Întrebat dacă, în situația în care premierul ar fi demis, ar desemna un nou șef al Guvernului din partea PNL, având în vedere înțelegerea politică privind rotația premierilor, șeful statului a declarat că nu dorește să intre în ipoteze înainte de votul parlamentar.
„Deocamdată, bineînțeles, avem o moțiune, se citește azi, semnată de un număr important de parlamentari. Nu vreau să intru foarte mult în scenarii”, a afirmat președintele, după vizita efectuată în Croatia.
Totuși, liderul de la Cotroceni a lăsat să se înțeleagă că, în cazul unei crize guvernamentale, prioritatea sa va fi stabilitatea politică și rapiditatea deciziei. Acesta a subliniat că, dacă va fi nevoie de consultări pentru desemnarea unui nou premier, va încerca să faciliteze un acord între partidele parlamentare.
„Dacă vom fi acolo, evident că necesitatea este să acționăm repede, să stabilizăm. Eu voi avea o poziție constructivă”, a spus președintele.
Șeful statului a punctat însă că eventualele negocieri vor depinde de consensul formațiunilor politice, sugerând că decizia nu poate aparține exclusiv Administrației Prezidențiale.
„Vor fi mulți oameni la masă, reprezentând partide și atunci nu pot să anticipez rezultatul discuțiilor. Din partea mea însă, toată deschiderea pentru a rezolva această situație”, a completat președintele.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit miercuri cu președinta Adunării Naționale a Franței, Yaël Braun-Pivet. Discuțiile dintre cei doi au fost despre consolidarea Parteneriatului Strategic româno-francez, „un pilon fundamental al relațiilor dintre cele două state”.
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a precizat că discuțiile au mai vizat și dezvoltarea unor proiecte comune în sectorul energetic și al transporturilor, precum și infrastructura din zona Mării Negre, considerată „un aspect important în această colaborare”.
„Suntem interesați, în egală măsură, de protejarea intereselor agricultorilor români și europeni, în contextul Acordului Mercosur. Suntem conștienți atât noi, cât și partea franceză că o agricultură puternică crește relevanța Uniunii Europene inclusiv în actuala situație internațională dificilă”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Social-democratul a apreciat și cooperarea în domeniul apărării, menționând rolul Franței în cadrul NATO, inclusiv participarea acesteia ca națiune-cadru a Grupului de Luptă de la Cincu și desfășurarea de exerciții militare pe teritoriul României, care „contribuie la consolidarea securității regionale”.
De asemenea, Grindeanu a mulțumit părții franceze pentru sprijinul acordat în procesul de aderare a României la OCDE, calificat drept „o prioritate strategică a țării noastre”.
În final, liderul PSD a precizat că discuțiile cu oficialul francez au vizat și situația politică din România, afirmând că „în calitate de președinte al celui mai mare partid din Parlament îmi doresc să continuăm pe calea pro-europeană”.
Mișcarea vine într-un moment global tensionat, marcat de conflictul cu Iran și de blocada prelungită a strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel mondial, scrie Euronews. După anunț, prețurile petrolului au scăzut inițial cu 2–3%, pe fondul anticipațiilor că Emiratele Arabe Unite ar putea crește producția, generând surplus de ofertă. Ulterior, tendința s-a inversat rapid, pe fondul riscurilor geopolitice. La momentul redactării, petrolul american WTI depășea 105 dolari/baril, iar cotația Brent trecea de 112 dolari/baril, ambele în creștere cu aproximativ 4% față de minimele atinse după anunț.
Decizie strategică după ani de tensiuniIeșirea EAU din OPEC vine după ani de tensiuni cu Arabia Saudită privind cotele de producție. Abu Dhabi a investit peste 150 de miliarde de dolari în compania națională ADNOC pentru a-și crește capacitatea la cinci milioane de barili pe zi. În cadrul OPEC, însă, o mare parte din această capacitate a rămas neutilizată, ceea ce a determinat autoritățile să prioritizeze interesele naționale și flexibilitatea strategică. Decizia este considerată o lovitură importantă pentru coeziunea cartelului, Emiratele fiind al treilea cel mai mare producător din organizație.
Blocada din strâmtoarea Ormuz amplifică incertitudineaSituația din strâmtoarea Ormuz rămâne factorul dominant pentru piețe. Închiderea prelungită a rutei a scos din circuit aproximativ 12% din oferta globală de petrol, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie. Impactul este comparabil sau chiar mai mare decât în crize istorice precum războiul din Golf sau conflictul Iran-Irak. Donald Trump a extins recent armistițiul temporar dintre SUA și Iran, mediat de Pakistan, însă negocierile rămân fragile. Teheranul a propus redeschiderea strâmtorii în schimbul ridicării blocadei navale și al încetării ostilităților, însă Washingtonul insistă asupra unui acord mai amplu, inclusiv pe tema programului nuclear iranian.
Marile companii energetice profităÎn ciuda incertitudinii, marile companii petroliere internaționale beneficiază de creșterea prețurilor. Grupuri precum BP, Shell, TotalEnergies sau ExxonMobil ar putea înregistra creșteri semnificative ale fluxurilor de numerar, estimate la 5-10% pentru fiecare majorare de 10 dolari a prețului petrolului. Ieșirea EAU din OPEC adaugă un nou nivel de incertitudine într-un moment deja tensionat. Lipsa coordonării între marii producători și riscurile geopolitice ridicate transformă piața petrolului într-un spațiu volatil, unde prețurile sunt influențate simultan de ofertă, politică și securitate globală.
Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit miercuri, la finalul Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, despre proiectele energetice în care România este implicată împreună cu Statele Unite și partenerii din regiune.
Președintele va avea întrevederi bilaterale cu Secretarul Energiei al Statelor Unite ale Americii, Chris Wright. Nicușor Dan a explicat că energia nucleară rămâne o prioritate.
„Pe partea nucleară, interesul comun este reabilitarea reactorului 1, aici lucrurile sunt în linie dreaptă, și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aici, din partea noastră, totală disponibilitate. Din partea americană, o intenție de finanțare. Ei sunt deja aici.”, a spus Nicușor Dan.
Acesta a vorbit și despre implicarea instituțiilor financiare în tot acest demers, precizând că România este un punct important pentru investiții în domeniul nuclear.
„Cum am spus și în conferință mai devreme, România e prima țară în care Banca Mondială vrea să investească în nuclear. Deci va fi un parteneriat economico-financiar pe dezvoltarea reactoarelor 3 și 4.”, a spus Nicușor Dan.
Un alt subiect abordat de președintele României a fost coridorul regional de gaze.
„Pe coridorul de gaz, aici este o chestiune politico-economică. Este interesul nostru al tuturor să decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia. Este interesul american de a intra cu LNG pe piața europeană.”
„Pentru ca americanii să intre pe piața europeană cu LNG, e nevoie de niște investiții consistente în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor. Întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune, vorbesc de toate țările, pornind de la Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, deci toate țările din zona asta, dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare ca să justifice această investiție.”, a completat acesta.
Președintele a mai declarat că România urmărește o prezență în toate aceste proiecte, atât economic, cât și strategic.
„Noi vrem să avem o prezență americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne tranzitarea de gaz prin rețele Transelectrica și un câștig din taxele de tranzit. Poate să însemne multe lucruri.”
„Și ce vreau să completez este că peste o săptămână, peste 4-5 zile la Erevan, acolo este summit-ul Comunității Politice Europene și în marja acestui summit România a inițiat o discuție cu toate aceste țări despre exact cifrele acestei potențiale afaceri.”, a completat Nicușor Dan.
Întrebat miercuri despre când ar putea să fie redeschisă rafinăria Petrotel, Nicușor Dan a declarat: „Deocamdată partea americană a dat o derogare până în șase luni din momentul ăsta, până la sfârșit de octombrie. Această derogare e utilă pentru că zona cea mai sensibilă, vorbesc pe piața globală, este motorina și rafinăria produce motorină. E mai ușor să cumperi petrol decât să cumperi motorină. Acum sunt chestiuni tehnice destul de dificile de surmontat, dar bineînțeles că se lucrează la ele pentru ca lucrurile să devină operaționale. Nu e ceva care este la noi, dacă mă întrebați așa ca idee, probabil o chestiune de săptămâni”.
Legat de o potențială criză a motorinei din cauza instabilității generate de războiul din Orientul Mijlociu pe piața carburanților, șeful statului a evidențiat poziția favorabilă a României.
„Noi pe de o parte extragem și pe de altă parte producem în România, noi suntem mai bine plasați decât alte țări. Deci este o criză care se prefigurează globală, care bineînțeles depinde de cum evoluează ostilitățile în zona Golfului, dar România este mai bine plasată prin faptul că are propria producție și propria extracție și propria producție”, spune Nicușor Dan.
Despre rafinărie, la 14 aprilie, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan anunța că Petrotel ar putea să fie redeschisă în 45 de zile, după ce SUA a acordat o nouă derogare.
„Prin acest mecanism, în 45 de zile, această rafinărie va putea să funcționeze din nou și să producă motorină, benzină, kerosen pentru România. E un pas în față extrem de important. 21% din producția României va fi asigurată de această rafinărie și reprezintă un principal element al stabilizării pieței din carburanți”, spunea Ivan la data respectivă.
Activitatea rafinăriei Petrotel a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrările programate de revizie tehnică, dar nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse.
Britanicii au analizat imaginile din timpul vizitei Regelui Charles în SUA și au tras concluzia că, deși președintele Donald Trump a încercat să-i arate monarhului cine-i șeful, britanicul a avut de câștigat la capitolul imagine, potrivit Express.
Deși este cunoscut pentru manevrele sale de „mascul alfa”, de-a lungul anilor Trump a reușit să surprindă mai mulți politicieni. Experții au analizat procedura lui Trump care presupune strângerea de mână exagerată, urmată de o scurtă tragere bruscă pentru a dezechilibra persoana cu care se întâlnește. Aceasta este pusă într-o poziție penibilă, iar gestul următor al lui Trump, o mângâiere pe cot sau pe umăr, arată cine-i „șeful” întâlnirii.
Experții spun că gesturile sunt atent pregătite. De-a lungul anilor, în capcana lui Trump au căzut lideri cunoscuți, printre care fostul premier japonez Shinzo Abe și președintele francez Emmanuel Macron.
Regele Charles a reușit să evite situația în timpul vizitei pe care o face în SUA. Donald Trump i-a întins mâna, însă regele a opus rezistență și a refuzat să fie tras înspre liderul SUA.
Imaginile s-au răspândit pe rețelele de socializare, iar britanicii le-au comentat
„Sunt mândru de Regele Charles. Se poate vedea clar strângerea de mână, regele s-a retras și el de mai multe ori”, a comentat o persoană fiind completată de alta: „Marea Britanie 1 – SUA 0. În astfel de zile sunt foarte mândru să fiu un britanic regalist.”
Ambasadoarea Julie Davis era frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina, a relatat Financial Times, citând surse anonime. Departamentul de Stat a negat existența unor astfel de dezacorduri și a anunțat că se retrage, potrivit The Guardian.
Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, spunând că țara ar putea ceda teritoriu pentru a asigura un acord. Președintele nu a reușit până acum să pună capăt războiului prin discuții de încetare a focului, care au stagnat în mare parte, Washingtonul concentrându-și atenția asupra războiului din Iran.
„Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump»”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott. „Ea va continua să promoveze cu mândrie politicile președintelui Trump până când va părăsi oficial Kievul în iunie 2026 și se va retrage din departament”, a spus el.
Davis, cel mai înalt oficial al ambasadei SUA, este însărcinată cu afaceri, dar nu este ambasador confirmat de Senat. De asemenea, ea ocupă funcția de ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu în timpul șederii sale la Kiev.
Ea a fost numită în funcție de administrația Trump în mai anul trecut, după ce predecesoarea sa, Bridget Brink, diplomată de carieră, a demisionat.
Declarațiile vin în contextul în care autoritățile chineze încearcă să convingă Taipeiul să accepte ceea ce Beijingul numește „reunificare pașnică”, scrie Reuters.
Guvernul taiwanez, condus de președintele Lai Ching-te, respinge însă în mod constant ideea unirii cu China și susține că doar populația Taiwanului poate decide viitorul politic al insulei.
China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și a intensificat în ultimele luni campaniile diplomatice și politice prin care promovează avantajele unei eventuale unificări. În paralel, Beijingul continuă să mențină presiuni militare în apropierea insulei.
Argumentele prezentate de BeijingÎn cadrul unei conferințe de presă organizate la Beijing, purtătorul de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan, Chen Binhua, a declarat că reunificarea ar revitaliza economia Taiwanului prin acces extins la piața uriașă a Chinei.
Oficialul chinez a susținut că mediul de afaceri și investițiile din Taiwan ar beneficia de mai multă stabilitate și de un potențial crescut de dezvoltare. Potrivit Beijingului, colaborarea economică dintre cele două teritorii ar crea oportunități fără precedent pentru companiile taiwaneze și ar consolida poziția regiunii în domeniul tehnologic.
Taiwan este unul dintre cei mai importanți producători mondiali de semiconductori avansați, esențiali pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și a industriei tehnologice globale. Economia insulei a înregistrat o creștere puternică, de 8,68% în 2025, cel mai ridicat ritm din ultimii 15 ani.
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a reacționat ferm la mesajele venite din partea Beijingului și a declarat că reunificarea prezentată drept soluție pașnică poate genera probleme majore pentru țară.
Într-un discurs adresat liderilor militari de la Taipei, Lai a subliniat că menținerea păcii depinde de consolidarea capacităților de apărare ale Taiwanului. Liderul taiwanez a acuzat China că desfășoară frecvent operațiuni militare și tactici de presiune psihologică în apropierea Strâmtorii Taiwan.
Autoritățile din Taiwan susțin că Beijingul folosește tactici de „zonă gri”, prin care încearcă să epuizeze adversarul fără a declanșa un conflict deschis. Aceste acțiuni includ trimiterea regulată de nave militare și avioane în apropierea insulei.
Reunificarea amplifică tensiunile regionaleDisputa dintre Beijing și Taipei continuă să reprezinte una dintre cele mai sensibile probleme geopolitice din Asia. China propune de mai mulți ani un model de autonomie similar celui aplicat în Hong Kong, cunoscut sub formula „o țară, două sisteme”.
Cu toate acestea, niciun partid politic important din Taiwan nu susține această opțiune, iar populația insulei rămâne în mare parte favorabilă păstrării actualului statut democratic.
Analiștii consideră că tensiunile dintre cele două părți vor continua să influențeze stabilitatea regională și piețele globale, în special în contextul importanței Taiwanului în industria semiconductorilor.
