Сборщик RSS-лент

Numărul persoanelor fizice auto­rizate (PFA) înregistrate în România în luna ianuarie a acestui an aproape s-a dublat faţă de aceeaşi lună din anul trecut, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Principalele com­panii din energie listate la Bursa de Valori Bucureşti au raportat pentru 2025 rezultate financiare preli­minare care arată o evoluţie neuniformă a sectorului, cu creşteri puternice la unele societăţi, dar şi scăderi semnificative ale profitului la altele. În total, cele opt com­panii analizate – OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal – au cumulat o cifră de afaceri de aproximativ 69 de miliarde de lei şi un profit net de circa 13,4 miliarde de lei.

Aproape 60% dintre angajaţii din România câştigă salarii nete mai mici de 4.100 de lei pe lună, iar o treime dintre salariaţi se află foarte aproape de nivelul salariului minim, arată datele incluse în raportul macroeconomic anual „Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene“, realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat vineri, la conferinţa AI & Big Data Conference - Regional AI Valley, că România „nu este un lider digital" dar că guvernul „apasă butonul de restart" în digitalizarea sectorului public. Discursul a venit la câteva zile după lansarea platformei Fără Hârtie (fara-hartie.gov.ro), unde cetăţenii pot raporta blocajele birocratice pe care le întâmpină în interacţiunea cu statul - iar primele date de pe platformă arată, deloc surprinzător, că decalajul dintre promisiunile oficiale şi experienţa de la ghişeu rămâne substanţial.

Principalii asigurători maritimi au anulat acoperirea de risc de război pentru navele care operează în Golful Persic, în contextul în care escaladarea conflictului cu Iranul a perturbat transportul maritim şi a dus la creşterea bruscă a unor costuri de transport, potrivit The Guardian.

Comisia Europeană analizează introducerea unor „mecanisme de protecție pe termen lung”, noi reguli, în tratatele de aderare ale noilor membri. Scopul este ca Uniunea să poată reacționa rapid dacă un stat membru începe să se îndepărteze de valorile democratice sau de principiile statului de drept, arată Politico.

Această dezbatere a fost alimentată de experiența cu Viktor Orbán și guvernul de la Budapesta. Este cunoscut faptul că Ungaria a blocat în repetate rânduri decizii importante ale UE. Inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin financiar pentru Ucraina.

Muntenegru, posibil „caz de test” pentru noile reguli

Jakov Milatović a confirmat că autoritățile de la Podgorica discută cu instituțiile europene despre modul în care vor arăta aceste garanții în tratatul de aderare. Comisia Europeană pregătește în prezent un proiect de tratat, care ar putea deveni modelul pentru toate viitoarele extinderi ale Uniunii. În paralel, discuțiile privind extinderea sunt influențate și de alte state candidate sau interesate, precum Ucraina sau Islanda.

Una dintre noile reguli discutate la Bruxelles este suspendarea dreptului de veto pentru noile state membre. Aceasta s-ar aplica în momentul în care se încalcă principiile fundamentale ale Uniunii. În trecut, au existat clauze de protecție pentru statele care au aderat în 2004, însă acestea erau limitate la o perioadă de trei ani și aveau un impact redus. Autoritățile din Muntenegru spun însă că nu ar accepta restricții asupra dreptului lor de vot în instituțiile europene.

Muntenegru: aderarea până în 2028, un obiectiv ambițios

Muntenegru speră să devină membru al Uniunii Europene până în 2028, însă pentru a reuși trebuie să finalizeze negocierile pentru 20 dintre cele 33 de capitole ale legislației Uniunii Europene. Procesul presupune adoptarea unui număr mare de reforme și legi pentru alinierea la standardele europene. În plus, după finalizarea negocierilor, tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii, ceea ce poate dura mai mulți ani.

Donald Trump a exclus trimiterea trupelor terestre în Iran, descriind această opțiune drept „o pierdere de timp”. Declarația a fost făcută pentru NBC News, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Trump: „Au pierdut deja totul”

„Este o pierdere de timp. Au pierdut totul. Au pierdut marina. Au pierdut tot ce puteau pierde”, a spus președintele american.

Întrebat despre avertismentul ministrului iranian de externe Abbas Araghchi, care a numit o eventuală operațiune terestră americană un „dezastru”, Trump a respins declarația ca „vorbărie inutilă”.

Araghchi a afirmat pentru NBC că Iranul este „pregătit pentru orice eventualitate, chiar și pentru o debarcare”, adăugând că oficialii iranieni sunt încrezători că ar putea face față unui astfel de scenariu.

Strâmtoarea Ormuz, aproape blocată

Pe fondul conflictului, traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit aproape complet. Centrul Comun de Informații Maritime confirmă doar două tranzite comerciale în ultimele 24 de ore — ambele nave de marfă, niciun petrolier.

Organizația descrie situația drept „o pauză temporară aproape completă a traficului comercial de rutină”, potrivit Bloomberg.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

„Casa a tremurat 5 minute în continuu. Noaptea trecută a fost cea mai rea noapte”, spune bărbatul pentru BBC. 

Întrebat dacă este bine, acesta a spus că nu. Acesta a spus că i-a fost greu să adoarmă, noaptea trecută, din cauza „exploziilor constante”.

BBC afirmă că este dificil să contacteze persoane din Iran din cauza penei de internet care afectează țara, însă câțiva cetățeni au reușit să se conecteze momentan la rețea. Publicația explică faptul că a decis să le ascundă identitatea cetățenilor cu care a discutat, pentru protecția lor.

„M-am trezit în jurul orei 5:00 AM și nu am mai putut să dorm de atunci”, a povestit o femeie din Teheran.

„A fost îngrozitor. Atacurile loveau atât de tare încât ferestrele tremurau. Suna de parcă un dragon scotea acele zgomote”, povestește o altă femeie.

Vineri, Israelul a lansat atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura regimului din capitala Iraniană. Televiziunea de stat a raportat că s-au auzit explozii în mai multe părți ale orașului. Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns, vineri, în cea de-a 7-a zi.

Potrivit unui comunicat al ANFA, firma a fost identificată în urma analizelor de risc fiscal făcute de inspectorii Antifraudă, acestea evidențiind o societate care comercializa bijuterii din aur, diamante și lingouri din aur fără documente de proveniență.

În urma verificărilor au fost găsite aproximativ 6 kg de aur și diamante fără documente. Întreaga cantitate de aur confiscată a fost predată Trezoreriei Statului.

De asemenea, inspectorii au dispus confiscarea unor încasări și aplicarea unor amenzi în valoare totală de 18.000 lei.

Verificările continuă, inclusiv la o a doua firmă, care prestează servicii de amanet în aceeași locație cu prima firmă și care este controlată de aceeași persoană. În cazul celei de-a doua firme au fost identificate peste 50 kg de piese din aur și metale prețioase, din care trebuie clarificată proveniența a peste 15 kg.

De asemenea, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală sunt în curs de evaluare a regimului de aplicare a taxei pe valoarea adăugată asupra tranzacțiilor cu lingouri și estimează obligații fiscale de circa 1,5 milioane de lei.

Jimmy Lai, fondatorul publicației pro-democrație Apple Daily, închisă între timp de autoritățile de la Beijing a decis să nu conteste în instanță sentința primite în februarie. după ce fusese condamnat în decembrie pentru două capete de acuzare de conspirație cu puteri străine și unul pentru publicarea de materiale sedițioase. 

„Putem confirma că avem instrucțiuni clare și definitive de a nu depune apel împotriva condamnării sau a sentinței”, a spus  un membru al echipei juridice pentru Reuters. 

În același dosar, fostul redactor șef al secțiunii în limba engleză a publicației Apple Daily, Fung Wai-kong, a făcut luni recurs împotriva pedepsei de 10 ani de închisoare primite în baza aceleiași legi a securității naționale.

Condamnarea lui Lai, unul dintre cei mai vocali critici ai Partidului Comunist Chinez, a pus capătă unui proces care a critici din partea mai multor state occidentale, inclusiv Marea Britanie și Statele Unite.

În luna noiembrie a anului trecut președintele Statelor Unite, DOnald Trump, a cerut eliberare magnatului media și este așteptat să revină asupra subiectului într-o vizită anticipată la Beijing, programată pentru finalul acestei luni, în perioada în perioada 31 martie – 2 aprilie.