Activștii susțin că legea va provoca o pierdere dăunătoare de informații, după ce a determinat companii precum Google, Meta și Microsoft să blocheze publicitatea politică. Politicienii de ambele părți ale spectrului politic au afirmat că acest lucru ar putea fi în detrimentul dezbaterii democratice.
Comisia a declarat că este conștientă de preocupările serioase și continuă discuțiile cu marile companii de tehnologie pentru a atenua impactul neintenționat. În centrul eforturilor UE se află încercarea de a reduce manipularea politică și interferența străină în timpul alegerilor, potrivit Politico.
Noua lege privind transparența și țintirea publicității politice, care a intrat în vigoare vineri, introduce noi restricții și cerințe de transparență pentru reclamele politice plătite. De la adoptarea legii, Google, Meta și Microsoft au decis să nu mai afișeze deloc reclame politice în UE.
„Partidele mai mici, mai noi și candidații independenți vor pierde un canal accesibil pentru a ajunge la alegători, în timp ce conturile mari, cu mulți urmăritori, rămân în mare parte neafectate”, a declarat Veronika Cifrová Ostrihoňová, deputată liberală slovacă în Parlamentul European.
„Această schimbare riscă să limiteze numărul celor care pot fi auziți și îngreunează campania electorală pentru noii veniți”.
Ea a afirmat că, prin eliminarea publicității politice, platformele „aleg calea cea mai ușoară”, ceea ce ea consideră a fi „un semnal îngrijorător” al refuzului companiilor de tehnologie de a căuta compromisuri cu factorii de decizie.
Printre cerințe, legea impune platformelor să furnizeze informații despre alegerile, referendumul sau procesul legislativ la care se referă reclama, cât a costat și detalii despre tehnicile de targetare utilizate.
Definiția publicității politice este prea largăÎn anunțarea deciziilor lor, Google a afirmat că definiția publicității politice este prea largă, în timp ce Meta a criticat restricțiile privind reclamele targetate, care ignoră „beneficiile [reclamelor personalizate] pentru agenții de publicitate și persoanele pe care doresc să le atingă”.
Piotr Müller, membru polonez de extremă dreapta al Parlamentului European, a declarat că regulile sunt un exemplu de reglementare excesivă scăpată de sub control. „Piața politică va fi consolidată, partidele mari și cunoscute având resursele necesare pentru a îndeplini noile cerințe. Acest lucru subminează pluralismul și libertatea dezbaterii publice”, a afirmat el.
Alții consideră că această restricție va avantaja politicienii marginali cu opinii mai extreme, în detrimentul celor cu mesaje moderate.
„Nu poți obține 50 de milioane de vizualizări pentru videoclipuri plictisitoare despre politică. Dacă politicienii tăi nu sunt populari pe rețelele sociale, cred că acest lucru îi dezavantajează acum”, a declarat Sam Jeffers, director executiv și cofondator al WhoTargetsMe, o organizație non-profit care urmărește campaniile online.
Jeffers a adăugat că cercetătorii riscă să piardă accesul la istoria politică, deoarece pierd vizibilitatea asupra datelor din reclame. „Șapte ani de date istorice au dispărut” din biblioteca de publicitate politică a Google, a spus el, deoarece aceasta nu mai include UE ca regiune acceptată.
Google a răspuns că reclamele care anterior ar fi fost afișate în baza sa de date dedicată transparenței reclamelor politice din UE vor rămâne disponibile publicului pe paginile sale principale de publicitate, sub rezerva politicilor de păstrare.
Se cere reconsiderarea deciziilorPurtătorul de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, a apărat legea, subliniind într-un comentariu la acest articol că „nu interzice publicitatea politică”.
Lammert a afirmat că Google și Meta sunt „companii private și că deciziile comerciale privind serviciile și produsele pe care aleg să le ofere le aparțin”, dar că Comisia este conștientă de preocupările serioase ale societății civile cu privire la impactul acestora.
Un grup de organizații ale societății civile au adresat scrisori deschise Meta și Google, solicitând companiilor să își reconsidere deciziile de a bloca reclamele politice în UE.
Lammert, reprezentantul Comisiei, a declarat că se află în contact cu părțile interesate și guvernele naționale pentru a „evalua impactul posibil al deciziei comerciale a Meta” și că va continua discuțiile cu ambele companii pe această temă. De asemenea, va organiza discuții în 2026 pentru a „învăța din experiențele de la acel moment și a trage concluziile necesare”.
Pentru unii, această agitație este o distragere a atenției nedorită, în contextul în care UE se confruntă cu aplicarea altor reglementări – în special Legea privind serviciile digitale, care reglementează conținutul platformelor de socializare și include deja cerințe privind transparența publicității.
Comisia ar trebui să se concentreze pe combaterea „algoritmilor toxici care promovează propaganda în detrimentul faptelor” și bombardează utilizatorii cu „conținut scandalos” în loc de „informațiile pe care aceștia le doresc cu adevărat”, a declarat Alexandra Geese, deputată germană din partea Verzilor.
Articolul Reacții negative la intrarea în vigoare a noilor norme UE privind publicitatea politică apare prima dată în Mediafax.
Inițiativa răspunde nevoii urgente a Ucrainei de soluții accesibile pentru apărarea aeriană, în condițiile în care Rusia intensifică semnificativ atacurile cu drone, lansând doar în septembrie peste 6.900 de drone de tip Shahed.
„Foarte curând vom produce în jur de 2.000 de drone pe lună, trimițând toate intenționat în Ucraina ca ele să poată fi folosite pentru a intercepta dronele rusești”, a declarat pentru Bloomberg Luke Pollard, ministrul britanic responsabil cu pregătirea pentru apărare și industria.
Proiectul, numit Octopus, se află în prezent în faza de negociere și ar putea fi pus în aplicare în lunile următoare, a spus Pollard. Producția dronelor-interceptoare va fi inițial localizată în Regatul Unit. „Marea Britanie excelează în cercetare-dezvoltare și fabricație avansată, așa că putem adăuga ceva ce prietenii noștri ucraineni nu au în acest sens”, a adăugat el. „Trebuie să fim rapizi și trebuie să fim primii”.
Acord privind producția de drone, semnat de Ucraina și Marea BritanieCele două țări au semnat un acord privind producția de drone-interceptoare pe 11 septembrie, scrie The Kyiv Independent.
Ministrul ucrainean al Apărării, Denîs Șmîhal, a declarat pe 18 septembrie că Kievul va putea desfășura cel puțin 1.000 de drone-interceptoare zilnic pentru a respinge atacurile rusești „în viitorul apropiat”, fără a preciza intervalul de timp.
Tehnologia este critică pentru Kiev, întrucât atacurile aeriene rusești s-au intensificat în ultimele luni.
Dronele rusești de tip Shahed, proiectate inițial în Iran și produse în masă în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o armă centrală în loviturile Moscovei împotriva Ucrainei.
Kievul și-a dezvoltat rapid capabilitățile în domeniul dronelor din 2022 încoace, trecând de la modificarea aeronavelor comerciale la producția pe scară largă de drone de atac și sisteme de recunoaștere.
Obiectivul este să interceptăm fiecare dronă rusească deasupra teritoriului ucrainean, a spus Șmîhal.
Articolul Ucraina și Marea Britanie negociază producția comună a 2.000 de drone-interceptoare lunar apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat săptămâna aceasta strategia militară pentru perioada 2025-2035, care prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare la 1% din PIB și transformarea armatei într-o forță modernă, profesionistă și bine echipată.
Noul plan de apărare confirmă orientarea clar pro-europeană a Republicii Moldova și dorința sa de a-și întări securitatea, având în vedere războiul din Ucraina – mișcare pe care Moscova o interpretează drept un gest ostil.
Rusia critică apropierea de NATOPotrivit Kyiv Post, viceministrul rus de externe, Mihail Galuzin, a declarat vineri că Moscova consideră strategia Moldovei doar „un alt pas îndreptat spre militarizarea țării, apropierea de NATO și transformarea acesteia într-o bază de aprovizionare pentru regimul criminal de la Kiev, sub pretextul integrării europene”.
El a acuzat Chișinăul că adoptă o „aliniere anti-rusă”, argumentând că „NATO își crește anual livrările de armament către Moldova, iar militarii moldoveni participă regulat la exerciții comune cu trupele alianței”.
Armata Moldovei se modernizeazăStrategia militară prezentată miercuri la Chișinău urmărește o majorare modestă a efectivelor până la 8.500 de militari profesioniști, cu doar 2000 în plus față de numărul actual, și modernizarea armatei „pentru apărarea suveranității, independenței și integrității teritoriale”, dar și pentru „participarea activă la misiuni internaționale în sprijinul păcii și securității”.
Potrivit noului plan de apărare, protecția cibernetică, operațiunile speciale, războiul electronic, securitatea trupelor și instruirea conform standardelor NATO vor fi prioritare. Scopul principal este „apropierea de standardele europene de apărare” și consolidarea rezilienței naționale, a explicat ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.
Premierul moldovean Dorin Recean a anticipat reacțiile de acest tip: „De fiecare dată când se iau decizii în domeniul apărării, apar voci isterice care au menținut această țară în sărăcie și dezordine, o atitudine care servește statului agresor”, a declarat el la prezentarea noii strategii.
Articolul Planul de apărare al Moldovei supără Moscova: „un alt pas spre militarizarea țării și apropierea de NATO” apare prima dată în Mediafax.
Seismologii filipinezi au raportat un nou cutremur în largul mării. Magnitudinea preliminară a fost de 6,9 și s-a produs tot în regiunea sudică, potrivit Associated Press.
Un prim cutremur a avut magnitudinea de 7,4 și a lovit vineri regiunea Mindanao din Filipine, potrivit Centrului European-Mediteranean pentru Seismologie (EMSC). Seismul a avut loc la o adâncime de 58 km.
Inițial, EMSC estimase magnitudinea la 7,2, iar Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului – la 6,8.
Sistemul de Avertizare pentru Tsunami al SUA a emis o alertă, precizând că valuri periculoase de tsunami sunt posibile pentru coastele aflate la până la 300 km de epicentru.
Articolul Nou cutremur în largul mării în Filipine, cu o magnitudine preliminară de 6,9 apare prima dată în Mediafax.
Beneficiind de o coastă spectaculoasă de peste 8.000 de kilometri, la confluența dintre Asia și Europa, Turcia se impune tot mai puternic pe harta mondială a croazierelor. Datele Ministerului Culturii și Turismului arată că, în primele opt luni ale anului, țara a atins un vârf istoric, atrăgând turiști din întreaga lume în porturile sale din Marea Mediterană, Marea Egee și Marea Neagră.
Tot mai multe croaziere pornesc din TurciaPe lângă creșterea numărului de pasageri, și numărul curselor maritime a înregistrat un avans important. Tot mai multe companii aleg să folosească porturi din Turcia drept punct de plecare (home port), ceea ce înseamnă că turiștii internaționali își petrec mai mult timp în țară, contribuind astfel direct la economia locală.
Turcia este pe cale să depășească ținta de 600.000 de pasageri pentru întregul sezon, ceea ce ar însemna o creștere de 130% față de anul precedent. Expansiunea turismului de croazieră este susținută de investiții în infrastructura portuară, noi rute maritime și parteneriate strategice care atrag tot mai multe linii de croazieră.
Noile rute aduc vitalitate economică și culturalăTurismul de croazieră contribuie nu doar la veniturile totale din turism, ci și la dinamizarea economică și culturală a orașelor-port din întreaga țară. Pe lângă destinațiile consacrate precum Kușadası și Istanbul, itinerariile includ tot mai frecvent orașe precum Çanakkale, Sinop, Trabzon, Samsun și Marmaris, stimulând dezvoltarea locală.
Istanbul își consolidează statutul de hub global prin Galataport, un terminal ultramodern care a redefinit faleza orașului.
Kușadası impresionează prin apropierea de orașul antic Efes, de satul pitoresc Șirince (recunoscut drept unul dintre cele mai frumoase sate turistice din lume) și de Izmir, unde zona Urla este apreciată internațional pentru gastronomia sa și distinsă cu stele Michelin. Çanakkale atrage vizitatori cu siturile istorice precum Peninsula Gallipoli, scena faimoasei campanii din Primul Război Mondial, inclusă în Lista Tentativă UNESCO, dar și cu ruinele legendare ale Troiei și Muzeul Troiei, premiat internațional.
Sinop, situat la întâlnirea dintre verdele pădurilor și albastrul Mării Negre, cucerește prin frumusețea naturală. Trabzon este renumit pentru peisajele montane și faimoasa Mănăstire Sümela, săpată în stâncă.
Samsun, un port istoric la Marea Neagră, atrage prin bogăția culturală ce datează din epoca neolitică până în perioada Războiului de Independență. Marmaris oferă golfuri idilice, o viață de port vibrantă și o infrastructură turistică dezvoltată, asigurând pasagerilor un echilibru perfect între natură și confort modern. Aceste porturi diverse îmbogățesc experiențele turiștilor care ajung în Turcia prin croaziere și asigură distribuirea beneficiilor economice în întreaga țară.
Viitor promițător pentru croazierele din TurciaPrivind spre viitor, Turcia își continuă investițiile în infrastructura portuară, mizând pe patrimoniul său cultural unic și pe frumusețile naturale pentru a-și consolida poziția de lider în turismul global de croazieră.
Articolul Turcia atinge un record istoric în turismul de croazieră: Peste 1,5 milioane de pasageri în doar 8 luni apare prima dată în Mediafax.
Prin cea de-a treia tranșă, aproape 132.000 de familii beneficiază de sprijin pentru plata energiei electrice.
În total, aproape 600.000 de gospodării vulnerabile au primit ajutorul aferent lunilor iulie și august.
Sprijinul continuă până la 31 martie 2026, iar cererile pot fi depuse online sau la primărie.
„Familiile cu venituri reduse au nevoie de această măsură și îi încurajez pe cât mai mulți să o solicite”, a scris vineri pe Facebook ministrul Muncii.
Tichetele de energie au o valoare de 50 de lei lunar pentru acoperirea facturii la curent electric.
Articolul A fost virată a treia tranșă de tichete de energie, anunță ministrul Muncii apare prima dată în Mediafax.
