Conducerea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” S.A., alături de reprezentanții Sucursalei Regionale Cluj și echipa de management de proiect, desfășoară în această perioadă o serie de vizite de lucru pe șantierele proiectului de electrificare și reabilitare a liniei feroviare Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor.
Obiectivul inspecțiilor este verificarea directă în teren a fronturilor de lucru, mobilizarea utilajelor și a personalului, precum și coordonarea măsurilor necesare pentru menținerea ritmului de execuție în vederea atingerii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul presupune modernizarea și electrificarea legăturii feroviare dintre Cluj-Napoca, Oradea și frontiera cu Ungaria, prin Episcopia Bihor, și include lucrări la calea ferată, poduri, podețe, tuneluri, stații, peroane, instalații de semnalizare, telecomunicații și tracțiune electrică.
Stadiul fizic actual pe cele patru loturi, potrivit CFR Infrastructură:
„Lucrările vizează infrastructura și suprastructura feroviară, terasamentele, sistemele de drenaj, podurile, podețele și tunelurile, precum și modernizarea stațiilor și peroanelor. În paralel sunt realizate lucrări pentru electrificare, semnalizare, telecomunicații și implementarea sistemelor necesare interoperabilității feroviare.”, au transmis reprezentanții CFR Infrastructură.
„Suntem foarte optimiști că până la 31 august vom atinge toate jaloanele europene asumate prin PNRR. Asta înseamnă aproximativ 2 miliarde de euro atrași pentru România și încă o dovadă că se poate face performanță și pe calea ferată românească atunci când există muncă, profesionalism și colaborare între toți cei implicați. Dar 31 august nu este linia de sosire. Este doar o victorie de etapă. Vom continua să ținem ștacheta sus și după îndeplinirea jaloanelor PNRR, pentru că obiectivul nostru rămâne redeschiderea circulației pe primele sectoare modernizate dintre Cluj și Oradea începând cu anul 2027. Iar în 2028 trebuie să livrăm integral acest proiect major pentru România: o magistrală modernă, electrificată, sigură și rapidă, care va reconecta Transilvania la standardele europene de transport feroviar”, a spus în urmă cu două săptămâni secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma.
Potrivit angajamentelor asumate de România, acest proiect de investiţii împărţit în patru loturi trebuie să atingă în august 2026 următoarele stadii de realizare a progresului fizic (cadru şină-traversă):
– Pentru primele două loturi, Cluj-Napoca-Achireş şi Achireş – Poieni, 90%;
– Pentru al treilea lot, Poieni-Aleşd, 50%;
– Pentru al patrulea lot, Aleşd – Frontiera Ungaria, 70%.
Cluj-Napoca – Aghireș
30,4 km
PNRR /
PT
Assoc. Railworks
(Alstom & Arcada)
73,00%
aug. 2026
(PNRR) /trim III 2027
(PT)
1.611,48
Aghireș – Poieni
36,5 km
PNRR /
PT
Assoc. Railworks
(Arcada & Alstom)
74,00%
aug. 2026
(PNRR) /sem II 2027
(PT)
1.535,20
Poieni – Aleșd
52,7 km
PNRR /
PT
Assoc. FCC –
Gülermak – CCN
36,18%
aug. 2026
(PNRR) /sem I 2029
(PT)
2.117,17
Aleșd – Frontieră
46,7 km
PNRR /
PT
Assoc. Webuild –
Pizzarotti – Salcef
56,02%
aug. 2026
(PNRR) /sem II 2028
(PT)
2.416,85
Articol preluat din Economedia.ro
Ilie Bolojan a explicat că deficitul creat prin închiderea și a celei de-a doua unități a Centralei nucleare de la Cernavodă – cu o capacitate instalată de 700 MW, adică aproximativ 10% din producția națională va fi acoperit din surse solare, din deschiderea capacității de la Rovinari, din importuri și din uzinarea hidrocentralelor.
Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.
Știre în curs de actualizare.
Ministerul Apărării Naționale a fost informat, vineri, despre o dronă căzută în zona localității Luncavița, județul Tulcea, la aproximativ 5 kilometri de frontiera cu Ucraina.
Potrivit MApN, drona nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar, întrucât aceasta a evoluat la o înălțime foarte mică.
Drona s-a prăbușit într-o zonă împădurită și, conform informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale.
O echipă a Ministerului Apărării Naționale, cu un elicopter IAR PUMA 330 SOCAT, urmează să cerceteze zona pentru verificarea situației și stabilirea circumstanțelor incidentului.
Alerta aeriană instituită în nordul județului Tulcea a încetat la ora 12:30.
UPDATE: Căutări în zona Greci din Tulcea pentru identificarea locului în care s-ar fi prăbușit dronaEchipele ISU Tulcea și rangeri din zonă continuă căutările pentru identificarea exactă a locului în care s-ar fi prăbușit drona observată în apropierea localității Luncavița, județul Tulcea.
Potrivit informațiilor transmise de ISU Tulcea, drona ar fi fost observată în apropierea localității Luncavița și s-ar fi prăbușit în zona Cetățuia, în apropierea unei cariere. În urma prăbușirii ar fi avut loc o explozie, urmată de un incendiu.
La fața locului a fost trimis un echipaj format din cinci subofițeri din cadrul Secției de Pompieri Măcin, cu o autospecială de stingere. În prezent, incendiul nu mai este vizibil, iar pompierii efectuează verificări și căutări pentru a localiza exact zona în care ar fi ajuns drona.
Ulterior, în operațiunea de căutare au fost implicate și echipe ale ISU Tulcea – Secția Măcin, precum și rangeri din zonă. Verificările se desfășoară în partea localității Greci, în județul Tulcea.
În acest moment, misiunea este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească locul exact al prăbușirii și circumstanțele incidentului. ISU Tulcea a precizat că va reveni cu informații pe măsură ce acestea vor fi disponibile.
Știrea inițialăUn mesaj RO-Alert a fost emis, vineri, pentru zona de est a județului Galați și pentru județul Tulcea, prin care populația este avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
„Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesajul transmis de IGSU. Durata estimată a alertei este de 90 de minute.
Până în acest moment, nu există informații privind pătrunderea unei drone pe teritoriul județului Galați. De asemenea, pe dispeceratul 112 Galați nu au fost înregistrate apeluri referitoare la drone sau la alte evenimente conexe.
Autoritățile monitorizează situația.
Galați, vizat și în trecut de incidente cu droneZona Galațiului a mai fost vizată de alerte în contextul atacurilor rusești asupra unor obiective din Ucraina, în apropierea frontierei României.
Pe 29 mai 2026, o dronă rusească de tip Geran-2 a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați.
În urma incidentului, două persoane au fost rănite.
Cazurile de spionaj au devenit tot mai frecvente în Rusia de la începutul războiului la scară largă din Ucraina. Instanțele anunță adesea sentințele, însă oferă puține informații despre dosare, iar procesele se desfășoară cu ușile închise, invocându-se motive de securitate națională, relatează Reuters.
Potrivit FSB, bărbatul, identificat drept Georgy Pirogov, ar fi transmis Poloniei informații despre arme rusești avansate și despre sisteme de rachete folosite în războiul din Ucraina.
FSB a precizat că Pirogov a părăsit Rusia după izbucnirea războiului și a contactat serviciile de informații poloneze în aprilie 2022.
Ulterior, potrivit autorităților ruse, acesta ar fi primit misiunea de a colecta și transmite informații clasificate. De asemenea, folosindu-se de contactele sale din industria rusă de apărare, Pirogov ar fi încercat să obțină date personale despre persoane care aveau acces la secrete de stat, pentru ca acestea să poată fi recrutate de serviciile poloneze.
Conform The Moscow Times, Pirogov s-a mutat în Georgia în 2022. În iulie 2024, el a dispărut în timpul unei deplasări de serviciu în Uzbekistan, iar câteva zile mai târziu a reapărut într-un centru de arest preventiv din Moscova. Autoritățile ruse și uzbece nu au explicat în ce condiții a fost reținut Pirogov și cum a fost transferat din Uzbekistan în Rusia.
Condamnarea vine la o zi după ce Polonia a anunțat arestarea unui cetățean rus despre care susține că fusese recrutat de Moscova pentru a asasina, la Varșovia, un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană.
