Imaginile descrise de CNN sunt paradoxale: unul dintre cele mai căutate sisteme de apărare aeriană din lume stă într-un câmp din Ucraina, cu containerele de lansare goale, în timp ce rachetele balistice rusești continuă să lovească țara.
CNN a acceptat să nu dezvăluie amplasamentul și nici versiunea exactă a sistemului Patriot, din motive de securitate. Cele 16 tuburi ale lansatorului prezentat jurnaliștilor poartă urmele utilizării intense, însă militarii ucraineni spun că lipsa muniției i-a obligat să îl țină inactiv perioade lungi.
„Este o imagine care îți rupe inima când ai echipamentul, dar nu poți intercepta nicio rachetă”, a declarat pentru CNN Dmytro, inginerul-șef al unității, identificat doar prin prenume din motive de securitate.
El spune că situația este cu atât mai dificilă cu cât militarii pot vedea amenințările apropiindu-se, fără să dispună de muniția necesară pentru a le opri.
Dmytro a povestit că prima dată când unitatea sa nu a mai avut interceptori disponibili a fost în decembrie 2025.
Zelenski spune că Ucraina are doar 1% din stocul americanPreședintele Volodimir Zelenski susține că Ucraina dispune în prezent de o cantitate de interceptori echivalentă cu aproximativ 1% din stocul Statelor Unite.
Liderul de la Kiev a cerut Washingtonului să îi vândă cel puțin 5% din stocurile americane, cantitate despre care afirmă că ar permite Ucrainei să treacă iarna și să salveze vieți. Cu 10%, susține Zelenski, apărarea ucraineană ar putea contracara atacurile balistice rusești. Zelenski și-a reiterat solicitarea în ultimele zile, pe fondul intensificării atacurilor ruse.
Presiunea asupra apărării aeriene vine într-un moment în care atacurile rusești provoacă pierderi civile tot mai mari.
În iulie 2026, ONU a confirmat cel puțin 437 de civili uciși și 2.610 răniți în Ucraina, cu aproape 30% mai multe victime decât în iunie. A fost cel mai ridicat bilanț lunar de victime civile din mai 2022. Armele cu rază lungă de acțiune, inclusiv rachetele și dronele, au provocat 38% dintre decese.
Criza Patriot este globală. Războiul cu Iranul a consumat cantități uriașe de interceptoriProblema Ucrainei este parte dintr-o criză mult mai mare. Statele care folosesc Patriot încearcă simultan să își refacă sau să își mărească stocurile, în special după consumul masiv de interceptori din Orientul Mijlociu.
Potrivit unei estimări a Foreign Policy Research Institute, forțele coaliției au folosit în medie aproximativ 225 de interceptori Patriot pe zi în primele patru zile ale războiului cu Iranul. Institutul a comparat ritmul cu capacitatea de producție și a estimat un raport de aproximativ 132 la 1 între consum și producția zilnică.
Dmytro spune că militarii ucraineni și-au dat seama încă de atunci că utilizarea masivă a interceptoarelor în Orientul Mijlociu urma să afecteze aprovizionarea Ucrainei.
Problema este că industria nu poate înlocui rachetele în același ritm în care sunt consumate într-un conflict de mare intensitate.
Lockheed Martin, producătorul interceptorului PAC-3 MSE, afirmă că a livrat peste 600 de rachete în 2025. Compania și guvernul american au convenit asupra unui program pe șapte ani prin care capacitatea anuală de producție ar urma să crească de la aproximativ 600 la 2.000 de interceptori pe an până la sfârșitul lui 2030.
Chiar și această creștere este însă o soluție pe termen lung, în timp ce Ucraina are nevoie de interceptori acum.
Ucraina vrea să producă singură rachetele PatriotKievul încearcă astfel să obțină o licență americană pentru producția interceptorilor.
Donald Trump anunța la summitul NATO de la Ankara, pe 8 iulie 2026, că Statele Unite vor permite Ucrainei să producă interceptori Patriot. Ulterior, președintele american și-a nuanțat poziția, invocând inclusiv sensibilitatea tehnologiei implicate.
Zelenski a declarat pentru CNN că a mers până la a propune ca Raytheon și Lockheed Martin să dețină și să controleze fabrica ce ar putea fi construită în Ucraina.
„Va fi compania voastră. Vor fi creierele noastre, mâinile noastre, inginerii noștri”, a explicat liderul ucrainean, argumentând că principalul său obiectiv este volumul producției, nu controlul comercial al tehnologiei.
Casa Albă a transmis însă că nu există în acest moment o decizie definitivă sau garanții privind producția de interceptori Patriot în Ucraina și că protejarea tehnologiilor militare americane rămâne o prioritate.
Chiar și în cazul unei aprobări politice, producția nu ar putea începe imediat. Dmytro, inginerul ucrainean intervievat de CNN, spune că Ucraina nu ar putea construi pur și simplu de la zero un interceptor sau o baterie Patriot, chiar dacă restricțiile privind proprietatea intelectuală ar dispărea.
Sistemul presupune tehnologii extrem de complexe, proceduri de certificare și un lanț industrial specializat, iar oficiali americani au avertizat anterior că una dintre cele mai dificile etape ar fi tocmai calificarea și certificarea furnizorilor ucraineni.
Imaginile descrise de CNN sunt paradoxale: unul dintre cele mai căutate sisteme de apărare aeriană din lume stă într-un câmp din Ucraina, cu containerele de lansare goale, în timp ce rachetele balistice rusești continuă să lovească țara.
CNN a acceptat să nu dezvăluie amplasamentul și nici versiunea exactă a sistemului Patriot, din motive de securitate. Cele 16 tuburi ale lansatorului prezentat jurnaliștilor poartă urmele utilizării intense, însă militarii ucraineni spun că lipsa muniției i-a obligat să îl țină inactiv perioade lungi.
„Este o imagine care îți rupe inima când ai echipamentul, dar nu poți intercepta nicio rachetă”, a declarat pentru CNN Dmytro, inginerul-șef al unității, identificat doar prin prenume din motive de securitate.
El spune că situația este cu atât mai dificilă cu cât militarii pot vedea amenințările apropiindu-se, fără să dispună de muniția necesară pentru a le opri.
Dmytro a povestit că prima dată când unitatea sa nu a mai avut interceptori disponibili a fost în decembrie 2025.
Zelenski spune că Ucraina are doar 1% din stocul americanPreședintele Volodimir Zelenski susține că Ucraina dispune în prezent de o cantitate de interceptori echivalentă cu aproximativ 1% din stocul Statelor Unite.
Liderul de la Kiev a cerut Washingtonului să îi vândă cel puțin 5% din stocurile americane, cantitate despre care afirmă că ar permite Ucrainei să treacă iarna și să salveze vieți. Cu 10%, susține Zelenski, apărarea ucraineană ar putea contracara atacurile balistice rusești. Zelenski și-a reiterat solicitarea în ultimele zile, pe fondul intensificării atacurilor ruse.
Presiunea asupra apărării aeriene vine într-un moment în care atacurile rusești provoacă pierderi civile tot mai mari.
În iulie 2026, ONU a confirmat cel puțin 437 de civili uciși și 2.610 răniți în Ucraina, cu aproape 30% mai multe victime decât în iunie. A fost cel mai ridicat bilanț lunar de victime civile din mai 2022. Armele cu rază lungă de acțiune, inclusiv rachetele și dronele, au provocat 38% dintre decese.
Criza Patriot este globală. Războiul cu Iranul a consumat cantități uriașe de interceptoriProblema Ucrainei este parte dintr-o criză mult mai mare. Statele care folosesc Patriot încearcă simultan să își refacă sau să își mărească stocurile, în special după consumul masiv de interceptori din Orientul Mijlociu.
Potrivit unei estimări a Foreign Policy Research Institute, forțele coaliției au folosit în medie aproximativ 225 de interceptori Patriot pe zi în primele patru zile ale războiului cu Iranul. Institutul a comparat ritmul cu capacitatea de producție și a estimat un raport de aproximativ 132 la 1 între consum și producția zilnică.
Dmytro spune că militarii ucraineni și-au dat seama încă de atunci că utilizarea masivă a interceptoarelor în Orientul Mijlociu urma să afecteze aprovizionarea Ucrainei.
Problema este că industria nu poate înlocui rachetele în același ritm în care sunt consumate într-un conflict de mare intensitate.
Lockheed Martin, producătorul interceptorului PAC-3 MSE, afirmă că a livrat peste 600 de rachete în 2025. Compania și guvernul american au convenit asupra unui program pe șapte ani prin care capacitatea anuală de producție ar urma să crească de la aproximativ 600 la 2.000 de interceptori pe an până la sfârșitul lui 2030.
Chiar și această creștere este însă o soluție pe termen lung, în timp ce Ucraina are nevoie de interceptori acum.
Ucraina vrea să producă singură rachetele PatriotKievul încearcă astfel să obțină o licență americană pentru producția interceptorilor.
Donald Trump anunța la summitul NATO de la Ankara, pe 8 iulie 2026, că Statele Unite vor permite Ucrainei să producă interceptori Patriot. Ulterior, președintele american și-a nuanțat poziția, invocând inclusiv sensibilitatea tehnologiei implicate.
Zelenski a declarat pentru CNN că a mers până la a propune ca Raytheon și Lockheed Martin să dețină și să controleze fabrica ce ar putea fi construită în Ucraina.
„Va fi compania voastră. Vor fi creierele noastre, mâinile noastre, inginerii noștri”, a explicat liderul ucrainean, argumentând că principalul său obiectiv este volumul producției, nu controlul comercial al tehnologiei.
Casa Albă a transmis însă că nu există în acest moment o decizie definitivă sau garanții privind producția de interceptori Patriot în Ucraina și că protejarea tehnologiilor militare americane rămâne o prioritate.
Chiar și în cazul unei aprobări politice, producția nu ar putea începe imediat. Dmytro, inginerul ucrainean intervievat de CNN, spune că Ucraina nu ar putea construi pur și simplu de la zero un interceptor sau o baterie Patriot, chiar dacă restricțiile privind proprietatea intelectuală ar dispărea.
Sistemul presupune tehnologii extrem de complexe, proceduri de certificare și un lanț industrial specializat, iar oficiali americani au avertizat anterior că una dintre cele mai dificile etape ar fi tocmai calificarea și certificarea furnizorilor ucraineni.
Rodney Mims Cook Jr., președintele Comisiei pentru Arte Frumoase a Statelor Unite, a primit un pașaport diplomatic și a fost informat în detaliu înainte de a participa, în iunie, la principalul forum economic organizat de Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Acolo, el s-a întâlnit cu oficiali ai Kremlinului și a beneficiat de protecție diplomatică, au afirmat surse citate de Financial Times.
Pasionat de cultura rusă, Cook și-a prezentat deplasarea drept o „vizită culturală”.
Secretarul de stat american Marco Rubio declara în iunie că „nu avea cunoștință” despre delegația care a mers la Sankt Petersburg.
Un emisar neobișnuit pentru reluarea dialogului cu RusiaStatele Unite sperau că emisari neobișnuiți, precum Cook, ar putea contribui la depășirea impasului diplomatic privind războiul din Ucraina, au declarat două dintre surse. Printre persoanele cu care Cook s-a întâlnit s-a numărat Anton Kobyakov, un consilier important al lui Putin.
Cook a fost primul oficial american care a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg după 2018. Evenimentul este supranumit „Davosul lui Putin”.
În prima zi a forumului, Cook a asistat la un atac ucrainean cu drone asupra unei rafinării rusești de pe Neva, în timp ce traversa Piața Palatului spre Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg. Deasupra orașului s-au ridicat coloane mari de fum negru. „Prea aproape pentru a mă simți confortabil”, a declarat el pentru Financial Times.
Coloane de fum se ridică deasupra orașului Sankt Petersburg, după un atac ucrainean cu drone, în prima zi a Forumului Economic Internațional, 3 iunie 2026. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Cook a refuzat să comenteze întâlnirile sale cu oficialii ruși, să spună dacă Trump i-a cerut să inițieze aceste contacte sau dacă intenționează să revină în Rusia în viitorul apropiat. „Sunt multe solicitări. Lucrăm acum la asta”, a spus el.
Un oficial al Casei Albe a declarat că Statele Unite „continuă să joace un rol constructiv, discutând cu ambele părți pentru a încerca să pună capăt războiului” și că Trump este „optimist” în privința obținerii unui acord de pace.
Un oficial american a afirmat că Cook a participat la forumul de la Sankt Petersburg în calitate de președinte al Comisiei pentru Arte Frumoase a SUA, cu scopul de a consolida relațiile culturale bilaterale.
„Vizită culturală” la Sankt PetersburgÎn cadrul unui panel intitulat „Rusia-SUA: Dialogul culturilor”, Cook a prezentat fotografii cu propria sa „dacea” din Atlanta. Apoi, Cook a vorbit despre bisericile, clădirile publice și casele de la țară din Rusia la restaurarea cărora a contribuit începând din anii 1990.
„Cunosc cultura rusă și cunosc cea mai mare parte a conducerii instituțiilor lor culturale”, a declarat Cook pentru FT. La masa rotundă au participat oficiali ruși de rang înalt și personalități culturale, unii dintre ei aflați sub sancțiuni americane.
În timpul prezentării sale, Cook a evitat să menționeze războiul din Ucraina până aproape de final, când a declarat: „Copiii mei nu mai simt asta. Trebuie să-i educăm astfel încât să înțeleagă. Dar trebuie să fim în pace pentru a putea atinge aceste obiective (…) Ajutați-ne să facem acest lucru”.
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri cu Putin, organizată a doua zi, Cook i-a transmis „un salut călduros din partea prietenului dumneavoastră, președintele Trump”.
Putin i-a mulțumit lui Cook și a spus că „a trimis pucul înapoi” către Trump. Cook a făcut rost de un puc de hochei de la un prieten și l-a așezat pe biroul Resolute din Biroul Oval, „spre amuzamentul președintelui Trump”, a povestit el. „Așadar, mesajul a fost transmis”.
În timpul șederii la Sankt Petersburg, Cook a declarat că a solicitat o interpretare privată a Simfoniei nr. 7 a compozitorului sovietic Dmitri Șostakovici, scrisă în timpul asediului Leningradului de către Germania nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial. Lucrarea a fost interpretată de o orchestră formată din 150 de muzicieni.
Rodney Mims Cook Jr., președintele Comisiei pentru Arte Frumoase a Statelor Unite, a primit un pașaport diplomatic și a fost informat în detaliu înainte de a participa, în iunie, la principalul forum economic organizat de Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Acolo, el s-a întâlnit cu oficiali ai Kremlinului și a beneficiat de protecție diplomatică, au afirmat surse citate de Financial Times.
Pasionat de cultura rusă, Cook și-a prezentat deplasarea drept o „vizită culturală”.
Secretarul de stat american Marco Rubio declara în iunie că „nu avea cunoștință” despre delegația care a mers la Sankt Petersburg.
Un emisar neobișnuit pentru reluarea dialogului cu RusiaStatele Unite sperau că emisari neobișnuiți, precum Cook, ar putea contribui la depășirea impasului diplomatic privind războiul din Ucraina, au declarat două dintre surse. Printre persoanele cu care Cook s-a întâlnit s-a numărat Anton Kobyakov, un consilier important al lui Putin.
Cook a fost primul oficial american care a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg după 2018. Evenimentul este supranumit „Davosul lui Putin”.
În prima zi a forumului, Cook a asistat la un atac ucrainean cu drone asupra unei rafinării rusești de pe Neva, în timp ce traversa Piața Palatului spre Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg. Deasupra orașului s-au ridicat coloane mari de fum negru. „Prea aproape pentru a mă simți confortabil”, a declarat el pentru Financial Times.
Coloane de fum se ridică deasupra orașului Sankt Petersburg, după un atac ucrainean cu drone, în prima zi a Forumului Economic Internațional, 3 iunie 2026. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Cook a refuzat să comenteze întâlnirile sale cu oficialii ruși, să spună dacă Trump i-a cerut să inițieze aceste contacte sau dacă intenționează să revină în Rusia în viitorul apropiat. „Sunt multe solicitări. Lucrăm acum la asta”, a spus el.
Un oficial al Casei Albe a declarat că Statele Unite „continuă să joace un rol constructiv, discutând cu ambele părți pentru a încerca să pună capăt războiului” și că Trump este „optimist” în privința obținerii unui acord de pace.
Un oficial american a afirmat că Cook a participat la forumul de la Sankt Petersburg în calitate de președinte al Comisiei pentru Arte Frumoase a SUA, cu scopul de a consolida relațiile culturale bilaterale.
„Vizită culturală” la Sankt PetersburgÎn cadrul unui panel intitulat „Rusia-SUA: Dialogul culturilor”, Cook a prezentat fotografii cu propria sa „dacea” din Atlanta. Apoi, Cook a vorbit despre bisericile, clădirile publice și casele de la țară din Rusia la restaurarea cărora a contribuit începând din anii 1990.
„Cunosc cultura rusă și cunosc cea mai mare parte a conducerii instituțiilor lor culturale”, a declarat Cook pentru FT. La masa rotundă au participat oficiali ruși de rang înalt și personalități culturale, unii dintre ei aflați sub sancțiuni americane.
În timpul prezentării sale, Cook a evitat să menționeze războiul din Ucraina până aproape de final, când a declarat: „Copiii mei nu mai simt asta. Trebuie să-i educăm astfel încât să înțeleagă. Dar trebuie să fim în pace pentru a putea atinge aceste obiective (…) Ajutați-ne să facem acest lucru”.
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri cu Putin, organizată a doua zi, Cook i-a transmis „un salut călduros din partea prietenului dumneavoastră, președintele Trump”.
Putin i-a mulțumit lui Cook și a spus că „a trimis pucul înapoi” către Trump. Cook a făcut rost de un puc de hochei de la un prieten și l-a așezat pe biroul Resolute din Biroul Oval, „spre amuzamentul președintelui Trump”, a povestit el. „Așadar, mesajul a fost transmis”.
În timpul șederii la Sankt Petersburg, Cook a declarat că a solicitat o interpretare privată a Simfoniei nr. 7 a compozitorului sovietic Dmitri Șostakovici, scrisă în timpul asediului Leningradului de către Germania nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial. Lucrarea a fost interpretată de o orchestră formată din 150 de muzicieni.
Arcada Company este implicată în mai multe dintre marile proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare din România, de la lucrări care au depășit 90% execuție până la proiecte aflate în primele etape. Cele mai recente date publicate de CFR SA arată că pe unele dintre șantierele în care compania este parte a asocierilor RailWorks lucrările au trecut de 70%, în timp ce pe linia București – Giurgiu stadiul fizic a ajuns la 12%.
Datele privind stadiul proiectelor de infrastructură feroviară arată o imagine diferită de la un șantier la altul. În portofoliul în care este prezentă Arcada se regăsesc atât proiecte aflate în faze avansate de execuție, cât și investiții care abia au intrat în etapa de lucrări.
Unul dintre cele mai avansate proiecte este cel de pe tronsonul Fetești – Ciulnița, unde lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 92,75%, potrivit situației publicate de CFR SA.
În același timp, pe tronsonul Ilteu – Gurasada, unde Arcada lucrează în asociere cu Aktor și Alstom, stadiul fizic a ajuns la 82,60%.
Ilteu – Gurasada: peste 82% din lucrări executatePe subtronsonul Ilteu – Gurasada, cu o lungime de 22,34 kilometri, Arcada Company face parte din asocierea RailWorks, alături de Aktor și Alstom.
Potrivit CFR SA, stadiul fizic al lucrărilor era de 82,60%, iar stadiul financiar de 72,66%. Contractul are o valoare de peste 2 miliarde de lei fără TVA, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în decembrie 2017. Termenul estimat de finalizare este semestrul al doilea din 2027.
Pe acest tronson au fost deja realizate și recepții parțiale. În 2025 au fost recepționați 5,447 kilometri pe intervalul Gurasada – Câmpuri Surduc, pentru lucrări care au inclus terasamente, suprastructură, consolidări, poduri, podețe, construcții civile și linie de contact.
Cluj-Napoca – Oradea: loturile în care lucrează Arcada au trecut de 70%Un alt proiect important pentru companie este modernizarea liniei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, unde Arcada este implicată pe primele două loturi.
Pe Cluj-Napoca – Aghireș, cu o lungime de 30,41 kilometri, stadiul fizic indicat în situația CFR SA este de 71%, după un avans de 9 puncte procentuale față de raportarea precedentă.
Pe următorul lot, Aghireș – Poieni, cu 36,53 kilometri, lucrările au ajuns la 73%, după un avans de 10,7 puncte procentuale.
Cele două loturi se numără astfel printre șantierele feroviare cu cele mai importante progrese raportate în perioada analizată.
Modernizarea liniei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor este unul dintre marile proiecte feroviare finanțate prin PNRR, iar respectarea jaloanelor europene pune presiune pe constructori pentru menținerea unui ritm ridicat de execuție.
Brașov – Sighișoara: lucrările au trecut de pragul de 59%Arcada este implicată și în modernizarea magistralei Brașov – Sighișoara, parte a Coridorului Rin – Dunăre.
Pe subtronsonul Apața – Cața, cu o lungime de 28 de kilometri, stadiul fizic raportat este de 60,14%, în timp ce pe Cața – Sighișoara, tronson de 84 de kilometri, acesta a ajuns la 59,42%.
Pe Cața – Sighișoara, progresul lunar raportat este de 1,02 puncte procentuale, în timp ce pe Apața – Cața avansul este de 0,15 puncte procentuale.
Proiectul Brașov – Sighișoara presupune lucrări complexe de infrastructură, inclusiv tuneluri, poduri și alte lucrări de artă. Printre momentele importante ale șantierului s-a numărat și străpungerea Tunelului Mureni.
Fetești – Ciulnița se apropie de finalUnul dintre cele mai avansate proiecte în care apare Arcada este cel privind lucrările din stațiile și infrastructura feroviară din zona Fetești – Ciulnița.
Potrivit datelor din situația de implementare, lucrările au ajuns la 92,75%, după un avans de 1,75 puncte procentuale față de raportarea anterioară.
Arcada Company face parte din asocierea care execută lucrările, alături de ISPCF.
București – Giurgiu: un proiect aflat la începutÎn contrast cu proiectele aflate în faze avansate, modernizarea liniei București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră se află încă la început.
Proiectul are o lungime de 55,5 kilometri, iar Arcada Company este liderul asocierii RailWorks, alături de Alstom Transport.
Stadiul fizic raportat pentru acest proiect este de 7%, însă avansul față de raportarea anterioară este de 7 puncte procentuale. Ulterior, date mai noi arătau că progresul a ajuns deja la 12%.
Asta înseamnă că, deși procentul total de execuție este încă redus, lucrările au înregistrat un salt important între două raportări.
Proiectul este unul strategic pentru legătura feroviară dintre București și Giurgiu și presupune modernizarea infrastructurii pe întregul traseu până la frontiera cu Bulgaria.
Datele privind stadiul lucrărilor sunt raportate de CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare.
Articol preluat din economedia.ro
Arcada Company este implicată în mai multe dintre marile proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare din România, de la lucrări care au depășit 90% execuție până la proiecte aflate în primele etape. Cele mai recente date publicate de CFR SA arată că pe unele dintre șantierele în care compania este parte a asocierilor RailWorks lucrările au trecut de 70%, în timp ce pe linia București – Giurgiu stadiul fizic a ajuns la 12%.
Datele privind stadiul proiectelor de infrastructură feroviară arată o imagine diferită de la un șantier la altul. În portofoliul în care este prezentă Arcada se regăsesc atât proiecte aflate în faze avansate de execuție, cât și investiții care abia au intrat în etapa de lucrări.
Unul dintre cele mai avansate proiecte este cel de pe tronsonul Fetești – Ciulnița, unde lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 92,75%, potrivit situației publicate de CFR SA.
În același timp, pe tronsonul Ilteu – Gurasada, unde Arcada lucrează în asociere cu Aktor și Alstom, stadiul fizic a ajuns la 82,60%.
Ilteu – Gurasada: peste 82% din lucrări executatePe subtronsonul Ilteu – Gurasada, cu o lungime de 22,34 kilometri, Arcada Company face parte din asocierea RailWorks, alături de Aktor și Alstom.
Potrivit CFR SA, stadiul fizic al lucrărilor era de 82,60%, iar stadiul financiar de 72,66%. Contractul are o valoare de peste 2 miliarde de lei fără TVA, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în decembrie 2017. Termenul estimat de finalizare este semestrul al doilea din 2027.
Pe acest tronson au fost deja realizate și recepții parțiale. În 2025 au fost recepționați 5,447 kilometri pe intervalul Gurasada – Câmpuri Surduc, pentru lucrări care au inclus terasamente, suprastructură, consolidări, poduri, podețe, construcții civile și linie de contact.
Cluj-Napoca – Oradea: loturile în care lucrează Arcada au trecut de 70%Un alt proiect important pentru companie este modernizarea liniei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, unde Arcada este implicată pe primele două loturi.
Pe Cluj-Napoca – Aghireș, cu o lungime de 30,41 kilometri, stadiul fizic indicat în situația CFR SA este de 71%, după un avans de 9 puncte procentuale față de raportarea precedentă.
Pe următorul lot, Aghireș – Poieni, cu 36,53 kilometri, lucrările au ajuns la 73%, după un avans de 10,7 puncte procentuale.
Cele două loturi se numără astfel printre șantierele feroviare cu cele mai importante progrese raportate în perioada analizată.
Modernizarea liniei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor este unul dintre marile proiecte feroviare finanțate prin PNRR, iar respectarea jaloanelor europene pune presiune pe constructori pentru menținerea unui ritm ridicat de execuție.
Brașov – Sighișoara: lucrările au trecut de pragul de 59%Arcada este implicată și în modernizarea magistralei Brașov – Sighișoara, parte a Coridorului Rin – Dunăre.
Pe subtronsonul Apața – Cața, cu o lungime de 28 de kilometri, stadiul fizic raportat este de 60,14%, în timp ce pe Cața – Sighișoara, tronson de 84 de kilometri, acesta a ajuns la 59,42%.
Pe Cața – Sighișoara, progresul lunar raportat este de 1,02 puncte procentuale, în timp ce pe Apața – Cața avansul este de 0,15 puncte procentuale.
Proiectul Brașov – Sighișoara presupune lucrări complexe de infrastructură, inclusiv tuneluri, poduri și alte lucrări de artă. Printre momentele importante ale șantierului s-a numărat și străpungerea Tunelului Mureni.
Fetești – Ciulnița se apropie de finalUnul dintre cele mai avansate proiecte în care apare Arcada este cel privind lucrările din stațiile și infrastructura feroviară din zona Fetești – Ciulnița.
Potrivit datelor din situația de implementare, lucrările au ajuns la 92,75%, după un avans de 1,75 puncte procentuale față de raportarea anterioară.
Arcada Company face parte din asocierea care execută lucrările, alături de ISPCF.
București – Giurgiu: un proiect aflat la începutÎn contrast cu proiectele aflate în faze avansate, modernizarea liniei București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră se află încă la început.
Proiectul are o lungime de 55,5 kilometri, iar Arcada Company este liderul asocierii RailWorks, alături de Alstom Transport.
Stadiul fizic raportat pentru acest proiect este de 7%, însă avansul față de raportarea anterioară este de 7 puncte procentuale. Ulterior, date mai noi arătau că progresul a ajuns deja la 12%.
Asta înseamnă că, deși procentul total de execuție este încă redus, lucrările au înregistrat un salt important între două raportări.
Proiectul este unul strategic pentru legătura feroviară dintre București și Giurgiu și presupune modernizarea infrastructurii pe întregul traseu până la frontiera cu Bulgaria.
Datele privind stadiul lucrărilor sunt raportate de CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare.
Articol preluat din economedia.ro
De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews.
Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.
Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.
De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.
Proiect de urgență, aprobat de GuvernGuvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.
Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.
Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.
Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.
România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.
