„Am lansat primul episod din seria EUStory. Are ca temă <Bugetul UE. Ce legătură are cu tine?> iar răspunsul e simplu: este despre fiecare dintre noi”, susține, într-o postare pe Facebook, Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, în 18 ani, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și a contribuit cu doar 30. Diferența, de peste 70 de miliarde, a mers în spitale, școli, autostrăzi, burse Erasmus, digitalizare, energie, adaugă vicepreședintele PE.
„9 din 10 investiții publice din România au fost făcute cu bani europeni. Asta nu e propagandă. E realitatea. Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2025, am luptat pentru un buget mai bun, cu 10 miliarde de euro în plus față de anul trecut. Și am reușit să direcționăm acești bani către oameni, nu către birocrație: pentru educație, tineri, IMM-uri, digitalizare, aderarea la Schengen”, mai transmite Victor Negrescu.
Articolul Investițiile publice în România: 9 din 10 au fost făcute cu bani europeni, spune Victor Negrescu apare prima dată în Mediafax.
Articolul Dronele, tot mai populare pentru recuperarea turiștilor pierduți în munți. Salvamontiștii români au participat la o conferință europeană dedicată dronelor apare prima dată în Mediafax.
Calendarul oficial pentru examenele naționale din 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial, iar elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională trebuie să fie atenți la noile termene și perioade de desfășurare.
Bacalaureat 2025Una dintre noutățile semnificative din acest an este faptul că probele scrise ale Bacalaureatului vor începe mai devreme decât în anii anteriori.
Pentru elevii claselor a XII-a și a XIII-a, cursurile din anul școlar 2024 – 2025 se încheie pe data de 6 iunie 2025. Examenul de Bacalaureat este organizat în două etape.
Prima etapă, dedicată evaluării competențelor, s-a desfășurat în lunile ianuarie și februarie 2025.
Înscrierea pentru această etapă a avut loc în perioada 16 – 20 decembrie 2024.
A doua etapă, cea a probelor scrise, se desfășoară în luna iunie, iar înscrierea pentru aceste probe va avea loc între 2 și 6 iunie 2025.
Probele scrise din cadrul Bacalaureatului încep pe 10 iunie și se încheie pe 16 iunie 2025.
Calendarul detaliat este următorul: marți, 10 iunie, are loc proba scrisă la Limba și literatura română; miercuri, 11 iunie, se susține proba obligatorie a profilului, adică Matematică sau Istorie, în funcție de specializare; vineri, 13 iunie, este programată proba la alegere a profilului și specializării; iar luni, 16 iunie, are loc proba scrisă la Limba maternă pentru elevii care studiază în limbile minorităților.
Între aceste probe, elevii vor avea o zi liberă după susținerea celor obligatorii, înainte de proba la alegere. De asemenea, proba la limba maternă va avea loc după weekend.
Afișarea primelor rezultate la probele scrise este programată pentru data de 20 iunie 2025.
În zilele de 23 și 24 iunie, candidații vor putea vizualiza lucrările și vor putea depune contestațiile, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 30 iunie 2025.
Pentru mai multe informații despre Calendarul complet citește AICI.
Evaluarea Națională 2025În ceea ce privește Evaluarea Națională, elevii de clasa a VIII-a vor încheia cursurile pe 13 iunie 2025.
Înscrierile pentru acest examen vor avea loc în perioada 10 – 13 iunie.
Probele scrise sunt programate la sfârșitul lunii iunie, după cum urmează: luni, 23 iunie, va avea loc proba scrisă la Limba și literatura română; miercuri, 25 iunie, se va desfășura proba la Matematică; iar vineri, 27 iunie, elevii care aparțin minorităților naționale vor susține proba scrisă la Limba maternă.
Între examenele principale, elevii vor avea o zi de pauză, ceea ce le va permite să se pregătească mai bine pentru fiecare probă.
Primele rezultate ale Evaluării Naționale vor fi afișate pe data de 3 iulie 2025.
Ulterior, după rezolvarea contestațiilor, notele finale vor fi publicate pe 10 iulie.
Articolul Bacalaureat 2025 și Evaluarea Națională. Când sunt programate examenele pentru elevi apare prima dată în Mediafax.
Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara nu a reușit să atragă nicio firmă interesată de contractul de consultanță și supervizare pentru lucrările de modernizare a gării Orșova, situată pe Magistrala 100. Licitația a fost lansată la mijlocul lunii aprilie în sistemul electronic de achiziții publice și anulată din lipsă de ofertanți, potrivit informațiilor furnizate miercuri de clubferoviar.ro.
Contractul, intitulat „Consultanță și Supervizare Lucrări pentru obiectivul de investiții: Modernizarea/reabilitarea a 47 stații de cale ferată din România – S.R.C.F. Timișoara – Lot 3 stația Orșova (proiectare și execuție)”, avea o valoare estimată de 89.000 de lei. Pentru a participa la licitație, ofertanții trebuiau să demonstreze că, în ultimii trei ani, au prestat servicii similare sau superioare în valoare cumulată egală cu cel puțin valoarea contractului pentru care licitau.
Potrivit anunțului din SEAP, licitația a fost anulată automat deoarece nu a fost depusă nicio ofertă până la data limită, 27 mai 2025.
Lucrările propriu-zise de modernizare a gării Orșova, acestea au fost deja atribuite, în iunie 2024, asocierii formate din UBI Construct și Trovacasa, pentru aproape 1,6 milioane de euro. Modernizarea gării Băile Herculane se află în aceeași etapă procedurală, căutându-și consultant.
Articolul SRCF Timișoara nu găsește consultant pentru modernizarea Gării Orșova apare prima dată în Mediafax.
„Mă bucur că acesta este primul eveniment oficial la care particip în calitate de președinte al României, pentru că țara noastră așa cum este acum, liberă, democratică, europeană, nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi existat această temelie de curaj și sacrificiu al înaintașilor noștri. Lor ne datorăm respect și întreaga noastră recunoștință”, a spus Nicușor Dan.
El susține că este datoria tuturor românilor să ducă mai departe lupta pentru libertate.
„Astăzi, când cinstim jertfa celor care au luptat pentru România, avem datoria nu doar să ne amintim, ci să ducem mai departe ceea ce au început, o țară demnă, unită și respectată. Eroii noștri au căzut la datorie pentru libertate, pentru demnitate și pentru unitate, pentru un viitor care nu se negociază la marginea istoriei, ci se construiește durabil în inima Europei. Avem responsabilitatea să continuăm acest drum. Cu prilejul acestei mari sărbători creștine, să lăsăm deoparte ceea ce ne separă și să ne concentrăm pe ceea ce ne apropie”, a mai spus președintele.
El a făcut apel la unitate: „Să fim uniți astăzi, așa cum am fost în cele mai grele și decisive momente ale istoriei noastre. Să construim o Românie ancorată în spațiul european și euroatlantic, care oferă siguranță și prosperitate tuturor cetățenilor ei. Unitatea nu înseamnă să gândim la fel, ci să ne asumăm împreună direcția. Iar direcția este fără echivoc o Românie europeană, o Românie puternică și solidară”.
Articolul Mesajul lui Nicușor Dan la primul eveniment public în calitate de președinte: Să fim uniți! apare prima dată în Mediafax.
Teoriile conspirației sunt convingeri larg răspândite conform cărora anumite grupuri influente acționează în secret pentru a atinge scopuri dăunătoare. Deși nu sunt susținute de dovezi solide, astfel de teorii persistă în diverse culturi și contexte politice. Evenimente precum asaltul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie și adoptarea publică a unor astfel de narațiuni de către persoane influente au subliniat importanța înțelegerii fundamentelor psihologice ale gândirii conspiraționiste.
Cercetătorii care au realizat acest studiu și-au propus să afle dacă unele dintre tiparele cognitive întâlnite în ideile delirante – studiate de obicei în contextul psihozelor – sunt prezente și la persoanele înclinate să creadă în teorii ale conspirației. Deși convingerile conspiraționiste nu sunt considerate deliruri clinice, ambele presupun credințe fără susținere factuală și o rezistență puternică la contraargumente. Prin concentrarea asupra erorilor cognitive asociate în mod obișnuit cu psihoza, cercetătorii au încercat să înțeleagă mai bine de ce unele persoane sunt mai predispuse la astfel de convingeri, notează psypost.org.
„Predau un curs despre psihologia teoriilor conspirației la Southern New Hampshire University,” a explicat profesorul Peter Frost, autorul principal al studiului. „Eu și colegul meu am descoperit cercetări care arată că, dacă îi înveți pe oameni să recunoască erorile logice și prejudecățile cognitive, poți reduce credința lor în teoriile conspirației. Asta ne-a făcut, pe mine și studenții cercetători, să ne întrebăm dacă anumite persoane, mai predispuse la astfel de erori cognitive, nu sunt și mai susceptibile la teoriile conspirației. Ceilalți autori ai lucrării sunt studenți de licență de la SNHU.”
Ce au arătat cele două studiiCercetătorii au realizat două studii, folosind chestionare online distribuite pe rețele sociale precum Facebook, Reddit și Instagram. În ambele cazuri, au utilizat Chestionarul de Erori Cognitive pentru Psihoză (CBQp), un instrument cu 30 de itemi care măsoară tendințe cognitive asociate gândirii delirante. Participanții nu au fost informați că acest chestionar are legătură cu psihoza, pentru a nu le influența răspunsurile.
În primul studiu, au fost colectate date de la 200 de persoane, majoritatea femei albe, cu vârsta medie de 37 de ani. Participanții au completat și Scala de Credințe Conspiraționiste Generale (GCBS), care măsoară predispoziția generală de a crede în teorii ale conspirației din domenii precum guvernul, sănătatea sau extratereștrii (ex: „Un grup restrâns și secret de oameni ia toate deciziile importante la nivel global, cum ar fi intrarea în război”).
Cel de-al doilea studiu a urmat o procedură similară, dar cu un eșantion nou de 182 de participanți, cu vârsta medie de 41 de ani. De această dată, a fost folosit un chestionar personalizat, cu 14 afirmații despre teorii conspiraționiste actuale – legate de elite globale, imigrație sau sănătatea publică. Exemple includ: „Aselenizările nu au avut loc niciodată, iar dovezile au fost fabricate de NASA și guvernul SUA”, „Politica actuală privind granițele SUA și/sau anumite grupuri de persoane încearcă în secret să modifice compoziția rasială a țării” și „Pământul este de fapt plat și/sau gol pe dinăuntru”.
În ambele studii, participanții au răspuns la întrebări privind șapte tipuri de erori cognitive:
percepție anomaloasă (perceperea unor stimuli inexistenți),
catastrofizare (anticiparea celor mai rele scenarii),
gândire dicotomică (vederea lucrurilor în alb și negru),
raționament emoțional (judecăți bazate pe sentimente, nu pe logică),
atribuirea intenționalității (presupunerea că acțiunile altora sunt intenționate și răuvoitoare),
concluzii pripite (luarea de decizii fără suficiente dovezi),
interpretarea amenințătoare a evenimentelor ambigue.
În primul studiu, cinci din cele șapte erori cognitive s-au dovedit a fi semnificativ corelate cu credințele conspiraționiste generale. Cea mai puternică relație a fost între concluziile pripite și credințele conspiraționiste (coeficient de corelație r = 0,67).
Aceste erori cognitive au explicat, împreună, 56% din variația în predispoziția generală a participanților de a susține teorii conspiraționiste. Acest rezultat sugerează că persoanele mai predispuse la anumite tipuri de gândire eronată sunt și mai înclinate să creadă în conspirații, chiar dacă nu prezintă simptome clinice de delir.
Deși al doilea studiu a explicat un procent mai mic din variația credinței în conspirații (aproximativ 37%), tiparul rezultatelor a fost foarte asemănător cu cel din primul studiu. Asta sugerează că aceleași erori cognitive pot sta la baza atât a convingerilor conspiraționiste generale, cât și a celor specifice unor contexte sau evenimente recente.
Rezultatele contribuie la un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că gândirea conspiraționistă nu este doar o chestiune de ignoranță sau trăsături de personalitate, ci poate avea la bază tipare cognitive profunde. Deși credința în conspirații nu este, în sine, un semn de boală mintală, studiul a arătat că erorile de gândire frecvent observate la persoanele cu idei delirante subclinice – cum ar fi interpretarea unor informații ambigue ca fiind amenințătoare sau intenționat ostile – sunt prezente și la cei care susțin astfel de teorii.
Articolul Credința în teorii ale conspirației este legată de boli psihice? apare prima dată în Mediafax.
Avertizarea Cod roșu este valabilă de joi de la ora 12.00 până vineri la ora 12.00 pe râurile din bazinele hidrografice: Râul Negru (judeţele: Harghita, Covasna şi Braşov), râul Olt – pe sectorul aval confluenţă cu râul Râul Negru – amonte S.H. Hoghiz (judeţele: Covasna şi Braşov), râul Miletin – pe sectorul aval S.H. Nicolae Bălcescu (judeţele: Botoşani şi Iaşi).
De asemenea, până vineri la ora 24.00 sunt sub avertizare Cod portocaliu râurile din bazinele hidrografice: Târnava Mare (judeţele: Harghita, Mureş, Braşov şi Sibiu), Târnava Mică (judeţele: Harghita şi Mureş), Olt (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov şi Sibiu), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău), Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea), Bârlad (judeţele: Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi şi Vrancea), Miletin (afluent al râului Jijia) – judeţele: Botoşani şi Iaşi.
Totodată, până sâmbătă la ora 12.00, este în vigoare un Cod galben pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Mureş (judeţele: Harghita, Mureş şi Bistriţa Năsăud), Târnava (judeţele: Harghita, Mureş, Braşov, Sibiu şi Alba), Olt (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Argeș (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman şi Ilfov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău, Prahova şi Brăila), Suceava (judeţul Suceava), Moldova (judeţele: Suceava şi Neamţ), Bistriţa (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău), Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea), Bârlad (judeţele: Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi şi Vrancea), Putna (judeţul Vrancea), Râmnicu Sӑrat (judeţele: Buzӑu şi Vrancea), Siret (judeţele: Vrancea şi Galaţi), Jijia (judeţele: Botoşani şi Iaşi).
Articolul Cod roșu de inundații: Pericol pe râuri din Harghita, Covasna, Brașov, Botoșani și Iași apare prima dată în Mediafax.
