Prezent la antena3, ministrul Alexandru Rogobete a spus că pastila pentru slăbit va fi autorizată mai mult ca sigur și în Europa, dar a îndemnat la cumpătare, pentru că, cel puțin din experiența de până acum din SUA, oamenii tind să facă excese cu administrarea ei.
Pastila ar putea ajunge în România din această vară, însă doar pentru anumite indicații medicale și cu recomandare de specialitate.
„Slăbitul poate fi realizat și prin alte forme”„Probabil că într-o lună, două, se va autoriza în Europa. După care, la scurt timp, se autorizează și la nivel național de către agențiile naționale din fiecare stat membru. Cu siguranță, din această vară, va fi disponibilă în România.
Mounjaro (pastilă pentru slăbit, n. r.) este utilizat puțin cam în exces, părerea mea, dar lucrurile sunt într-o noare care controle în momentul de față.
Există țări în Uniunea Europeană unde aceste medicamente, de slăbit, indiferent de forma lor de administrare, injectabil sau pastile, sunt compensate pentru obezitate diagnosticată.
Am avut și eu solicitări la Ministerul Sănătății pentru a face acest lucru.
Nu spun nu, dar doar pentru anumite patologii de obezitate morbidă unde lucrurile nu mai pot fi controlate, nu pentru slăbit care, mă rog, poate fi realizat și prin alte forme”, a spus Rogobete la antena3.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Antena3 că nu susține legalizarea prostituției, în forma în care există acum.
În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie protejarea minorilor și a persoanelor exploatate, nu modificarea rapidă a cadrului legal.
„E-Sănătatea mea” – implementată în proporție de 65%În altă ordine de idei, ministrul a mai anunțat că platforma digitală „E-Sănătatea Mea”, finanțată prin PNRR, este implementată în proporție de 65% și va deveni complet funcțională în august. Aceasta va permite pacienților acces online la dosarul medical, rețete electronice, bilete de trimitere și istoricul tratamentelor.
„Termenul de finalizare și punere în funcțiune este august anul acesta. Termenul din PNRR se suprapun.
Cred că va fi înainte de august dată în folosință, dar aici fac o mențiune pentru ca să rămână înregistrat ceea ce spun acum. Ea va fi total funcțională după ce se fac absolut toate testele.
Deci chiar dacă ea o să apară disponibilă mai repede, să zicem în luna mai, nu vor fi funcționale din prima toate modulele.
Este o platformă care ne duce în sfârșit în zona de normalitate. Ea va interacționa cu pacientul”, a spus Rogobete.
Ce face „E-Sănătatea mea„Pacientul va putea intra în această platformă, fie de pe telefonul mobil, fie de pe alt dispozitiv.
Își poate vedea istoricul medical, dosarul electronic al pacientului, într-un final apoteotic, după ce 30 ceva de ani unii s-au tălăudat cu el, în sfârșit se întâmplă.
Scrisoare medicală, bilet de trimitere, rețetă electronică, practic toate documentele se digitalizează și se conectează și interconectează între sistem, adică între furnizori, farmacii și așa mai departe, dar de data aceasta și cu pacientul.
Sperăm să o avem funcțională, dar așa cum arată, a spus că în proporție de 65% este funcțională, se vor mai face teste”.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins public informațiile potrivit cărora în sistemul sanitar ar urma să aibă loc reduceri salariale și a anunțat că ministerul lucrează la un proiect de reorganizare structurală a spitalelor, care vizează reclasificarea acestora în patru categorii și introducerea unei noi clase de „spitale strategice”.
Invitat la Antena3, Rogobete a declarat că nu există „niciun document strategic” la nivelul Ministerului Sănătății care să prevadă tăieri de 10% ale salariilor din sistem și că orice ajustare bugetară va fi făcută „echilibrat, nu pe fugă, nu peste noapte”.
„Reclasificarea spitalelor pe patru categorii și înființarea unei categorii noi, spitalele strategice, este un proiect început încă de anul trecut. Nu are nicio legătură cu reducerea fondului de salarii, ci cu o reorganizare a unităților sanitare care funcționează după un model vechi de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.
Tarifele CNAS, nu salariile, sunt vizate de schimbareRogobete a explicat că, în prezent, spitalele sunt împărțite în opt categorii, fiecare având un tarif diferit pe serviciul medical decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), un sistem care nu mai reflectă realitățile actuale.
„Când spun tarif diferit, mă refer la tariful pe serviciu medical plătit de CNAS, nu la salariu. Între timp s-au făcut investiții, tehnologia a avansat și este necesară o reorganizare”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, noul sistem va avea patru categorii de spitale, fiecare cu tarife diferențiate în funcție de rang și de performanță, iar bugetul va fi reechilibrat prin introducerea unor criterii clare de eficiență.
„În momentul de față avem 8 categorii de spitale, fiecare tarifat diferit și când spun tarifat diferit mă refer la punctul pe serviciu, la tariful pe serviciu pe care îl plătește Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciu medical, nu pentru salariu, și care nu mai are legătură cu realitatea de astăzi pentru că între timp s-au făcut multe investiții în spitale, lucrurile s-au mai schimbat, tehnologia asigur că a avansat și atunci este necesară o reorganizare pe patru categorii.
Evident că fiecare categorie de spital va avea un tarif diferit în funcție de rangul spitalului, tarif diferit pe punctul de serviciu medical, pe serviciu medical pe care îl oferă. Reducerea bugetului, reducerea cheltuielilor, dacă pot spune așa, în sănătate se va face într-un mod echilibrat, nu pe fugă, nu pe genunchi, nu peste noapte și bugetul se va reechilibra prin includerea criteriilor de performanță”, a spus Rogobete.
Probleme serioase de personal și gărzi plătite la nivelul din 2017Ministrul a atras atenția și asupra inechităților din sistemul sanitar, în special în ceea ce privește resursa umană.
„Gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017 și pot continua cu inechitățile care se întâmplă și vedem de câteva săptămâni Sănătatea este din nou în agenda zilei cu o serie de disfuncționalități care țin în special de inechitățile resursei umane. Eu nu știu la Ministerul Sănătății, minister pe care îl conduc, să existe vreun document strategic de tăiere cu 10% a salariilor. Da, există multe măsuri pe care le-am o parte făcute deja, sunt implementate, o parte urmează, care au un singur rol și anume de a reașeza serviciile de sănătate, de a face economii în interiorul sistemului”, a declarat Rogobete.
„Ca om politic, poți să-ți dai cu părerea”În același context, Alexandru Rogobete a făcut un apel la echilibru în discursul public, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, și-a exprimat opinii personale pe teme care țin de domeniul Sănătății, administrat de Rogobete.
„Sigur, ca om politic poți să-ți dai cu părerea, dar fac apel la un discurs în cunoștință de cauză atunci când vorbim despre domenii pe care nu le coordonăm”, a spus ministrul Sănătății.
Rogobete a subliniat că măsurile pregătite de minister urmăresc exclusiv „reașezarea serviciilor de sănătate și realizarea de economii în interiorul sistemului”, nu diminuarea drepturilor salariale ale personalului medical.
Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, anunță printr-un comunicat lansarea petiției naționale „Hidroenergia salvează România”, prin care solicită deblocarea urgentă a hidrocentralelor aflate în stadii avansate de execuție.
Inițiativa cere Parlamentului declararea acestor proiecte drept obiective de securitate națională, pentru a permite finalizarea lor rapidă.
Hidrocentrale aproape finalizate, dar nefuncționalePotrivit lui Burduja, România are mai multe hidrocentrale realizate în proporție de 55% până la 98%, care nu produc energie din cauza blocajelor administrative și juridice.
Printre exemplele invocate se numără amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni de pe râul Jiu, hidrocentrala Răstolița, precum și proiectele Cerna-Belareca, Surduc-Siriu și Pașcani.
Deși în unele cazuri lipsesc doar lucrări minore, investiții de miliarde de lei rămân nevalorificate.
Critici la adresa blocajelor administrative și juridiceDeputatul susține că multe dintre aceste proiecte, începute înainte de 1989, au fost blocate în instanță de organizații de mediu.
El acuză un „blocaj instituțional” care împiedică punerea în funcțiune a unor capacități energetice esențiale, în contextul unei piețe energetice instabile și al creșterii importurilor.
Ce solicită petiția „Hidroenergia salvează România”Petiția cere, în primul rând, exceptarea imediată a hidrocentralelor aproape finalizate de la procedurile de evaluare de mediu prevăzute de legislația actuală.
De asemenea, se solicită adoptarea în regim de urgență a unei legi speciale prin care aceste proiecte să fie declarate de securitate națională, permițând derogări de la procedurile standard.
O a treia cerere vizează stoparea solicitării de avize și studii suplimentare pentru proiecte deja evaluate.
Impact energetic și economicBurduja afirmă că finalizarea hidrocentralelor ar putea aduce în sistem până la 700 MW de capacitate flexibilă, reducând importurile de energie cu 20–30%.
El subliniază că hidroenergia este cea mai ieftină sursă de energie curată și că barajele nefinalizate cresc inclusiv riscul de inundații.
„A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român”, a declarat deputatul.
Cei interesați pot susține inițiativa prin semnarea petiției, aici.
Ministerul Justiției a anunțat marți definitivarea proiectului de lege care introduce în legislația românească mecanisme de protecție împotriva proceselor judiciare folosite ca instrument de intimidare. Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069, cunoscută drept Directiva anti-SLAPP. Actul european urmărește combaterea „acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, respectiv procesele intentate pentru a descuraja exprimarea publică pe teme de interes general, nu pentru a obține o reparație reală.
Protecție extinsă pentru jurnaliști și activiștiPotrivit Ministerului Justiției, inițiativa legislativă are în vedere protejarea unor drepturi fundamentale: „dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică”.
Reglementările urmează să se aplice atât cauzelor civile cu element transfrontalier, cât și proceselor interne, extinzând standardele minime europene și la situațiile din România, „în acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului”.
Garanții împotriva proceselor abuziveÎn mod explicit, proiectul oferă protecție „persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, cum sunt jurnaliștii de investigație, organizațiile mass-media sau apărătorii drepturilor omului”.
Pentru a preveni abuzurile, sunt introduse garanții procedurale precum „respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate”, obligarea reclamanților la „depunerea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate”, precum și „acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit” și aplicarea de sancțiuni.
Efecte asupra sistemului judiciarMinisterul a subliniat că noile reguli vor contribui la „eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a proceselor civile” și la asigurarea „accesului real și efectiv la justiție, precum și a echilibrului just între drepturile procesuale ale părților”.
Combaterea practicilor SLAPP „va avea un impact social pozitiv” – spun oficialii din Justiție – prin descurajarea folosirii instanțelor pentru „multiplicarea, prelungirea și creșterea costurilor litigiilor civile” împotriva persoanelor fizice și juridice care se angajează în dezbateri pe teme de interes public. Potrivit ministerului, măsura va avea ca efect direct degrevarea instanțelor și reducerea cheltuielilor judiciare.
Proiectul de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică urmează să fie transmis, în următoarele zile, spre avizare intra-guvernamentală.
„Am spus-o încă din campanie: Bucureștiul este un oraș complex, care are nevoie urgentă de soluții și nu de explicații kilometrice care, în fapt, arată incapacitatea de a gestiona lucrurile. Primarul General este ales pentru a găsi soluții, nu pentru a se plânge, iar dacă nu are soluții, există oricând opțiunea depunerii mandatului”, spune Băluță, marți seara, pe Facebook.
Fostul candidat la Primăria Capitalei spune că problemele orașului nu sunt o noutate: „Actualul Primar General le cunoștea foarte bine încă din campanie. Ori, să vii acum, la început de an, cu mesaje alarmiste despre faliment, fără să prezinți soluții concrete și asumate, înseamnă fie că fugi de responsabilitate, fie că, în campanie, ai punctat doar politic, știind că, în esență, nu ai viziunea necesară pentru a soluționa lucrurile”.
„Este absolut inadmisibil ca, acum, la minus 15 grade afară, când de săptămâni bune mii de bucureșteni, oameni în vârstă sau tineri cu copii mici, stau în frig în apartamente și fără apă caldă, Primarul General să țină lecții de contabilitate pe Facebook și să ne spună că nu poate face nimic nici cu căldura, nici cu transportul, nici cu investițiile acestui oraș. Prin urmare, dacă Primarul General este deja depășit de ceea ce cunoștea, să declare public că nu are soluții și să dăm oportunitatea orașului să aibă un administrator care să știe ce are de făcut. Nu știu dacă bucureștenii mai așteaptă postări pe Facebook sau își doresc un administrator centrat pe soluții”, mai spune Daniel Băluță.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a făcut un anunț important marți, într-o postare pe Facebook, privind situația financiară dificilă a Primăriei Municipiului București (PMB) încă de la începutul anului.
Ciprian Ciucu susține că bugetul actual nu permite aproape nicio marjă de manevră și că instituția funcționează, practic, ca o simplă „agenție de plăți”.
Potrivit primarului, până la aprobarea bugetului local, Primăria Municipiului București primește doar 1/12 din buget, conform legii.
Conducerea clericală a Iranului a înăsprit controlul asupra comunicațiilor pe fondul protestelor naționale în desfășurare.
După perturbarea semnalelor de internet prin satelit, forțele de securitate au început raiduri la domiciliu pentru confiscarea echipamentelor Starlink folosite de protestatari, scrie IndiaToday.
Bruiaj militar și percheziții la domiciliuLa câteva săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, autoritățile iraniene au restricționat aproape complet accesul la internet.
După ce ar fi utilizat echipamente de bruiaj de nivel militar, provenite din China sau Rusia, pentru a bloca mare parte din semnalul Starlink, regimul a trecut la acțiuni pe teren.
Potrivit organizațiilor pentru drepturi digitale, forțele de securitate desfășoară percheziții din ușă în ușă în zonele cu proteste intense.
Antenele satelit și terminalele Starlink sunt confiscate, tăind una dintre ultimele legături ale iranienilor cu exteriorul.
Starlink, colacul de salvare în timpul întreruperiiÎn perioada întreruperii internetului, Starlink a devenit un instrument prin care iranienii au putut trimite imagini și videoclipuri peste graniță.
Materialele distribuite prin conexiuni satelitare au scos la iveală amploarea revoltelor și a represiunii violente în sute de localități.
Reuters a citat oficiali iranieni care ar fi recunoscut aproximativ 2.000 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timpul protestelor.
Deși Starlink este interzis, dispozitivele ar fi fost introduse clandestin în Iran prin Irak și state din zona Golfului.
Un tipar cunoscut al reprimării comunicațiilorIranul are o istorie îndelungată de restricționare a comunicațiilor prin satelit în perioadele de tensiune.
Antenele satelit au fost interzise oficial în 1994, însă milioane de persoane le-au folosit pentru a ocoli controlul mediatic al statului.
În deceniile trecute, poliția și milițiile au confiscat frecvent echipamente în momente de tensiune socială.
Analiștii afirmă că raidurile actuale repetă eforturi anterioare de blocare a informațiilor externe și de control al narativului public.
Internet „pe listă albă” pentru regimÎn timp ce aproape 90 de milioane de iranieni rămân deconectați, regimul continuă să opereze online printr-o rețea restricționată de tip „whitelist”.
Instituțiile statului, presa loială și serviciile de securitate ar avea acces neîntrerupt la internet.
Acest lucru permite coordonarea represiunii, în timp ce protestatarii sunt izolați digital.
Între timp, pierderile economice cresc, pe fondul blocării serviciilor online pentru afaceri deja afectate de sancțiuni și inflație.
Atenția internațională a sporit după declarațiile lui Donald Trump, care a spus că intenționează să discute restabilirea accesului la internet cu Elon Musk.
Pentru protestatari, activiștii avertizează că pierderea Starlink înseamnă ruperea ultimei legături a Iranului cu publicul global.
„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg.
„Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el.
Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.
Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula.
Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență.
Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.
Incidentul s-a produs marți pe aeroportul Tenerife Sud din Insulele Canare, unde un bărbat în vârstă de 80 de ani a încercat să se îmbarce în avion alături de soția sa decedată, pe care o transporta într-un scaun cu rotile.
Detaliul care a alertat securitateaFemeia, în vârstă de 75 de ani, murise înainte de a fi adusă la aeroport, iar soțul său a încercat să o facă să pară în viață pentru a se îmbarca. Situația a trecut inițial neobservată, până când un agent de securitate a sesizat că femeia nu prezenta semne vitale.
„Agentul de securitate s-a apropiat de femeie”, a povestit un angajat al aeroportului, citat de Le Figaro. „Când i-a luat mâna, a constatat că avea o temperatură anormal de scăzută și că nu mai respira”. Agentul și-a alertat imediat superiorii, iar autoritățile au declanșat protocolul de urgență.
A fost confirmată moartea naturală„În câteva minute, la fața locului au sosit numeroși membri ai personalului de securitate, ai Gărzii Civile și tehnicieni ai poliției criminalistice”, au precizat martorii.
În fața anchetatorilor, bărbatul a dezvăluit că soția sa decedase cu câteva ore mai devreme, chiar în incinta aeroportului. Versiunea sa a fost confirmată ulterior de autopsie. Institutul de Medicină Legală nu a descoperit nicio urmă de violență pe corpul femeii, stabilind că decesul a fost unul natural.
Bărbatul nu a fost reținut de polițieGarda Civilă spaniolă a precizat că, în baza concluziilor medico-legale, bărbatul nu a fost reținut și nu face obiectul unei anchete penale.
Incidentul din Tenerife nu este unic. Cu doar câteva zile înainte, pe un zbor între Malaga și Londra, echipajul unei aeronave a companiei easyJet a descoperit, înainte de decolare, că o femeie de 89 de ani, adusă la bord de familie, nu mai prezenta semne vitale. Potrivit companiei aeriene, pasagera ar fi decedat chiar în momentul îmbarcării, deși avea un certificat medical care îi permitea să călătorească.
Rogobete a trasmis că Planul Roșu de Intervenție a fost activat în urma exploziei urmate de incendiu la un apartament din localitatea Zalău, jud. Sălaj.
„Până în acest moment, au fost evacuate 10 persoane. Dintre acestea, o persoană este inconștientă, intubată, a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare cu arsuri de căi respiratorii. Nouă persoane au fost expuse la fum”, spune Rogobete.
Ulterior evaluării medicale încă o persoană conștientă a fost transportată la spital cu intoxicație ușoară cu fum.
Incendiul a fost lichidat la ora transmiterii știrii.
Știre inițială:Incendiul a izbucnit într-un apartament situat la etajul al doilea, în urma unei explozii provocate de o butelie.
La sosirea pompierilor din cadrul Detașamentului Zalău, incendiul se manifesta cu degajări de fum în apartamentul afectat.
Echipajele de intervenție au acționat pentru localizarea și lichidarea incendiului, concomitent cu evacuarea locatarilor și constituirea echipelor de căutare-salvare, pentru verificarea posibilei prezențe a unor persoane surprinse în interior.
În urma evenimentului, un bărbat a suferit arsuri și a fost preluat de echipajul de terapie intensivă mobilă. De asemenea, alte opt persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Având în vedere amploarea incidentului, a fost activat Planul Roșu de Intervenție.
Incendiul a fost lichidat, iar în prezent se acționează pentru ventilarea spațiilor și continuarea verificărilor. În total, 18 persoane au fost evacuate din imobil.
La locul evenimentului au fost alocate 3 mașini de stingere, o utospecială pentru transport victime multiple, 4 ambulanțe SMURS și două ambulanțe SAJ.
Intervenția este în dinamică.
Potrivit comunicatului publicat de Minister, 15 candidați și-au depus dosarele pentru funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).
„Numărul mare de candidaturi confirmă nu doar importanța strategică a ANAR, ci și nevoia reală de reformă a acestei instituții. După ani în care numirile în funcții de conducere au fost făcute fără criterii clare de competență și integritate, am decis să deschidem acest proces și să îl construim pe principii de profesionalism, transparență și responsabilitate publică. Numirea directorului general este o prerogativă a ministrului, da, dar asta nu exclude un proces voluntar de selecție transparentă pentru a asigura o evaluare comparativă reală și pentru a identifica cel mai bun specialist care poate coordona reforma profundă de care ANAR are nevoie”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Pentru numire, candidații vor fi evaluați și vor exista consultări cu Diana Buzoianu. Dintre toți cei 15 candidați, va fi ales cel mai competent. Candidați vor fi evaluați de o comisie formată din cinci membri care au experiență executivă, dar și studii în domeniul apelor, al siguranței hidrotehnice, al politicilor publice și al managementului instituțional.
„Prin această abordare, ministerul urmărește să asigure transparența decizională și o evaluare profesionistă, comparativă și riguroasă a candidaților, astfel încât la conducerea ANAR să fie desemnat specialistul cu cea mai solidă competență profesională, viziune managerială și capacitate de reformă”, se arată în comunicatul publicat de Minister.
Interviurile vor avea loc în perioada 15-16 ianuarie și vor fi publicate, atât pe site, cât și pe Canalul de YouTube al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Membrii comisiei de evaluareComisia de evaluare a candidaților este formată din cinci specialiști:
Unirea cu Republica Moldova nu este un scenariu impus, ci unul care depinde exclusiv de voința exprimată la Chișinău, afirmă europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al președintelui României. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, acesta spune că Bucureștiul este pregătit pentru un dialog serios doar dacă această opțiune va fi asumată de autoritățile moldovene.
Poziția României, neschimbată din 2018„România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, a spus Tomac.
Europarlamentarul a reamintit că poziția oficială a statului român privind disponibilitatea de a discuta unirea a fost asumată încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. „Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, a adăugat acesta.
Integrarea în UE, prioritarăÎn ceea ce privește contextul de la Chișinău, Tomac afirmă că realitatea politică din Republica Moldova indică o opțiune majoritară pro-europeană, confirmată prin alegeri și referendumuri succesive. „Obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea accelerării procesului de integrare europeană”, a mai spus europarlamentarul.
Tomac afirmă că România se află în prima linie a sprijinului pentru parcursul european al Chișinăului și avertizează asupra riscurilor deturnării subiectului unirii în scopuri propagandistice. „Este un subiect extrem de serios, care trebuie tratat fără patimă, fără excese naționaliste”, a spus acesta.
Partenerii externi nu se opunReferindu-se la poziția partenerilor externi, consilierul prezidențial susține că subiectul reunificării este privit ca o chestiune internă. „Toți partenerii noștri știu că și în România, și în Republica Moldova trăiește același popor. Nu există obiecții față de o asemenea discuție”, a mai declarat consilierul prezidențial.
