Anchetatorii din Ucraina ar putea aduce noi acuzații într-o investigație amplă privind corupția la nivel înalt, ce a provocat cea mai gravă criză politică din timpul războiului.
Informația a fost transmisă marți de cel mai important oficial anticorupție al țării.
Cazul, care implică o presupusă schemă de comisioane de 100 de milioane de dolari la agenția nucleară de stat, a generat cereri din partea opoziției și a partidului președintelui Volodimir Zelenski pentru noi măsuri.
Noile acuzații ar putea intensifica tensiunile dintre Zelenski, al cărui fost partener de afaceri este principalul suspect, și criticii săi din interior.
Semen Kryvonos, șeful Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), a afirmat că anchetatorii analizează mii de ore de interceptări și încearcă să identifice fluxuri financiare ilegale.
„Sunt profund convins că vom avea mai mulți suspecți în acest caz și că acest caz se va extinde”, a declarat acesta la o audiere a comisiei parlamentare anticorupție.
Cazul a stârnit furie largă în publicAncheta, prezentată de NABU la începutul acestei luni cu înregistrări în care suspecții discutau detalii șocante, a dus la demiterea a doi miniștri și l-a obligat pe Zelenski să revizuiască conducerea sectorului energetic.
Totuși, președintele a fost supus presiunilor să ia măsuri serioase, inclusiv concedierea șefului său de cabinet, Andriy Yermak, care nu este suspect în acest caz, dar este considerat principalul coordonator de putere al administrației.
Semen Kryvonos a spus că anchetatorii continuă activitatea în ciuda a ceea ce el a descris ca încercări publice de denigrare a muncii lor.
Criza rafinăriei din Serbia a fost declanșată de sancțiunile impuse de Statele Unite companiei ruse care deține pachetul majoritar, întrerupând astfel aprovizionarea cu țiței și reducând la minimum activitatea instalațiilor de prelucrare, scrie Kyiv Post.
Impactul sancțiunilor americaneCriza a izbucnit după ce sancțiunile, anunțate încă din ianuarie, au fost aplicate efectiv pe 9 octombrie.
Industria Petrolieră din Serbia (NIS), controlată în proporție de 51% de Gazprom și Gazprom Neft, a fost inclusă în noul pachet de măsuri adoptate de Washington ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Din cauza restricțiilor, aprovizionarea cu țiței a fost aproape complet blocată, iar operațiunile rafinăriei Pancevo au fost reduse drastic. Surse din industrie afirmă că producția ar fi deja oprită, iar în patru zile ar putea urma închiderea completă.
Reacția autoritățilorPreședintele Vucic a încercat să calmeze populația, declarând că NIS dispune de suficiente stocuri de combustibil pentru a acoperi necesarul până la finalul anului. Executivul sârb deține, de asemenea, rezerve suplimentare.
Cu toate acestea, șeful statului a precizat că există un termen-limită de 50 de zile pentru găsirea unui cumpărător pentru acțiunile rusești, cu ofertanți provenind din Ungaria și Emiratele Arabe Unite. În lipsa unui acord, guvernul Serbiei va fi nevoit să preia compania.
„Vom aduce propria noastră conducere și vom oferi cel mai mare preț posibil”, a afirmat Vucic.
Consecințele economicePotrivit experților, rafinăria furnizează aproximativ 80% din combustibilul necesar întregii țări, iar o oprire totală ar putea declanșa o criză energetică severă. Importurile de urgență sunt considerate doar o măsură temporară, insuficientă pentru a menține funcționarea stabilă a pieței interne.
Vânzarea inițială a pachetului majoritar către compania rusă, realizată în 2008 pentru 400 de milioane de euro, ar fi trebuit să includă și investiții în infrastructura energetică, însă acestea au fost implementate doar parțial.
UNIOR TEPID este unic importator în România pentru First Italia, integrând aceste produse într-o ofertă specializată pentru industria lemnului, pentru reparații și montare/demontare de paleți și pentru ateliere de tâmplărie și mobilă. Rețeaua de distribuție a companiei asigură acoperire națională, iar departamentul tehnic oferă consultanță pentru alegerea corectă a pânzei în funcție de utilaj, material și tipul de tăietură.
În plus, pânzele FIRST sunt promovate prin:
Citeşte comunicatul integral AICI
Ceremonia a avut loc marți. Noul parc eolian va fi construit de companii din Suedia și Grecia.
„Județul Galați și-a consolidat astăzi statutul de ”capitală regională” a energiei eoliene odată cu demararea construcției unui nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW. Proiectul, în valoare de peste 150 de milioane de euro, este dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Helleniq Renewables (Grecia)”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Parcul eolian Ansthall va fi realizat pe teritoriul a opt comune gălățene. Este vorba despre Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Slobozia-Conachi, Schela, Cuza-Vodă, Pechea și Rediu.
Acesta va integra tehnologia de ultimă generație furnizată de compania daneză Vestas. Vor fi instalate 15 turbine, fiecare având o înălțime de 223 de metri la vârful palei și o eficiență ridicată în conversia energiei vântului în electricitate.
Energia verde generată de noul parc, estimată la 312 GWh anual, va putea acoperi consumul de electricitate a peste 50.000 de gospodării. Totodată, proiectul va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor produse de 75.000 de autoturisme. Pentru a absorbi o astfel de cantitate de CO2 ar fi necesară plantarea a nu mai puțin de 7,5 milioane de copaci.
