Două schimbări în posturi cheie au avut loc marți în Guvernul Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a anunțat pe noii miniștri de la Externe și Apărare.
Astfel, Zelenski l-a delegat pe Andrii Sybiha să revină în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Președintele ucrainean l-a desemnat și pe Evgheni Khmara pentru funcția de ministru al Apărării. Acesta a ocupat funcția ca interimar și prin numirea sa se pune capăt unei luni de incertitudine.
Numirile trebuie să fie aprobate de Parlament, dar procedura ar trebui să fie doar o formalitate.
Zelenski a decis persoanele care vor ocupa două funcții cheie în conducerea UcraineiEvgheni Khmara a fost numit ministru interimar al Apărării pe 17 iulie, de către Cabinet, cu aprobarea președintelui Volodimir Zelenski. Înainte de această funcție, Khamara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Andrii Sybiha a mai ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe. Schimbările din Guvern au început în luna iulie. Pe 16 iulie, Rada Supremă a aprobat propunerea noului premier, Serghii Koretskyi, privind formarea unui nou Cabinet de Miniștri.
Cu două zile înainte, pe 14 iulie, Parlamentul a acceptat demisia premierului Iulia Svyrydenko. Odată cu plecarea acesteia, întregul Cabinet a fost desființat.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar, marcată pe 19 august, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, și comisarul european pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Crizelor, Hadja Lahbib, au transmis un mesaj despre situația lucrătorilor umanitari din întreaga lume.
Oficialii europeni au vorbit despre curajul celor care lucrează în zone de conflict și își riscă viața pentru a le oferi oamenilor alimente, apă, adăpost și îngrijiri medicale.
„De Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar, onorăm curajul extraordinar al lucrătorilor umanitari care se pun în pericol în fiecare zi pentru a oferi alimente, apă, adăpost și îngrijiri medicale persoanelor aflate în nevoie disperată. Dedicarea lor, adesea în locuri unde lumea a ignorat situația, este una dintre cele mai puternice expresii de solidaritate ale umanității”, au transmis Kallas și Lahbib.
În ceea ce privește numărul mare de lucrători umanitari care sunt atacați, răpiți sau uciși, potrivit datelor prezentate în declarație, în 2026 au fost uciși până acum 82 de lucrători umanitari, 39 au fost răpiți, iar 97 au fost răniți.
„Curajul lor vine adesea cu un cost teribil. Lucrătorii umanitari continuă să fie vizați, răpiți și uciși într-un ritm alarmant. (…) Atacurile asupra personalului umanitar, a spitalelor și a obiectivelor civile nu sunt accidente, ci încălcări ale dreptului internațional umanitar. Iar legea este clară: protecția civililor, inclusiv lucrătorii umanitari, nu este opțională. Impunitatea nu face decât să alimenteze noi atrocități”, se arată în declarație.
Sudanul rămâne una dintre locațiile unde au loc cele mai grave situații, cu milioane de oameni strămutați și cu foarte puțin acces umanitar. În Gaza, situația este similară, pentru că distrugerile și suferința continuă la o scară considerată catastrofală. Nici conflictul din Ucraina nu este mai prejos, pentru că generează în continuare nevoi umanitare importante.
Oficialii europeni au vorbit și despre efectele războiului din Ucraina asupra altor regiuni, având în vedere că sunt perturbate lanțurile de aprovizionare cu alimente, iar situația comunităților vulnerabile din Africa și Orientul Mijlociu se agravează.
Alte crize sunt menționate în Cornul Africii, Sahel, Afganistan și Myanmar.
„Amploarea suferinței umanitare globale de astăzi este uluitoare. În Sudan, una dintre cele mai grave crize umanitare din lume continuă să facă victime și să strămute milioane de oameni, în timp ce accesul umanitar este blocat în mod constant. În Gaza, distrugerea și suferința continuă la o scară catastrofală. În Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei a creat nevoi umanitare care se răsfrâng mult dincolo de granițele țării, perturbând lanțurile de aprovizionare cu alimente și împingând comunitățile vulnerabile în crize mai adânci în Africa și Orientul Mijlociu”, au transmis cei doi oficiali.
Declarația face referire și la noile tehnologii militare, despre care Kaja Kallas și Hadja Lahbib spun că schimbă modul în care se desfășoară războaiele.
„Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari donatori umanitari din lume și suntem hotărâți să menținem cursul. Dar finanțarea singură nu este suficientă. Trebuie să ne continuăm diplomația umanitară pentru a pleda pentru un acces umanitar rapid, sigur și nestingherit, astfel încât lucrătorii umanitari să poată ajunge la cei aflați în nevoie”, au mai transmis Kallas și Lahbib.
Cum ajută Uniunea Europeană persoanele vulnerabileUniunea Europeană oferă, prin programul „Protect Aid Workers”, sprijin imediat lucrătorilor umanitari locali care sunt în mod permanent atacați. Potrivit datelor prezentate de oficialii europeni, lucrătorii locali reprezintă aproximativ 90% dintre cei vizați, dar nu au parte întotdeauna de același nivel de protecție ca personalul internațional.
În 2025, programul a sprijinit 782 de lucrători umanitari din 25 de țări.
„Îi salutăm pe toți lucrătorii umanitari pentru curajul și munca lor de salvare a vieților. Ajutorul umanitar este o expresie a umanității noastre comune. UE rămâne un donator umanitar angajat atâta timp cât nevoile persistă”, au scris cei doi oficiali europeni.
Gara St Pancras din Londra a fost evacuată parțial marți, potrivit Express. Un incident a stârnit haos, au anunțat martorii. Membrii serviciilor de urgență trimiși la St Pancras au decis evacuarea gării. Transport for London (TfL) Access a confirmat că intrările principală și nordică ale gării au fost închise.
Se pare că incidentul a fost provocat de o mașină nesupravegheată. Poliția Metropolitană s-a ocupat de vehicul.
Restul gării este complet funcțional.
„Intrarea principală și cea nordică sunt închise din cauza unui vehicul nesupravegheat, la cererea Poliției Metropolitane. Gara rămâne complet funcțională”, a scris TfL Access pe X.
Ulterior, Poliția Metropolitană a anunțat că a efectuat o explozie controlată în timpul incidentului din apropierea gării St Pancras. Vehiculul nesupravegheat a fost verificat și nu mai este suspect.
Președintele american Donald Trump a afirmat marți, într-o postare pe Truth Social, că nu au loc și nici nu sunt programate noi discuții între SUA și Iran. El a susținut că Strâmtoarea Ormuz este deschisă.
„Nu au loc și nu sunt programate niciun fel de negocieri sau discuții cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne în vigoare și produce efecte depline. Strâmtoarea Ormuz este deschisă și funcționează normal. Toate minele acvatice au fost îndepărtate sau detonate”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.
Teheranul susține că Strâmtoare Ormuz este închisăPe de altă parte, principalul negociator iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat marți, citat de presa de stat, că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când Statele vor îndeplini condițiile unui acord provizoriu semnat cu Iranul în luna iunie, notează Reuters.
Aceste condiții includ ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene, ridicarea sancțiunilor petroliere, deblocarea activelor înghețate ale Teheranului și încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare pe toate fronturile.
Luni, 17 august, a expirat încetarea focului de 60 de zile convenită de SUA şi Iran printr-un acord de pace provizoriu semnat pe 17 iunie, dar între timp eşuat.
Potrivit lui Jerry Bruckheimer, producătorul seriei „Pirații din Caraibe”, studiourile Disney sunt „în discuții” cu Johnny Depp, cu scopul de a-l readuce pe actor pentru un al șaselea film, notează Le Figaro.
„Lucrăm la un scenariu”„Suntem în discuții cu Johnny. Lucrăm la un scenariu și sperăm să putem duce acest proiect la bun sfârșit”, a declarat Bruckheimer weekendul trecut.
Potrivit Deadline, acest nou capitol va marca un punct de cotitură în saga filmului. În timp ce cele cinci episoade anterioare s-au concentrat pe aventurile lui Jack Sparrow, cel nou este așteptat să urmărească călătoria unei noi eroine interpretate de Margot Robbie. Aceasta este cunoscută pentru rolurile din „Barbie” și „Lupul de pe Wall Street”.
Astfel, Johhny Depp va avea de această dată doar un rol secundar, conform sursei.
Schimbare de direcție a studiourilor Disney ar putea fi o consecință a eșecului box office al celui mai recent film, „Pirații din Caraibe: Răzbunarea lui Salazar”.
Lansat în urmă cu nouă ani, filmul a încasat doar 795,9 milioane de dolari la nivel mondial.
Actorul a trecut printr-o lungă perioadă de greutăți profesionale. Ele au fost cauzate în mare aparte de procesul său extrem de mediatizat împotriva actriței Amber Heard. Acesta a implicat acuzații de violență domestică. Cazul s-a încheiat în 2022, după ce cele două părți au ajuns la o înțelegere extrajudiciară, mai arată sursa citată.
Actorul a jucat într-un singur film în ultimii aniDepp a apărut într-un singur film în ultimii patru ani, „Jeanne du Barry”. Acesta a fost regizat de Stephen Warbeck, iar Johnny Depp l-a interpretat pe regele Ludovic al XV-lea.
De asemenea, actorul îl va interpreta pe Ebenezer Scrooge în viitorul film „Scrooge” al lui Ti West și va juca în următorul film al lui Marc Webb.
Biroul Național al USR anunță că „a decis convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, având pe ordinea de zi reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR.”
„Convocarea Comitetului Politic are loc în contextul deciziei recente a Curții Constituționale și al atacurilor politice lansate de PSD la adresa lui Dominic Fritz și a USR. Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR.
Prin aceeași comunicare publică USR consideră că „decizia Curții Constituționale creează un precedent extrem de grav pentru statul de drept, prin validarea unei legi care deschide calea aplicării unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”.
„În fața acestei situații, răspunsul USR este unul de unitate, solidaritate și apărare a regulilor democratice”, au precizat reprezentanții USR.
Decizia CCR îl poate lăsa fără mandat pe primarul Dominic FritzCurtea Constituțională a decis luni că prevederea din noua Lege a integrității referitoare la încetarea de drept a funcției sau demnității publice în termen de 30 de zile este constituțională. În spațiul public, aceasta a fost supranumită „amendamentul Fritz”, deoarece situația juridică a primarului Timișoarei intră în ipoteza reglementată de text.
Dominic Fritz are o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un litigiu privind un raport al ANI prin care a fost constatat un conflict de interese administrativ.
Decizia CCR nu înseamnă însă pierderea imediată a mandatului. Pentru că alte prevederi ale legii au fost declarate neconstituționale, actul normativ trebuie să revină în Parlament pentru punerea în acord cu hotărârea Curții, după care urmează procedura de promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.
Fritz a reacționat dur după hotărârea CCR și a susținut că dacă legea va fi promulgată în actuala formă, mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. El a anunțat că intenționează să își continue demersurile la CEDO.
O parte dintre fișierele publicate par să conțină date personale foarte recente, însă amploarea exactă a incidentului nu a fost încă verificată integral, relatează publicația Le Monde.
Grupul ZeroBytes revendică un nou atacGruparea care folosește numele ZeroBytes a anunțat pe un forum specializat în comercializarea datelor furate că ar fi obținut acces la informații din sistemele Ministerului francez al Educației.
Aceiași hackeri revendicaseră anterior compromiterea unor date de pe serverele Direcției Generale a Finanțelor Publice.
Potrivit afirmațiilor publicate de grup, atacul asupra sistemului educațional s-ar fi produs cu câteva săptămâni în urmă, iar hackerii susțin că ar fi extras aproximativ 346 de milioane de linii de date.
Această cifră nu înseamnă însă automat 346 de milioane de persoane distincte, deoarece aceeași persoană poate apărea în mai multe înregistrări sau baze de date.
Ce informații ar fi fost compromiseUn eșantion consultat de Le Monde conține, potrivit publicației, numeroase informații personale referitoare la elevi, multe dintre ele recente.
Printre datele identificate se numără adrese poștale, adrese de e-mail și numere de telefon ale elevilor și părinților acestora. Unele fișiere conțin și informații despre opțiunile școlare alese de elevi și aprecieri introduse de profesori.
În alte documente apar adrese de domiciliu și adrese personale de e-mail ale unor cadre didactice din Academia Créteil.
Publicația franceză precizează însă că nu a putut autentifica integral toate informațiile puse la dispoziție de hackeri.
Datele ar putea acoperi peste două deceniiZeroBytes afirmă că unele informații furate ar avea o vechime de peste 20 de ani, ceea ce ar indica accesul la baze de date istorice, nu doar la sisteme utilizate în prezent.
Grupul susține, de asemenea, că autoritățile ar fi detectat prezența atacatorilor fără să le întrerupă imediat accesul, acuzație care nu este confirmată independent în informațiile disponibile.
Incidentul amplifică presiunea asupra autorităților franceze după atacul separat revendicat asupra sistemului fiscal și ridică întrebări privind securitatea infrastructurilor digitale care gestionează date extrem de sensibile.
Autoritățile franceze urmează să stabilească amploarea exactă a incidentului, sistemele compromise și numărul real al persoanelor afectate.
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat marți, pe pagina sa de Facebook, după decizia de luni a Curții Constituționale privind noua Lege a integrității. Șeful statului spune că așteaptă motivarea CCR „pentru a vedea punctul de vedere contrar”, după ce primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a criticat decizia Curții privind legea ANI, spunând că dacă actul normativ va fi promulgat, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile.
„Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității. Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis președintele.
Decizia CCR are implicații în cazul lui Dominic Fritz. Curtea a stabilit că este constituțională prevederea potrivit căreia aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Fritz se află printre politicienii vizați de această prevedere, după ce a fost declarat în conflict de interese în urma unui caz mai vechi. Primarul Timișoarei a criticat decizia CCR și a anunțat că își va continua demersurile, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse”, a explicat președintele.
Șeful statului a precizat și care sunt următorii pași pentru lege. După publicarea motivării CCR, actul normativ va reveni în Parlament, unde va fi dezbătut înainte de a ajunge din nou la președinte.
„După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului şi abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR”, a transmis Nicușor Dan.
Ministra Diana Buzoianu anunță un buget total de 400 de milioane de lei, iar ghidul programului a fost pus în transparență pentru dezbatere publică.
„De câteva minute ghidul pentru baterii este pus în transparență pentru dezbaterea publică! 400 de milioane de lei vor fi investiți în baterii la nivel național prin fondul de mediu! Prin implementarea finală a acestui program la nivel național vom asigura stocarea a minim 400 MWh.
Vedem în aceste săptămâni cât de importantă este stocarea energiei produse de sistemele instalate de prosumatori. Am spus de câteva luni deja că anul acesta AFM va finanța nu noi sisteme cu panouri fotovoltaice, ci sistemele de stocare cu baterii pentru prosumatori. Promisiune făcută, promisiune ținută!
Astăzi e pus în transparență ghidul pentru un program național care va finanța cu 400 de milioane de lei baterii pentru stocarea energiei. Suma maximă finanțată propusă pe sistem este de 15.000 de lei cu TVA, cu un plafon de 1250 lei kWh.
Procentul maxim de finanțare susținut prin program e propus ca fiind de 75%. Vor putea aplica pentru finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumatori, indiferent că au devenit prosumatori prin fostele programe Casa Verde sau prin propriile resurse investite.
Urmează perioada de consultare în care vom organiza dezbateri publice cu actorii cheie din domeniu și apoi lansarea programului!
Asta înseamnă politici publice făcute cu cap”, transmite Diana Buzoianu.
