Ministerul spaniol de Externe a declarat că cinci dintre cetățenii săi, inclusiv unul cu dublă cetățenie, au fost eliberați de Venezuela. Printre aceștia se numără, se pare, activista pentru drepturile omului Rocio San Miguel, potrivit BBC.
Măsura vine după ce SUA l-au capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, într-un raid fulminant asupra capitalei Caracas, pentru a se confrunta cu acuzații de trafic de droguri la New York.
Eliberarea prizonierilor politici din Venezuela este o cerere americană de lungă durată, în special în momentele de represiune intensificată din jurul alegerilor sau protestelor.
Jorge Rodriguez, șeful Adunării Naționale a Venezuelei și fratele președintelui interimar Delcy Rodriguez, a anunțat la televiziunea de stat că „un număr semnificativ” de prizonieri va fi eliberat imediat, fără a specifica numărul sau identitatea acestora.
Sute de prizonieri politici sunt deținuți în închisorile venezuelene, iar până în prezent se crede că doar câțiva au fost eliberați. Jorge Rodriguez a declarat că guvernul interimar îi eliberează în interesul „unității naționale și al coexistenței pașnice”.
ONG-urile din Venezuela sunt prudenteOrganizațiile venezuelene pentru drepturile omului – dintre care unele au membri sau fondatori în închisoare – au primit vestea cu prudență.
Deși este un locotenent cheie al lui Maduro, administrația interimară a lui Delcy Rodriguez a părut dispusă să coopereze cu SUA de când l-a luat pe liderul său și a făcut declarații ample despre viitorul națiunii sud-americane .
Se crede că între 50 și 80 de prizonieri sunt deținuți în faimoasa închisoare El Helicoide, despre care președintele american Donald Trump a anunțat că va fi închisă după capturarea lui Maduro.
Închisoarea a câștigat notorietate internațională pentru deținerea presupușilor oponenți politici, grupurile pentru drepturile omului relatând cazuri de tortură, inclusiv bătăi și electrocutare.
Protestul a reprezentat primul test pentru a demonstra dacă publicul iranian putea fi influențat de Prințul Moștenitor Reza Pahlavi, al cărui tată, ultimul șah al Iranului, a fugit din țară înainte de Revoluția Islamică din 1979, potrivit AP.
Demonstrațiile au inclus scandări de susținere a șahului, lucru care în trecut ar fi putut aduce o condamnare la moarte, dar care acum subliniază furia care alimentează protestele care au început din cauza economiei bolnave a Iranului.
Prințul Moștenitor a convocat demonstrații joi și vineri. Cartierele din Teheran au răspuns chemării și au erupt în scandări, au declarat martorii. Printre scandări s-au numărat „Moarte dictatorului!”, cu referire la liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei și „Moarte Republicii Islamice!”.
Alții l-au invocat pe monarh, strigând: „Aceasta este ultima bătălie! Pahlavi se va întoarce!”. Mii de oameni au putut fi văzuți pe străzi.
Mesaj pentru protestatari, mulțumiri lui TrumpPrințul Moștenitor Reza Pahlavi, aflat în exil, i-a mulțumit joi președintelui Trump pentru reiterarea promisiunii sale de a trage regimul iranian la răspundere. Se întâmplă în contextul în care milioane de iranieni își cer libertatea, iar guvernul a întrerupt toate liniile de comunicare.
„Milioane de iranieni și-au cerut libertatea în această seară. Ca răspuns, regimul din Iran a întrerupt toate liniile de comunicații. A închis internetul. A întrerupt liniile telefonice fixe. Ar putea chiar încerca să bruieze semnalele satelitului. Doresc să-i mulțumesc liderului lumii libere, președintele Trump, pentru că și-a reiterat promisiunea de a trage regimul la răspundere. Este timpul ca și alții, inclusiv liderii europeni, să-i urmeze exemplul, să rupă tăcerea și să acționeze mai decisiv în sprijinul poporului iranian.”, a postat Pahlavi pe rețeaua X.
Millions of Iranians demanded their freedom tonight. In response, the regime in Iran has cut all lines of communication. It has shut down the Internet. It has cut landlines. It may even attempt to jam satellite signals.
I want to thank the leader of the free world, President…
— Reza Pahlavi (@PahlaviReza) January 8, 2026
„Îi îndemn să folosească toate resursele tehnice, financiare și diplomatice disponibile pentru a restabili comunicarea cu poporul iranian, astfel încât vocea și voința lor să poată fi auzite și văzute. Nu permiteți ca vocile compatrioților mei curajoși să fie reduse la tăcere”, a adăugat el.
Emblemele monarhiei și susținere pentrul prințul moștenitorO înregistrare video BBC Verify și BBC Persian arată un protestatar în orașul Khorramabad, din provincia Lorestan din vest, ridicând steagul Leului și Soarelui al Iranului într-o piață importantă din oraș, în uralele protestatarilor.
Protestatarii sunt auziți scandând „Trăiască regele” în persană, un omagiu adus monarhiei Pahlavi de dinainte de 1979.
Steagul cu emblemele Leului și Soarelui a fost steagul oficial al Iranului înainte de Revoluția Islamică din 1979. El a fost înlocuit cu steagul actual, care prezintă o serie de referințe islamice.
Steagul cu leu și soare rămâne un simbol puternic printre oponenții Republicii Islamice și popular printre mulți disidenți pro-monarhie.
Manifestanții au strigat în sprijinul șahului în unele demonstrații, dar nu este clar dacă este vorba, neapărat de sprijin pentru Pahlavi însuși sau de dorința de a reveni la o perioadă anterioară Revoluției Islamice din 1979.
Prințul a câștigat tot mai multă vizibilitateReza Pahlavi, născut pe 31 octombrie 1960, este fiul cel mare al ultimului șah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, care a fost înlăturat de la putere în Revoluția Islamică din 1979. De atunci, el trăiește în exil în SUA, potrivit BBC.
Timp de decenii, a fost o figură importantă în rândul monarhiștilor. El este văzut de susținători ca un simbol al opoziției împotriva establishmentului clerical. Totuși criticii îl leagă de regimurile autoritare și de înlăturarea prim-ministrului Mohammad Mossadeq din 1953.
Pahlavi spune că nu dorește restaurarea automată a monarhiei, solicitând în schimb un referendum privind viitorul sistem al Iranului. Pe fondul tulburărilor tot mai mari din Iran, declanșate de dificultățile economice, el a câștigat mai multă vizibilitate și a îndemnat recent la proteste și greve la nivel național în perioada 8-9 ianuarie.
Protestele au pornit de la nemulțumiri economiceProtestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au răspuns prin reprimări dure, inclusiv cu gaze lacrimogene și muniție, ceea ce a dus la cel puțin 36 de morți și peste 2.000 de arestări, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.
Națiunile Unite prognozează că economia globală va crește cu 2,7% în acest an, puțin mai puțin decât estimarea de anul trecut, invocând impactul creșterii tarifelor americane, incertitudinile economice și tensiunile geopolitice, potrivit France24.
Economiștii ONU au prezis că creșterea va ajunge la 2,9% în 2027. Aceasta este încă mult sub creșterea medie de 3,2% dintre 2010 și 2019, înainte ca pandemia de COVID-19 să afecteze economiile din întreaga lume. Estimarea pentru 2025 este de 2,8%.
„O combinație de tensiuni economice, geopolitice și tehnologice remodelează peisajul global”, a declarat joi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un comunicat, „generând noi incertitudini economice și vulnerabilități sociale”.
Însă economiștii ONU au declarat că a existat o „rezistență neașteptată” la creșterile bruște ale tarifelor americane de anul trecut. Aceasta a fost susținută de cheltuielile solide ale consumatorilor și de reducerea inflației, care au contribuit la susținerea creșterii economice, dar au avertizat că persistă slăbiciuni subiacente.
Conform raportului ONU privind situația și perspectivele economice mondiale, se preconizează că creșterea economică din Europa, Japonia și Statele Unite va rămâne în general constantă.
Creștere foarte mică în SUA și JaponiaÎn Statele Unite, ONU a declarat că creșterea a scăzut de la 2,8% în 2024 la aproximativ 1,9% în 2025, „deoarece cheltuielile puternice ale consumatorilor și investițiile legate de inteligența artificială au fost parțial compensate de construcțiile rezidențiale și comerciale slabe”.
ONU a proiectat o creștere foarte mică a economiei SUA în acest an, până la 2%, și a prognozat că creșterea va ajunge la 2,2% în 2027.
ONU a anunțat că economia Japoniei va crește cu 0,9% în acest an și cu 1% în 2027, sub creșterea de 1,2% estimată pentru 2025.
„Se așteaptă ca consumul privat să se redreseze treptat, în timp ce exporturile – în special cele de automobile – vor rămâne probabil constrânse de tarifele mai mari impuse de Statele Unite și de incertitudinea politică”, au declarat economiștii despre Japonia.
Scădere în UESe preconizează că creșterea economică a Uniunii Europene va scădea de la 1,5% în 2025 la 1,4% în 2026, „pe măsură ce tarifele mai mari impuse de SUA și incertitudinea geopolitică persistentă afectează exporturile”, se arată în raport. Însă se preconizează că creșterea va ajunge la 1,6% în 2027.
Într-o notă mai pozitivă, ONU a declarat că se așteaptă ca unele economii mari în curs de dezvoltare, inclusiv China, India și Indonezia, să continue să înregistreze o creștere solidă.
Conform unor surse citate de ABC News, citate de Le Figaro, agenții implicați aparțin Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP), nu Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE). „Departamentul de Poliție din Portland nu a fost implicat în incident”, a declarat departamentul într-un comunicat de presă. FBI, la rândul său, a confirmat implicarea Patrulei de Frontieră.
Șeful poliției din Portland, Bob Day, a făcut apel la calm. „Înțelegem emoția și tensiunea sporite pe care mulți le simt după împușcăturile din Minneapolis, dar rog comunitatea să rămână calmă în timp ce lucrăm pentru a afla mai multe”, a spus el. Cu o zi înainte, miercuri, o femeie în vârstă de 37 de ani a fost împușcată mortal de un ofițer al Serviciului de Imigrări, în Minneapolis în timpul unei operațiuni controversate.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că fostul emisar al Națiunilor Unite pentru Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, va conduce un „consiliu pentru pace” în Gaza, condus de Statele Unite, potrivit Al Jazeera.
Netanyahu a făcut anunțul după întâlnirea cu Mladenov de joi la Ierusalim, referindu-se la diplomatul bulgar drept directorul general „desemnat” pentru consiliul propus, o parte cheie a planului în 20 de puncte al președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului genocidal al Israelului împotriva poporului palestinian din Gaza.
Planul lui Trump pentru Gaza a dus la un armistițiu fragil între Israel și Hamas în octombrie, însă forțele israeliene au continuat să comită atacuri în teritoriu aproape zilnic. De la prima zi completă de armistițiu, pe 11 octombrie 2025, atacurile israeliene au ucis cel puțin 425 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.
Diplomatul bulgar s-a întâlnit și cu președintele IsraeluluiÎntr-o declarație emisă joi, biroul lui Netanyahu a precizat că Mladenov „urmează să ocupe funcția de director general al «Consiliului pentru Pace» din Fâșia Gaza”. Președintele Israelului, Isaac Herzog, s-a întâlnit și el joi cu Mladenov, a declarat un purtător de cuvânt al biroului său, fără a oferi detalii.
Conform planului lui Trump de a pune capăt războiului, Consiliul pentru Pace propus ar urma să supravegheze un nou guvern tehnocrat palestinian, dezarmarea Hamas, desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, retragerea suplimentară a trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza devastate de război.
Trump ar urma să anunțe numirile în consiliul de administrație săptămâna viitoare, potrivit publicației de știri Axios, care citează oficiali americani și surse familiarizate cu situația.
„Printre țările care se așteaptă să se alăture consiliului de administrație se numără Regatul Unit, Germania, Franța, Italia, Arabia Saudită, Qatar, Egipt și Turcia”, a relatat Axios.
Mladenov, fost ministru bulgar al apărării și afacerilor externe, a ocupat anterior funcția de trimis al ONU în Irak, înainte de a fi numit trimis al ONU pentru pace în Orientul Mijlociu, între 2015 și 2020.
În timpul mandatului său de trimis pentru Orientul Mijlociu, Mladenov a avut relații de lucru bune cu Israelul și a lucrat frecvent pentru a atenua tensiunile dintre Israel și Hamas.
Jurnaliștii de la BBC Persian au obținut și verificat două videoclipuri ale protestelor care au loc în capitala Iranului, Teheran. Imaginile arată un grup mare de oameni care se deplasează pe strada Valiasr, între cartierul Yousef Abad și Piața Vanak.
BBC Persia difuzează un videoclip în care se vede o clădire aparținând postului public de televiziune iranian IRIB din Isfahan cuprinsă de flăcări.
În același timp, imagini verificate de CNN au arătat proteste de masă în orașe din Iran, manifestanții blocând drumuri și aprinzând incendii pe străzile capitalei. În videoclipuri, facțiunile opuse care demonstrau în toată țara s-au adunat în jurul scandărilor de susținere și opoziție față de guvernul iranian.
Presa de stat iraniană minimizeză amploareaPresa de stat iraniană minimizează amploarea protestelor și, în unele cazuri, neagă că acestea au loc, transmite BBC.
Mai multe canale controlate de stat au postat videoclipuri cu străzi goale în diferite părți ale țării, susținând că situația este normală.
Videoclipurile de la posturile de televiziune controlate de stat arată orașe importante, precum Shiraz, Isfahan, Sanandaj și Bushehr, cu străzi calme și fără protestatari. Între timp, sunt postate clipuri din Teheran care spun că există doar un număr mic de „revoltați”.
Pentru context: BBC a verificat videoclipuri de pe rețelele de socializare care arată mulțimi mari de protestatari în unele orașe iraniene.
Armata libaneză a declarat că deține acum controlul operațional asupra teritoriului libanez la sud de râul Litani, cu excepția a cinci poziții militare israeliene din Liban, potrivit CNN.
Armata nu a ajuns la a declara că a dezarmat complet Hezbollah și alte grupări, recunoscând că „lucrările în acest sector sunt încă în desfășurare”, semnalând în același timp că este pregătită să treacă la următoarele faze ale planului guvernului, „Scutul Patriei”.
„Armata libaneză confirmă că planul său de limitare a armelor a ajuns într-un stadiu avansat, după atingerea obiectivelor primei faze într-un mod eficient și tangibil pe teren”, se arată în comunicat.
Armata și-a afirmat angajamentul de a implementa inițiativa guvernului de a „asuma responsabilitatea exclusivă, alături de alte agenții de securitate, pentru menținerea securității și stabilității în Liban, în special la sud de râul Litani”.
Râul marchează linia mandatată de ONU în sudul Libanului, la sud de care Hezbollah nu are voie să opereze în temeiul unei rezoluții a Consiliului de Securitate.
Operațiunile vor continuaDeclarația armatei libaneze, care a evitat să menționeze explicit Hezbollah, a adăugat că operațiunile de combatere a munițiilor neexplodate și a tunelurilor vor continua, alături de măsuri „pentru a împiedica grupurile armate să își reconstruiască capacitățile”. Aceasta a dat vina pe „atacurile israeliene în curs de desfășurare din Liban, ocuparea siturilor libaneze și încălcările repetate ale acordului de încetare a focului din noiembrie 2024 ca afectând negativ eforturile de extindere a autorității statului și de limitare a armelor la forțele legitime”.
Pactul de încetare a focului a venit în urma unui conflict de peste un an între Israel și Hezbollah, care a început când Hezbollah a atacat teritoriul controlat de Israel, la o zi după atacurile conduse de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023.
