Lucrările lui Renoir au fost descoperite într-un garaj din Clermont-l’Hérault, în spatele unui perete fals construit din plăci de gips-carton, scrie duminică Le Figaro.
Tablourile „Portrait de Madame Colonna Romano” și „Jeune femme au puits” au fost furate pe 8 septembrie din Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer.
Hoții ar fi pătruns în clădire după ce au tăiat gardul și au spart o fereastră, reușind să plece cu două dintre cele patru lucrări vizate.
Potrivit presei franceze, principalul suspect a fost pus sub acuzare, iar ancheta continuă.
Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer este una dintre principalele atracții culturale ale localității de pe Coasta de Azur. Clădirea are o semnificație aparte în istoria artei franceze, deoarece a fost ultima locuință a pictorului Pierre-Auguste Renoir.
Artistul și-a petrecut aici ultimii ani din viață, înainte de a muri în 1919, la vârsta de 78 de ani. Muzeul a fost deschis publicului în 1960 și atrage vizitatori interesați atât de lucrările pictorului, cât și de locul în care acesta a trăit și a creat.
Poliția a fost sesizată sâmbătă seara, în jurul orei 22.20, de localnici care au observat o dronă în apropierea raionului Anenii Noi. Potrivit informațiilor transmise de autorități, aparatul de zbor ar fi căzut și ar fi explodat într-o pădure din extravilanul satului Geamăna.
În urma cercetărilor, polițiștii au identificat locul în care drona a lovit un copac, la aproximativ 100 de metri de un drum. Specialiștii Secției tehnico-explozive au dezactivat încărcătura explozivă, eliminând riscul unei explozii necontrolate.
La sol au fost găsite și fragmente de dronă, deteriorate în urma impactului. Poliția urmează să dispună expertize de specialitate pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Nu au fost raportate victime.
În perioada 2022–2026, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat în 81 de cazuri, dintre care 44 au fost înregistrate de la începutul anului până la 24 septembrie 2026, potrivit Armatei Naționale. Incidentele au implicat 45 de drone, 12 drone-momeală și șase rachete.
Meciul U-BT Cluj-Napoca – Dubai Basketball s-a disputat de la ora 13.00, în BTarena, în fața a 6.228 de spectatori.
Clujenii au avut un prim sfert echilibrat, încheiat cu un avantaj de două puncte pentru oaspeți. U-BT a revenit în sfertul al doilea și a intrat la pauză cu un avantaj de nouă puncte, scor 45-36.
Dubai Basketball a răsturnat însă situația în sfertul al treilea, pe care l-a încheiat în avantaj, 68-59. Oaspeții au menținut diferența până la final, impunându-se cu 92-85.
Pentru campioana României, Kullamae a marcat 19 puncte, iar Smart, 18. De la formația oaspete, Wright a fost principalul marcator, cu 14 puncte.
U-BT Cluj-Napoca va juca următorul meci din Liga Adriatică duminică, 18 octombrie, în deplasare cu Spartak Office Shoes Subotica. Până atunci, clujenii vor întâlni miercuri, 14 octombrie, formația Šiauliai, în deplasare, în EuroCup.
Potrivit The Independent, declarația premierului Andy Burnham a fost făcută în cadrul unei apariții la podcastul „Rest is Politics” și reprezintă prima dată când un prim-ministru confirmă amestecul Kremlinului.
În cadrul podcastului, Burnham a mai declarat că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre influența Rusiei în timpul unei vizite recente la Berlin.
„Există cu siguranță dezinformare care provine din Rusia și se răspândește în politica germană”, a spus el.
„Dar am pus întrebarea la întoarcerea la Downing Street: a existat o ingerință din partea Rusiei în referendumul din 2016? Și am primit un răspuns clar că da, a existat”.
Burnham a afirmat că Regatul Unit a fost „prea pasiv” și, ca urmare, alegătorii nu au fost „informați suficient cu privire la măsura în care anumite persoane încearcă să perturbe procesul politic din străinătate”.
Comisia pentru Informații și Securitate a Parlamentului a constatat în 2020 că guvernul nu a evaluat pe deplin impactul pe care l-ar fi putut avea mass-media de stat rusă și conturile de „trolli” asupra referendumului privind UE.
Premierul a anunțat la conferința anuală a Partidului Laburist de luna trecută că va analiza opțiunile care ar apropia Marea Britanie de blocul comunitar și a sugerat că reintegrarea în UE ar putea fi inclusă în următorul program electoral al Partidului Laburist.
La bordul ambarcațiunii se aflau aproximativ 350 de persoane care încercau să ajungă din Djibouti în Yemen. Vasul s-a răsturnat în apropiere de localitatea Guhere, la nord de orașul Obock, notează OIM, citată de AFP.
Până în prezent au fost recuperate 109 cadavre: 52 de bărbați, 42 de femei și 15 copii.
Organizația a anunțat că 64 dintre supraviețuitori beneficiază de asistență la centrul său pentru migranți din Obock. Aceștia primesc îngrijiri medicale, adăpost temporar și alimente.
„Echipele noastre sunt pe teren alături de autoritățile locale pentru a oferi asistență de urgență. Această tragedie este o amintire puternică a pericolelor cu care se confruntă migranții de-a lungul acestei rute de migrație”, a declarat Alexandre Coissac, șeful misiunii OIM din Djibouti.
„În fiecare an, zeci de mii de migranți din Cornul Africii tranzitează Djibouti și traversează strâmtoarea Bab el-Mandeb pentru a ajunge în Yemen, sperând să ajungă în țările din Golf în căutarea siguranței, a stabilității și a unui loc de muncă”, a mai transmis Organizația Internațională pentru Migrație.
Numai de la 10 septembrie, OIM a înregistrat peste 20.000 de sosiri dinspre Etiopia în Djibouti, iar între 1 ianuarie și 1 octombrie 2026 totalul a ajuns la aproximativ 178.000 de intrări, majoritatea fiind etiopieni și somalezi.
Avertismentul rebelilor houthi vine la o zi după atacul asupra aeroportului internațional din Riad, în urma căruia 12 persoane au murit și peste 300 au fost rănite, conform Reuters.
A fost cel mai sângeros atac de acest fel din Arabia Saudită din ultimul deceniu și a avut loc pe fondul intensificării luptelor dintre rebelii houthi, susținuți de Iran, și forțele guvernamentale yemenite, sprijinite de Arabia Saudită.
„Reînnoim avertismentul adresat tuturor companiilor aeriene, specialiștilor, angajaților, lucrătorilor și călătorilor de a nu utiliza aeroporturile și spațiul aerian al Arabiei Saudite, deoarece acestea sunt expuse atacurilor și au devenit zone de operațiuni pentru forțele noastre, cu excepția aeroporturilor din orașele sfinte Mecca și Medina”, au transmis rebelii houthi într-o postare pe X.
„Îndemnăm pe toată lumea să trateze cu seriozitate avertismentele noastre, iar Arabia Saudită poartă responsabilitatea pentru orice interceptare eșuată”, au adăugat aceștia.
Arabia Saudită și-a intensificat operațiunile militare în Yemen în ultimele săptămâni, atacând pozițiile rebelilor houthi și sprijinind o contraofensivă a forțelor guvernamentale. Acțiunile au venit după ce rebelii au ocupat, luna trecută, mai multe zone strategice de pe coasta Mării Roșii.
Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite iau în calcul să participe la atacurile Arabiei Saudite împotriva rebelilor houthi. Luptele din Yemen s-au intensificat pe fondul războiului împotriva Iranului, declanșat în februarie de SUA și Israel.
Atacul de sâmbătă a fost al treilea asupra aeroportului internațional din Riad într-o singură săptămână. Cele 12 persoane ucise sunt patru cetățeni saudiți, doi cetățeni din Bangladesh și câte un cetățean din SUA, Iordania, Palestina, Siria, Sudan și Egipt, potrivit autorităților saudite.
Papa Leon al XIV-lea a dezvăluit, în timpul rugăciunii Angelus de duminică, faptul că medicii au identificat recent un nodul localizat la nivelul plămânului. Potrivit acestuia, formațiunea a fost detectată într-un stadiu foarte timpuriu și este bine delimitată.
„Recent, în urma unor investigații medicale, medicii au descoperit un nodul localizat la nivelul plămânului. Acesta a fost depistat într-un stadiu foarte incipient și este bine delimitat”, a declarat suveranul pontif, citat de Vatican News.
Liderul de la Vatican i-a anunțat pe credincioși că va fi supus intervenției medicale, cerându-le să se roage pentru sănătate sa.
„Medicii consideră că intervenția chirurgicală este indicată. Prin urmare, urmând sfatul lor, am decis să mă operez pentru a o îndepărta. Operația este deja programată pentru zilele următoare. Vă mulțumesc pentru apropierea voastră spirituală și mă încredințez rugăciunilor voastre”, a mai spus Leon al XIV-lea.
Ulterior, directorul Biroului de Presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, a anunțat că operația este programată pentru începutul săptămânii și că perioada de recuperare va fi de aproximativ o săptămână.
Pe agenda Papei Leon al XIV-le se numără un turneu apostolic în America de Sud în care va vizita țări precum Uruguay, Argentina și Peru. Deplasarea va începe pe 6 noiembrie și se va încheia pe 17 noiembrie.
Când vine vorba despre bani, oamenii nu iau întotdeauna decizii perfect raționale, potrivit Phys. Conceptul de „contabilitate mentală” susține că oamenii își organizează banii în categorii subiective, care pot diferi de valoarea financiară reală.
De exemplu, 100 de dolari primiți pentru ore suplimentare pot fi percepuți diferit de o rambursare fiscală de aceeași valoare. Prima sumă este privită drept bani câștigați, în timp ce a doua poate fi considerată un bonus care poate fi cheltuit mai ușor.
Un studiu realizat pe 5.589 de participanți din 21 de țări arată că acest mecanism continuă să funcționeze și în prezent, chiar dacă plățile digitale au schimbat radical modul în care oamenii primesc și cheltuiesc bani.
Cercetarea, publicată în Journal of Consumer Research, reprezintă primul test la scară largă privind reproducerea și generalizarea teoriei contabilității mentale.
Aceeași economie poate părea mai mare sau mai micăParticipanții au fost puși în fața mai multor scenarii privind deciziile de cumpărare. Cercetătorii au analizat inclusiv dacă o economie de aceeași valoare este percepută diferit în funcție de prețul total al produsului.
De exemplu, economisirea a 5 dolari poate părea mai importantă în cazul unui produs de 10 dolari decât în cazul unuia de 100 de dolari, deși suma economisită este identică.
Diferențe între țările mai bogate și cele cu venituri reduseEfectele contabilității mentale s-au dovedit mai slabe în țările cu venituri reduse decât în cele mai bogate.
O posibilă explicație este că persoanele care dispun de mai puțini bani pentru cheltuieli discreționare sunt mai sensibile la valoarea concretă a unei sume, indiferent de context.
În schimb, factori precum vârsta, nivelul de educație sau venitul gospodăriei nu au fost asociați în mod clar cu acest fenomen, ceea ce sugerează că mecanismul apare în categorii foarte diferite de consumatori.
Papa Leon al XIV-lea a anunțat duminică, la rugăciunea Angelus, că medicii i-au descoperit un nodul la plămân, în stadiu incipient și bine localizat.
Papa Leon a spus că, urmând sfaturile medicilor, a decis să se opereze pentru a-l înlătura, iar intervenția este deja programată, conform ANSA.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a precizat că operația va avea loc în primele zile ale săptămânii viitoare și că spitalizarea va dura aproximativ o săptămână.
Anunțul readuce în atenție istoricul medical al Pontifului și vulnerabilitățile sale respiratorii mai vechi, însă medicii dau asigurări că depistarea timpurie oferă un prognostic excelent.
Papa și-a confirmat totuși vizita în Peru și le-a mulțumit peruvienilor prezenți în Piața San Pietro pentru rugăciuni.
Călătoria în America Latină este programată între 6 și 17 noiembrie și include Uruguay, Argentina și, la final, Peru. Călătoria în America Latină include Uruguay, Peru și, mai ales, o întoarcere istorică extrem de așteptată în Argentina natală, turneul devenind cel mai lung și solicitant test fizic pentru Pontif de la începutul mandatului.
Ce a spus Papa la Angelus, detaliile Vaticanului despre operație și programul călătoriei din noiembrie, în articolul complet pe Mediafax Italia:
„Ucraina va fi pregătită să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a scris Zelenski pe platforma X, potrivit AP.
Președintele ucrainean a afirmat că atacurile asupra infrastructurii energetice ar putea înceta imediat, însă liderul rus Vladimir Putin nu dorește acest lucru.
„Este posibil ca atacurile asupra infrastructurii energetice să înceteze chiar de astăzi, dar Putin nu dorește acest lucru”, a declarat Zelenski, subliniind că orice măsură de detensionare trebuie să fie reciprocă și susținută de garanții reale.
Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și l-a acuzat pe Zelenski că este responsabil pentru creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite.
Sâmbătă, Trump a afirmat că Ucraina are nevoie de un nou președinte, sugerând că Zelenski nu a făcut suficiente eforturi pentru a pune capăt războiului.
„Le sugerez să își aleagă un nou lider, care să poată încheia un acord”, a declarat Trump.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a respins criticile președintelui american, afirmând că Zelenski are sprijinul populației și că doar ucrainenii au dreptul să își aleagă liderul.
Disputa are loc după ce Trump a încheiat vineri un acord cu Vladimir Putin pentru achiziționarea de motorină din Rusia, în încercarea de a reduce prețurile carburanților din SUA. Acordul a fost criticat de oficiali ucraineni și europeni, care au avertizat că veniturile obținute de Moscova ar putea contribui la finanțarea războiului din Ucraina.
