Președintele american Donald Trump a declarat că Israelul și Libanul au convenit să prelungească armistițiul dintre Israel și Hezbollah cu trei săptămâni, înainte de expirarea acestuia. Decizia vine după o a doua rundă de discuții directe la Casa Albă între ambasadorii celor două țări, Yechiel Leiter și Nada Hamadeh Moawad. Acestea sunt primele contacte diplomatice directe din ultimele decenii, scrie Euronews. Trump a descris negocierile drept „foarte bune”, dar a subliniat că situația rămâne complicată din cauza influenței Hezbollah.
SUA își asumă rol de mediatorPreședintele american a transmis că Washingtonul va continua să sprijine Libanul pentru a se proteja de Hezbollah. El arată astfel o implicare directă în echilibrul de securitate din regiune. Totodată, Trump a anunțat că urmează să îi primească la Washington pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe președintele libanez Joseph Aoun, în următoarele săptămâni.
Tensiuni persistente între SUA și IranÎn paralel, situația din Golful Persic rămâne tensionată, în special în zona Strâmtorii Hormuz. Statele Unite și Iranul continuă confruntările indirecte, inclusiv prin interceptarea navelor comerciale. Donald Trump a declarat că a ordonat armatei americane să reacționeze dur împotriva oricăror încercări iraniene de a mina zona, subliniind că SUA dețin „control complet” asupra strâmtorii. Președintele american a afirmat că nu se grăbește să finalizeze negocierile cu Iranul, susținând că presiunea este de partea Teheranului.
Iran respinge acuzațiile, incident în Liban – un jurnalist ucisOficialii iranieni au reacționat, respingând afirmațiile privind instabilitatea internă și acuzând SUA că sabotează negocierile prin blocade și amenințări. Președintele Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul rămâne deschis dialogului, în ciuda tensiunilor. În același cadru de evenimente, situația de securitate din sudul Libanului rămâne fragilă. Sute de persoane au participat la funeraliile jurnalistei Amal Khalil, ucisă într-un atac aerian israelian. Autoritățile libaneze au acuzat armata israeliană că ar fi vizat zona în care se aflau jurnaliști și echipe de salvare, acuzații respinse de partea israeliană, care a anunțat o analiză a incidentului.
Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni la care au participat Agenția pentru Servicii Financiare, Banca Japoniei, Oficiul Național pentru Securitate Cibernetică, cele trei mari bănci ale țării și Japan Exchange Group, a declarat, vineri, ministrul finanțelor, Satsuki Katayama.
„Am spus în cadrul reuniunii că aceasta este o criză care este deja iminentă, iar îngrijorări similare au fost exprimate și de industria financiară”, a spus ea, potrivit Reuters.
Îngrijorările s-au intensificat după ce Anthropic a transmis că o versiune preliminară a Mythos a descoperit „mii” de vulnerabilități majore în toate sistemele de operare și browserele web importante, stârnind temeri cu privire la reziliența securității software-ului tradițional.
Experții avertizează că modelul poate identifica și exploata vulnerabilități necunoscute anterior mai repede decât pot companiile să le remedieze, accelerând atacurile cibernetice în sectoare precum cel bancar, care se bazează pe tehnologii complexe, interconectate și adesea vechi de zeci de ani.
Autoritățile de reglementare din alte părți ale Asiei, Europei și Statelor Unite au avertizat băncile să își revizuiască sistemele de apărare și gradul de pregătire.
Până în prezent, nu au fost raportate încălcări legate de acest model.
Katayama a afirmat că nivelul ridicat de interconectare al sistemului financiar și operațiunile în timp real înseamnă că problemele se pot răspândi mai rapid decât în alte sectoare.
„Din această cauză, un atac cibernetic poate duce imediat la perturbări ale pieței și poate submina încrederea”.
Peste 38.000 de femei și fete au fost ucise în Gaza între octombrie 2023 și decembrie 2025, arată cel mai recent raport al UN Women, intitulat „Costul războiului din Gaza asupra femeilor și fetelor”.
Cifra reprezintă mai mult de jumătate din decesele estimate raportate în aceeași perioadă de către Ministerul Sănătății din Gaza, care a înregistrat 71.200 de persoane decedate de la începutul ofensivei militare a Israelului în Gaza, lansată ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023, potrivit Euronews.
Totalul victimelor este probabil mult mai mare„Femeile, copiii și persoanele în vârstă reprezintă împreună mai mult de jumătate din totalul deceselor”, se arată în raport, menționând că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare din cauza subraportării, ca urmare a dificultății de a recupera cadavrele încă prinse sub dărâmături și a declinului sistemelor de sănătate și de raportare. De asemenea, „vârfurile mortalității în rândul femeilor și copiilor au coincis și cu perioade de distrugere la scară largă a infrastructurii civile”, „distrugerea caselor, școlilor și adăposturilor desemnate fiind puternic concentrată în faza incipientă a războiului”.
Raportul estimează, de asemenea, că aproape 11.000 de femei și fete din Gaza au dizabilități pe viață, impactul războiului fiind mai puternic asupra femeilor și fetelor, agenția avertizând că acestea sunt afectate în mod disproporționat.
„Ceea ce vedem este o escaladare destul de mare a conflictelor, pe care nu am mai experimentat-o din anii 1990, […] iar femeile și fetele sunt afectate în mod specific și disproporționat”, a declarat pentru Euronews Sofia Calltorp, șefa departamentului de acțiune umanitară al UN Women.
Organizația arată că războiul din Gaza a dus la „violență reproductivă sistemică” prin restricționarea severă a accesului femeilor și fetelor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă.
Tot mai multe femei devin capul familieiRăzboiul a dus și la o reorganizare a gospodăriilor, peste 58.600 de gospodării din Gaza fiind conduse acum de femei, reprezentând aproximativ 14% din totalul gospodăriilor, comparativ cu 9% în 2023.
„Acest tip de luptă zilnică pentru o femeie care nu a fost anterior cap de familie și acum o face în mijlocul ruinelor este destul de dură”, a adăugat șefa departamentului de acțiune umanitară.
Aproape întreaga populație din Gaza a fost strămutată, adesea de mai multe ori, iar aproape 60% din populație și-a pierdut locuințele, potrivit unei Evaluări Rapide a Daunelor și Nevoilor (RDNA) realizată în comun de Banca Mondială, Națiunile Unite și Uniunea Europeană, potrivit aceleiași surse.
UN Women solicită ca încetarea focului în Gaza să fie implementată în deplină conformitate cu dreptul internațional și drepturile omului, împreună cu furnizarea imediată și neîngrădită de ajutor umanitar și eforturi de recuperare și reconstrucție, care să țină cont de dimensiunea de gen.
Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență la Senat – prima Cameră sesizată, unde se află în faza de avizare.
În prezent, legea pensiilor obligă ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, de exemplu doar în sistemul public. Această regulă îi afectează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate – cum sunt, de exemplu, cele ale cultelor religioase.
Parlamentarii care au propus modificările spun că această situație duce la pierderea unor drepturi, deși munca a fost efectiv realizată. „Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în fundamentarea proiectului.
Modificările vizează în special femeileMai exact, anii lucrați în sisteme diferite ar putea fi adunați, astfel încât o persoană să atingă mai ușor pragurile necesare pentru reducerea vârstei de pensionare. Măsura este relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit de inițiatori.
„Un prim set de modificări vizează recunoașterea efectivă a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite, în special pentru femeile care solicită reducerea vârstei standard de pensionare”, precizează inițiatorii. În forma actuală a legii, această posibilitate nu există, ceea ce „conduce la situații injuste”.
Problema apare mai ales în cazul femeilor, care au lucrat în mai multe domenii sau au avut pauze în activitate. „Măsura are un impact social pozitiv, în special pentru mamele care au avut parcursuri profesionale în sisteme diferite”, spun parlamentarii UDMR.
Beneficii limitate la sistemul publicProiectul nu se limitează însă la cumularea vechimii. Modificările propuse vizează și eliminarea unor diferențe de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin.
În prezent, unele ajutoare financiare acordate pensionarilor sunt disponibile doar pentru cei din sistemul public, deși sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene.
Inițiatorii consideră această practică discriminatorie: „Se impune consacrarea expresă a principiului potrivit căruia toate drepturile sociale acordate pensionarilor din fonduri publice trebuie să se aplice, fără discriminare, tuturor pensionarilor din România”.
Interpretări restrictive ale legiiDe asemenea, proiectul încearcă să rezolve blocaje administrative apărute în practică, inclusiv în relația cu instituțiile publice sau băncile.
În unele cazuri, casele de pensii din sisteme neintegrate nu pot obține documente sau nu pot recupera sume plătite necuvenit după decesul unui beneficiar, explică UDMR, care susține că problemele apar din interpretarea restrictivă a legii, deși responsabilitățile sunt similare cu cele din sistemul public.
Potrivit proiectului, modificările propuse „nu creează privilegii, ci corectează situații discriminatorii și asigură funcționarea coerentă a tuturor sistemelor de pensii”.
Cercetătorii care au realizat raportul descriu acest lucru ca întârzierea ca fiind „extrem de frustrantă”, potrivit The Guardian.
Comisia Europeană a încercat să elimine de pe piață categorii largi de substanțe periculoase printr-o „foaie de parcurs privind restricțiile” din aprilie 2022, care a fost salutată la momentul respectiv ca fiind cea mai mare interdicție a substanțelor chimice toxice din istorie.
Însă, patru ani mai târziu, aceasta nu a reușit să demareze procesul de reglementare a șapte dintre cele 22 de grupe de substanțe chimice periculoase și a „blocat efectiv” progresul în reglementarea altor șapte, potrivit unei evaluări a progreselor realizate de ClientEarth și Biroul European de Mediu.
Grupurile ecologiste afirmă că Comisia Europeană este „principalul obstacol” în calea propriilor planuri, întrucât raportul constată progrese insuficiente după patru ani
Anunțarea unui plan de acțiune cu un calendar concret pentru eliminarea treptată a substanțelor periculoase a fost „foarte încurajatoare”, a declarat Hélène Duguy, avocată la ClientEarth și coautoare a raportului. „Acum suntem la patru ani de la publicarea inițială – și lucrurile nu arată deloc bine”.
Substanțele propuse pentru interzicereRestricțiile propuse afectate de întârzieri includ plumbul din gloanțe, care este asociat cu boli renale cronice la vânători; substanțe din articolele de îngrijire a copiilor asociate cu cancerul și mutațiile genetice; cianamida de calciu, un îngrășământ care răspândește substanțe cancerigene; și un retardant de flacără bioacumulativ utilizat în automobile.
În conformitate cu reglementările UE privind substanțele chimice, cunoscute sub numele de REACH, Comisia este obligată să elaboreze un proiect de modificare a listei de restricții în termen de trei luni de la primirea avizelor comitetelor de experți. Raportul a constatat că termenul limită nu a fost respectat niciodată, întârzierile variind între 13 și 47 de luni, cu o medie de doi ani.
Unele restricții au intrat cu succes în vigoare. Comisia a restricționat PFAS-urile din spuma de stingere a incendiilor, plumbul din materialele plastice din PVC, hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) utilizate la tirul la talere și o serie de alte grupe de substanțe chimice toxice.
Europa a fost pionieră în reglementarea substanțelor nocive, introducând unele dintre cele mai stricte reglementări privind substanțele chimice periculoase din lume.
Foaia de parcurs a făcut parte dintr-o inițiativă continentală de detoxifiere care a urmărit să reglementeze substanțele periculoase prin utilizarea unor interdicții generale cu excepții limitate.
Unele grupuri de substanțe chimice nu mai sunt restricționate în conformitate cu foaia de parcurs, după ce comitetele au recomandat să nu se procedeze astfel sau deoarece Comisia a decis să le abordeze printr-o cale de reglementare diferită.
Cu toate acestea, cea mai recentă versiune a foii de parcurs, care este actualizată anual, a amânat termenul pentru mai multe alte grupuri de substanțe chimice fără a oferi explicații.
În primele luni de pontificat, Leon al XIV-lea a fost perceput drept un papă prudent, mai puțin implicat public decât predecesorul său, Papa Francisc, mai arată Il Post. Termenul „precaut” a fost cel mai des folosit pentru a-i descrie stilul. Recent însă, tonul s-a schimbat vizibil. Papa vorbește despre război ca despre „un scandal pentru familia umană” și avertizează asupra unei violențe care poate deveni „o sălbăticie ireparabilă”. În discursurile sale, lumea este descrisă ca fiind afectată de acțiunile „unui grup de tirani”. El a criticat și folosirea religiei în scopuri politice sau militare, afirmând că Dumnezeu „nu ascultă rugăciunea celui care face război”.
Momentul de cotitură: declarațiile despre TrumpSchimbarea de ton s-a accentuat după izbucnirea conflictelor din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie. Un moment-cheie a fost începutul lunii aprilie, când Leon al XIV-lea a calificat drept „inacceptabilă” ideea atribuită lui Donald Trump privind distrugerea civilizației iraniene. Declarația, făcută în afara protocolului, a fost considerată una dintre cele mai directe intervenții ale pontificatului. În aceeași intervenție, papa a îndemnat cetățenii să își contacteze liderii politici pentru a susține pacea. Referirea explicită la Congres a fost interpretată ca un apel adresat societății americane.
Vaticanul, între religie și politicăAnalizele experților sugerează că nu papa s-a schimbat, ci contextul internațional. Creșterea tensiunilor globale și escaladarea conflictelor au determinat o poziționare mai clară a Vaticanului. În acest cadru, criticile lui Leon al XIV-lea nu vizează doar războiul, ci și ideea legitimării politice prin religie. Conceptul de „mesianism politic” este invocat pentru a descrie tendința unor lideri de a se prezenta ca având o misiune divină. Viziunea papei are și o bază teologică, inspirată din gândirea lui Augustin de Hipona. Distincția dintre „cetatea lui Dumnezeu” și „cetatea pământească” reflectă tensiunea dintre puterea politică și idealul moral. Pentru Leon al XIV-lea, politica trebuie să existe în realitate. Dar ea trebuie orientată către binele comun, nu către dominare sau interese individuale.
Relația cu SUA și miza internăPoziționarea papei are implicații directe pentru catolicii americani, mai ales în context electoral. Spre deosebire de Papa Francisc, Leon al XIV-lea a făcut gesturi considerate apropiate de zona conservatoare, ceea ce îl face mai greu de încadrat ideologic. Această ambiguitate îi conferă însă o influență mai mare. Criticile sale nu pot fi respinse ușor ca fiind „politice” sau „partizane”.
Leon al XIV-lea pare să fi intrat într-o nouă etapă a pontificatului. Departe de imaginea inițială de lider rezervat, el devine un actor vocal în dezbaterile globale, într-un moment în care tensiunile internaționale cer poziții clare. Transformarea nu este doar de stil, ci reflectă o redefinire a rolului Vaticanului într-o lume marcată de conflicte și competiții geopolitice.
Potrivit unui memo transmis angajaților, compania intenționează să reducă aproximativ 10% din forța de muncă, echivalentul a circa 8.000 de posturi. Meta va renunța, de asemenea, la ocuparea altor câteva mii de poziții vacante pentru care anterior făcea recrutări.
Unul dintre principalele motive invocate pentru restructurări este creșterea cheltuielilor în alte zone ale companiei, în special în inteligența artificială. Meta ar urma să aloce în acest an 135 de miliarde de dolari pentru proiecte AI — o sumă aproape egală cu totalul investițiilor în acest domeniu din ultimii trei ani, potrivit surselor BBC.
Un purtător de cuvânt al Meta a confirmat planul de concedieri, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.
Pariu pe AIMark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, sugerase încă din ianuarie că anul acesta ar putea urma noi reduceri de personal. El a spus atunci că angajații care folosesc intens instrumente AI au devenit mult mai productivi, iar o singură persoană poate realiza acum proiecte care înainte necesitau o echipă numeroasă.
„Cred că 2026 va fi anul în care inteligența artificială va începe să schimbe dramatic felul în care lucrăm”, a declarat Zuckerberg.
Meta a eliminat deja aproximativ 2.000 de posturi în două runde mai mici de concedieri desfășurate de la începutul anului. Angajații se așteptau însă de mai multe săptămâni la o restructurare mai amplă, după ce compania și-a orientat tot mai mult resursele către dezvoltarea de modele și instrumente AI.
În această săptămână, Meta a informat personalul că va începe să urmărească și să înregistreze interacțiunile angajaților cu computerele de serviciu, pentru a ajuta la antrenarea și îmbunătățirea modelelor sale de inteligență artificială. Un angajat a descris măsura drept „distopică”, în contextul concedierilor iminente.
„Compania a devenit obsedată de AI”, a declarat acesta pentru BBC.
Din 2022, Meta a trecut prin mai multe runde de disponibilizări, eliminând zeci de mii de locuri de muncă. Compania reluase între timp angajările, iar anul trecut numărul total al angajaților ajunsese din nou aproape de nivelul de dinaintea primelor concedieri majore.
Noua rundă anunțată va fi cea mai mare restructurare a Meta din 2023 până în prezent.
„Provocarea Europei noastre este să fie mai puternică și mai independentă, pentru că avem Statele Unite ale Americii care nu ne vor mai proteja pe termen lung”, a spus Macron. El a invocat situațiile legate de Groenlanda, Iran și Ucraina drept semnale de alarmă pentru securitatea europeană.
Președintele francez a subliniat că Statele Unite rămân aliați importanți, dar a atras atenția că Europa s-a construit mult timp pe ideea că Washingtonul îi va garanta securitatea „pentru eternitate”. „Pentru generația voastră, cred că acest lucru nu va mai fi adevărat”, le-a transmis el elevilor școlii franco-cipriote din capitala Ciprului.
Macron a pledat pentru consolidarea suveranității europene, inclusiv în domeniul apărării și al tehnologiei.
„Dacă mâine nu vom mai fi capabili să ne protejăm singuri, dacă toate soluțiile noastre tehnologice vor fi în mâinile altora, vom putea spune ce vrem, dar nu vom mai alege”, a afirmat liderul de la Paris.
În același dialog, Emmanuel Macron a vorbit și despre cauzele războaielor, spunând că acestea apar din „neînțelegeri, lipsă de comunicare sau din nebunia unor lideri” și uneori a unor popoare care cred că propria securitate poate fi obținută prin distrugerea vecinului.
„Pacea nu se proclamă într-o dimineață”, a spus Macron, îndemnând tinerii să caute mereu să îi înțeleagă pe ceilalți și să păstreze „gustul viitorului”. „Iubește războiul cel care nu mai speră nimic. Când iubești viitorul, nu ai nicio dorință să faci război”, a adăugat președintele francez.
