 milioane de autovehicule. Cifrele oficiale din Inventarul Parcărilor Publice arată un număr de 300.359 locuri de parcare . Diferența uriașă generează nu doar haos în trafic, ci și o presiune asupra spațiului urban.
„Bucureștiul nu este construit pentru atâtea mașini pentru atâția oameni (…). Locurile de parcare cred că reprezintă principala problema si nu pot fi rezolvate decât prin niște măsuri corecte pe care nu văd ca vreun primar vreodată să le ia foarte curând”, spune Alex Vîlvoi, fondatorul Asociației România Fără Gropi.
Comportamentul șoferilor agravează traficulTraficul bucureștean nu e sufocat doar de infrastructură, ci și de comportamentul șoferilor.
Comisarul-șef Ionuț Preda atrage atenția asupra abaterilor care amplifică blocajele:
„Printre greșelile care cauzează aglomerația în București aș începe cu utilizarea telefoanelor mobile, după care trecem la celelalte abateri care cauzează aglomerație: nepăstrarea centrului liber în intersecție, forțarea semaforului, oprirea neregulamentară cauzează de asemenea congestii.”
Consecințele se văd în statistici: în 2024, în București s-au înregistrat 3.267 de accidente rutiere, iar în primele șase luni ale acestui an peste 140 de incidente au implicat trotinete electrice.
Transportul public – între potențial și realitatePotrivit raportului Starea Mediului în București, Capitala deține 74 de linii de autobuz, 17 de troleibuz, 20 de tramvai și 5 magistrale de metrou. Însă, calitatea și punctualitatea serviciilor de transport public sunt adesea criticate.
„Cred că este o anumită preferință de a ne deplasa cu mașina. (…) Sigur, nici alternativele nu sunt întotdeauna ce trebuie (…) Poate ține și de percepția unui statut. Păi ce, sunt sărac să merg să merg cu transportul în comun?! Deci e anumită chestiune care ține de de mentalitate și relația pe care o avem cu mașina”, spune Florian Filat.
Poluarea – efectul colateral al traficuluiPeste jumătate dintre mașinile din București au mai mult de 10 ani vechime, iar o treime sunt diesel. Efectul se simte în aerul tot mai greu de respirat.
„ Cel care este în mașină și are un filtru de polen la o mașină modernă e mai puțin afectat. Dar cei de pe stradă, cei care n-au nicio vină că tu te deplasezi cu o mașină diesel, câteodată puternică sau veche, ei bine, acolo sunt, sunt probleme și acolo trebuie intervenit,” a afirmat activistul de mediu, Adrian Bîlbă.
Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, consideră că Bucureștiul are un potențial real de îmbunătățire a traficului:
“Să facem tranziția de la trafic, unde este vorba despre mașini, la mobilitate, unde e vorba despre oameni și mai mult decât atât, la proximitate. Să nu fie lucrurile să fie în proximitate, să nu trebuiască să deplasezi foarte mult pentru a avea acces la școli, la job, la educație, servicii de sănătate, opțiuni de divertisment”.
Articolul Criza TRAFICULUI din București – prea multe mașini, prea puține soluții (VIDEO) apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a urmăririi penale față de o inculpată, membru al Parlamentului European, sub aspectul săvârșirii a 11 infracțiuni.
Conform procurorilor, este vorba de 4 infracțiuni de lipsire de libertate, 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia și ultraj.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigații penale.
Articolul Diana Șoșoacă, urmărită penal pentru 11 infracțiuni, printre care negarea Holocaustului apare prima dată în Mediafax.
ANO, partidul populist de opoziție al miliardarului și fostului prim-ministru Andrej Babis, a ieșit câștigător în alegerile parlamentare de sâmbătă, obținând 80 din cele 200 de locuri din camera inferioară a parlamentului. În prezent, partidul poartă discuții cu alte partide pentru a-și asigura majoritatea.
Înainte de alegeri, Babis a declarat că va pune capăt programului ceh de furnizare a muniției, calificându-l ca fiind prea costisitor și netransparent. El susține că Uniunea Europeană și NATO ar trebui să se ocupe de acest aspect, scrie Reuters.
„Dacă am reduce sau chiar am încheia acest sprijin, ne-am face în primul rând rău nouă înșine, dar încheierea acestui sprijin ar avea și un impact negativ asupra Ucrainei, dacă mult mai mulți și-ar pierde viața”, a declarat Pavel luni.
Cehia, un susținător ferm al UcraineiCampania de colectare a muniției, care reunește comercianți și oficiali din domeniul apărării din întreaga lume pentru a găsi milioane de cartușe de artilerie pentru Kiev, cu finanțare din partea țărilor occidentale, a fost programul emblematic de sprijin pentru Ucraina al guvernului demisionar al prim-ministrului Petr Fiala.
Pavel, fost înalt oficial NATO, a fost un susținător ferm al inițiativei. Sprijinul a fost lăudat de președintele ucrainean Volodimirr Zelenski.
Pavel a spus că Babis ar putea avea acces pentru a examina mai îndeaproape inițiativa, pentru a vedea cum funcționează. „Presupun că atât cu Andrej Babis, cât și cu reprezentanții celorlalte partide, vom ține cont în primul rând de interesul Republicii Cehe, al aliaților și partenerilor noștri, precum Ucraina, și nu le vom face rău nici lor, nici nouă”.
Guvernul ceh se aștepta ca numărul livrărilor de muniție să crească în acest an, după livrarea a 1,5 milioane de bucăți, inclusiv 500.000 de proiectile de 155 mm, în 2024.
Articolul Președintele Cehiei îndeamnă partidele să mențină ajutorul cu muniție pentru Ucraina: „Ne-am face în primul rând rău nouă înșine” apare prima dată în Mediafax.
Forțele ucrainene au atacatm în noaptea de luni, fabrica de stat rusă Sverdlov, unul dintre principalii producători de explozibili și muniție din țară, a raportat Statul Major al Ucrainei.
Fabrica, situată în orașul Dzerzhinsk din regiunea Nijni Novgorod, la 800 de kilometri de granița cu Ucraina, este „unul dintre cei mai mari producători de explozibili din Rusia”, a declarat Statul Major General.
Fabrica produce o gamă largă de muniții, inclusiv proiectile pentru avioane și artilerie, bombe aeriene ghidate, focoase pentru rachete antitanc și muniții pentru unitățile de apărare aeriană și inginerie, potrivit The Kyiv Independent.
De asemenea, produce focoase pentru rachete ghidate cu precizie și furnizează muniții ghidate armatei ruse.
Armata ucraineană a spus că, în urma atacului, au fost raportate multiple explozii și un incendiu de proporții la fața locului. Amploarea pagubelor este încă în curs de verificare.
Fabrica Sverdlov se află sub sancțiuni din partea SUA și UE din 2023 pentru ceea ce Departamentul de Stat al SUA a descris ca „achiziționarea de bunuri în sprijinul efortului de război al Rusiei”.
Regiunea Nijni Novgorod, situată la aproximativ 400 de kilometri est de Moscova, este un important nod industrial și de transport care leagă părțile europene și asiatice ale Rusiei.
Ucraina a revendicat ultima dată un atac asupra aceleiași fabrici pe 20 octombrie 2024.
Ultimul atac face parte dintr-o campanie mai amplă care vizează instalațiile militare și industriale ale Rusiei.
Tot în noaptea de luni, drone ucrainene au lovit terminalul petrolier Feodosia din Crimeea, provocând un incendiu masiv vizibil de la zeci de kilometri.
Forțele ucrainene au vizat, de asemenea, un depozit de muniție aparținând Armatei a 18-a Combinate a Rusiei din Crimeea. Armata a transmis că rezultatele acelui atac sunt încă în curs de evaluare.
Articolul Ucraina susține că a atacat „una dintre cele mai mari” fabrici de explozibili din Rusia apare prima dată în Mediafax.
