Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referitor la atacul cu dronă asupra unei baze aeriene britanice din țară.
Informația a fost transmisă de Ursula von der Leyen pe pagina sa de X, conform Ukrinform.
În cadrul discuției, președintele Ciprului a informat Comisia Europeană despre incident.
„Christodoulides m-a informat despre singurul incident care a avut loc la scurt timp după miezul nopții, în care un vehicul aerian fără pilot a vizat baza britanică din Akrotiri”, a scris Ursula în postare.
„Deși Republica Cipru nu a fost ținta, permiteți-mi să fiu clar: suntem colectiv, ferm și neechivoc alături de statele noastre membre în fața oricărei amenințări”, a mai declarat Ursula.
Evenimentul a avut loc pe fondul tensiunilor regionale. Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au efectuat atacuri comune asupra instalațiilor regimului din Iran.
Ca reacție, Iranul a vizat baze americane în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Iordania, precum și două rachete îndreptate spre Cipru, unde Regatul Unit menține baze militare.
Drona neidentificată care a lovit baza aeriană britanică din Cipru a provocat „daune minore” infrastructurii, conform autorităților locale, fără a înregistra victime.
Armata israeliană a declarat, în noaptea de luni spre marți, că a „lovit și distrus” sediul postului public de radio și televiziune din Iran (IRIB), continuând seria de atacuri aeriene asupra republicii islamice, conform The Times of Israel.
„Cu puțin timp în urmă, forțele aeriene israeliene au lovit și distrus centrul de comunicații al regimului terorist iranian” din Teheran, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat de presă, însoțit de o imagine infografică a clădirii, referindu-se la IRIB.
„Activitățile care se desfășurau în complex erau conduse și coordonate de Garda Revoluționară Iraniană. De-a lungul anilor, Autoritatea Iraniană de Radiodifuziune a cerut distrugerea statului Israel și utilizarea armelor nucleare”, a adăugat IDF.
Bombardamentul a fost precedat de un avertisment pentru evacuarea civililor din zona respectivă, situată în nordul Teheranului, unde se află sediul IRIB. Clădirea fusese deja vizată de Israel în timpul conflictului din iunie 2025.
Avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au aruncat „zeci de bombe” asupra complexului, „distrugându-l”, potrivit IDF.
Armata israeliană a anunțat că „centrul de comunicații al regimului terorist iranian” era folosit pentru „a promova activități militare sub pretextul activităților și bunurilor civile, pe lângă activitățile de propagandă care emanau din centrul de comunicații”.
IDF a mai precizat că toate activitățile desfășurate în cadrul complexului erau coordonate de Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC).
Fostul președinte bulgar, Rumen Radev, și-a anunțat candidatura pentru funcția de prim-ministru în alegerile anticipate programate pentru 19 aprilie, după ce și-a prezentat nouă coaliție denumită „Bulgaria Progresistă”.
Considerat cel mai popular politician din Bulgaria, Radev este dat acum în sondaje pe primul loc, blocul său de centru-stânga urmând să obțină 33% din voturi, cu 12 puncte peste cei mai apropiați rivali, potrivit POLITICO Poll of Polls.
Într-o postare pe Facebook, Radev a declarat că alianța reprezintă „răspunsul la așteptările bulgarilor de a desființa modelul oligarhic de corupție”.
El a mai adăugat că înregistrarea coaliției este „primul pas către victorie” și a declarat că „suntem pregătiți, putem și vom reuși.”
Fost comandant al forțelor aeriene și deținător a două mandate prezidențiale, cel mai recent încheiat la începutul lunii ianuarie, Radev și-a construit imaginea ca un adversar cu multe legături politice.
Totuși, fostul președinte bulgar este criticat pentru pozițiile considerate favorabile Moscovei, în special privind sprijinul militar pentru Ucraina.
„Bulgaria Progresistă” reunește Mișcarea Politică Social-Democrată, Partidul Social-Democrat și Mișcarea Poporul Nostru. Blocul este strâns asociat cu Radev, dar conducerea oficială revine aliaților săi, Galab Donev, fost prim-ministru interimar, și Dimitar Stoyanov, fost ministru al apărării.
Inițiativa sa a venit după ani de instabilitate politică și proteste de masă. Prim-ministrul Rosen Zhelyazkov a demisionat în decembrie 2025, după acuzații de corupție. Cabinetul său, format în ianuarie 2025, a supraviețuit șase voturi de neîncredere înainte de a se prăbuși.
Alegerile din aprilie vor fi a opta rundă de scrutin în Bulgaria în patru ani, niciun prim-ministru ales din 2021 nereușind să finalizeze mandatul complet.
Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a condamnat atacurile recente ale SUA și Israelului asupra Iranului, calificându-le drept o „încălcare clară a dreptului internațional”, conform Reuters.
El a reafirmat solidaritatea Turciei cu poporul iranian, aflat sub impactul conflictului regional.
Turcia, membră NATO și vecină a Iranului, a îndemnat săptămâni la rând Washingtonul și Teheranul să găsească soluții prin negocieri, avertizând asupra riscurilor destabilizării regionale.
Președintele Turciei a declarat că tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat în conflict după provocările venite din partea Israelului.
„Ca vecin și frate al lor, împărtășim durerea poporului iranian”, a afirmat președintele turc în cadrul unei cine de rupere a postului din Ramadan la Ankara.
El a mai explicat că Turcia va intensifica contactele „la toate nivelurile” pentru a permite diplomația și a evita „lupte, război, tensiuni și masacre” în vecinătate.
Istoric, Turcia și Iranul au avut relații diplomatice importante. Deși s-au aflat de părți opuse în războiul civil din Siria, cele două țări au păstrat legături comerciale și cooperare în anumite domenii, în ciuda diferențelor politice.
„Întreaga noastră poziție cu privire la atacurile ilegale care vizează Iranul este în această linie”, a adăugat Erdogan, când a avertizat că lipsa unei „intervenții necesare” poate genera „repercusiuni grave” asupra securității regionale și globale.
„Nimeni nu poate face față poverii incertitudinilor economice și geopolitice pe care o astfel de perioadă le va provoca. Acesta este motivul pentru care acest incendiu trebuie stins înainte de a se mai intensifica,” a mai spus Erdogan.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu a avut niciun rol în acțiunile militare declanșate împotriva Iranului și că nicio infrastructură aflată pe teritoriul național nu a fost utilizată în acest scop.
Miruță a declarat că statul român nu a pus la dispoziție facilități, baze sau alte resurse care să contribuie la atacurile recente.
„Vă confirm că, de pe teritoriul naţional, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seară sau când a fost iniţiat atacul împotriva Iranului. Nu s-au folosit, că am primit multe întrebări zilele astea la minister, s-a folosit de pe teritoriul naţional vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? Şi răspunsul pe care l-am primit de la şeful Statului Major este că nu”, a declarat ministrul Apărării, luni seară, la Euronews România.
În contextul tensiunilor din regiune, ministrul a fost întrebat dacă autoritățile de la București au primit vreo cerere de implicare, inclusiv pentru eventuale acțiuni desfășurate în Europa, după ce o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian.
Radu Miruță a precizat că, până în prezent, nu există o astfel de solicitare oficială.
„Se întâmplă multe lucruri în primele zile ale unui astfel de atac militar şi sunt şi foarte multe informaţii care se împing într-o anumită direcţie. Eu vă spun oficial că România, până în acest moment, nu a primit o astfel de solicitare”, a răspuns ministrul.
El a explicat că poziția geografică a României face improbabil un scenariu în care o rachetă balistică sau o dronă lansată dinspre Iran să ajungă la obiective strategice din teritoriu fără să fie interceptată anterior.
„Şi dacă ajunge în faţa scutului de la Deveselu, este o capacitate defensivă extraordinar de performantă, prin faţa căreia garantat nu se poate trece”, a adăugat Miruţă.
Ministrul a mai spus că România nu a primit cereri de sprijin nici înainte de izbucnirea conflictului, nici după declanșarea acestuia, iar poziția oficială rămâne neschimbată.
„Nu ne-a fost solicitat de când a început acest conflict, nici înaintea lui, sprijin pentru acest conflict. Asta e situaţia astăzi, nu ne-a fost solicitat sprijin nici pentru demararea conflictului, nu ne-a fost solicitat sprijin nici după”, a mai afirmat Radu Miruţă.
Aproape toate camerele de supraveghere rutieră din Teheran au fost piratate timp de ani de zile, imaginile lor fiind criptate și transmise către servere din Tel Aviv și sudul Israelului, dezvăluie Financial Times.
O cameră rutieră avea un unghi care s-a dovedit deosebit de util, potrivit uneia dintre persoane, permițându-le israelienilor să stabilească unde bărbații preferau să-și parcheze mașinile personale și oferind o perspectivă asupra funcționării unei părți banale a complexului strict păzit al liderului suprem.
Mai mult, algoritmi artificiali au adăugat detalii „dosarelor” strânse despre agenții de securitate ai liderului suprem. Israel știa adresele lor, orele la care intrau în serviciu, rutele pe care le-au urmat pentru a ajunge la serviciu și, cel mai important, pe cine erau de obicei însărcinați să protejeze și să transporte – construind ceea ce ofițerii de informații numesc un „model de viață” (pattern of life).
Aceste capacități au făcut parte dintr-o campanie de informații care a durat ani și care a contribuit la deschiderea drumului pentru asasinarea ayatollahului.
Această sursă de date în timp real nu a fost singura modalitate prin care Israelul și CIA au putut determina exact la ce oră urma să se afle Khamenei, în vârstă de 86 de ani, în birourile sale din fatidica zi de sâmbătă și cine urma să i se alăture.
Israel a oprit telefonia. Apelurile nu funcționau, totul avea ton de ocupatIsraelul a reușit să întrerupă componente individuale a aproximativ o duzină de turnuri de telefonie mobilă din apropierea străzii Pasteur, unde se afla complexul liderului suprem, făcând ca telefoanele să pară ocupate atunci când erau apelate și împiedicând echipa de protecție a lui Khamenei să primească posibile avertismente.
„Cu mult înainte de căderea bombelor, „cunoșteam Teheranul așa cum cunoaștem Ierusalimul”, a spus un oficial al serviciilor secrete israeliene. „Și când cunoști [un loc] la fel de bine ca strada pe care ai crescut, observi un singur lucru care este nelalocul lui.”
Tabloul complet a fost rezultatul unor colectări de date făcute de celebra Unitate 8200 de informații a Israelului, resurselor umane recrutate de agenția sa de informații externe Mossad și informațiilor digerate de serviciile de informații militare în rapoarte zilnice.
Israelul a folosit o metodă matematică cunoscută sub numele de „analiză a rețelelor sociale” pentru a analiza miliarde de puncte de date, în vederea descoperirii unor centre de greutate improbabile în procesul decizional și a identificării unor noi ținte de supravegheat și de eliminat, a declarat o persoană familiarizată cu utilizarea acesteia.
Toate acestea au alimentat o linie de asamblare cu un singur produs: ținte.
„În cultura serviciilor de informații israeliene, direcționarea informațiilor este cea mai importantă problemă tactică. Este concepută pentru a permite o strategie”, a declarat Itai Shapira, general de brigadă în rezerva militară israeliană și veteran cu 25 de ani de experiență în direcția de informații a Israelului. „Dacă factorul de decizie hotărăște că cineva trebuie asasinat, în Israel cultura este: «Vom furniza informațiile de direcționare».”
Utilizarea agresivă a asasinatelorIsraelul a asasinat sute de oameni în străinătate, inclusiv lideri militanți, oameni de știință nucleari, ingineri chimiști – și mulți trecători nevinovați. Dar chiar și cu uciderea unui lider politic și religios atât de proeminent precum Khamenei, cât de mult această utilizare agresivă, de-a lungul a decenii, a priceperii sale tehnologice și tehnice a deschis calea pentru câștiguri strategice majore este o dezbatere aprigă atât în interiorul, cât și în afara Israelului.
Superioritatea informațiilor țării a fost pe deplin demonstrată în războiul de 12 zile din iunie anul trecut, când peste o duzină de oameni de știință nucleari iranieni și înalți oficiali militari au fost asasinați în câteva minute într-o salvă de deschidere.
Aceasta a fost însoțită de o dezactivare fără precedent a apărării aeriene a Iranului printr-o combinație de atacuri cibernetice, drone cu rază mică de acțiune și muniții precise lansate din afara granițelor Iranului, distrugând radarele lansatoarelor de rachete de fabricație rusească. „Le-am luat ochii mai întâi”, a spus un oficial din serviciile de informații.
Atât în războiul din iunie, cât și acum, piloții israelieni au folosit un anumit tip de rachetă numită Sparrow, ale cărei variante sunt capabile să lovească o țintă de dimensiuni mici, precum o masă, de la o distanță de peste 1.000 km – departe de Iran și de raza de acțiune a oricăruia dintre sistemele sale de apărare aeriană.
Nu se cunosc toate detaliile celei mai recente operațiuni. Este posibil ca unele dintre ele să nu fie făcute publice niciodată, pentru a proteja sursele și metodele care sunt încă folosite pentru a identifica alte ținte.
Însă uciderea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar o realizare tehnologică, au declarat peste șase oficiali ai serviciilor secrete israeliene, actuali și foști, pentru Financial Times.
Dacă începea războiul, Khamenei ar fi fost mai greu de eliminatCând CIA și Israelul au stabilit că Khamenei va organiza o întâlnire sâmbătă dimineață la birourile sale de lângă strada Pasteur, șansa de a-l ucide alături de o mare parte din conducerea superioară a Iranului a fost deosebit de oportună.
Aceștia au estimat că vânarea lor după ce un război ar fi început – ar fi fost mult mai dificilă, deoarece iranienii s-ar fi angajat rapid în practici evazive, inclusiv îndreptându-se spre buncăre imune la bombele israeliene.
Khamenei, spre deosebire de aliatul său, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, nu trăia în ascunzătoare.
Nasrallah își petrecuse ani din viață în buncăre subterane, evitând mai multe tentative de asasinat israeliene până în septembrie 2024, când avioane de vânătoare israeliene au aruncat până la 80 de bombe deasupra ascunzătorii sale din Beirut, ucigându-l.
Khamenei avea două buncăreÎn schimb, Khamenei a meditat în public la posibilitatea de a fi ucis, considerându-și propria viață nesemnificativă pentru soarta republicii islamice – de fapt, unii experți iranieni au spus că se aștepta să fie martirizat.
Însă, în timpul războiului, una dintre persoanele intervievate a spus că a luat unele măsuri de precauție. „Era neobișnuit să nu fie în buncărul său – avea două buncăre – și dacă ar fi fost, Israelul nu ar fi putut ajunge la el cu bombele pe care le are”, a spus persoana respectivă.
Chiar și în iunie 2025, în toiul unui război în toată regula, Israelul nu a făcut nicio încercare cunoscută de a bombarda Khamenei. În schimb, a vizat în principal conducerea Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene, lansatoarele și stocurile de rachete, precum și instalațiile nucleare și oamenii de știință ai Iranului.
Deși Donald Trump amenințase în repetate rânduri că va ataca Iranul în ultimele săptămâni, construind o „armadă” în largul țărmurilor sale, negocierile dintre SUA și Iran privind programul nuclear al republicii islamice urmau să continue săptămâna aceasta. Mediatorul din Oman a declarat că Iranul este dispus să facă concesii care ar putea ajuta la evitarea unui război și a descris cea mai recentă întâlnire de joia trecută ca fiind fructuoasă.
Atacul SUA, planificat de luni buneÎn public, președintele SUA s-a plâns că lucrurile se mișcă prea încet. Însă o persoană familiarizată cu situația a declarat că, în privat, Trump a fost „nemulțumit de reacțiile iraniene”, deschizând calea pentru război. O persoană informată despre operațiune a declarat că atacul asupra Iranului fusese planificat de luni de zile, dar oficialii și-au ajustat operațiunea după ce serviciile de informații americane și israeliene au confirmat că Khamenei și înalții săi oficiali se vor întâlni în complexul său din Teheran sâmbătă dimineață.
Urmărirea țintelor individuale obișnuia să fie o muncă laborioasă, care necesita confirmări vizuale și analizarea confirmărilor false, dar vasta colectare de date bazată pe algoritmi a Israelului a automatizat această sarcină în ultimii ani. Însă pentru o țintă atât de importantă precum Khamenei, eșecul nu era o opțiune.
Doctrina militară israeliană impune ca doi ofițeri superiori separați, care lucrează independent unul de celălalt, să confirme cu o certitudine ridicată că o țintă se află în locația care urmează să fie atacată și de cine este însoțită. În acest caz, potrivit a două persoane familiarizate cu situația, serviciile secrete israeliene dețineau informații de la serviciile de semnalizare, cum ar fi camerele de trafic piratate și rețelele de telefonie mobilă penetrate profund.
Una dintre persoane a spus că acest lucru arată că întâlnirea cu Khamenei a avut loc conform programului, oficiali de rang înalt îndreptându-se la fața locului.
SUA au avut sursă umană în preajma lui KhameneiÎnsă americanii aveau ceva și mai concret – o sursă umană, au declarat ambele persoane familiarizate cu situația. CIA a refuzat să comenteze. Acest lucru a permis avioanelor israeliene, care zburau ore întregi pentru a ajunge la timp la locul potrivit, să tragă cu precizie, a declarat fostul înalt oficial al serviciilor secrete israeliene.
Armata israeliană a adăugat că atacurile în timpul zilei oferă un avantaj. „Decizia de a ataca dimineața, mai degrabă decât noaptea, a permis Israelului să obțină o surpriză tactică pentru a doua oară, în ciuda pregătirilor intense ale Iranului”, a precizat aceasta.
