Primul incident a avut loc în sala în care Diana Buzoianu și alți oficiali susțineau declarații. Un bărbat din sală a încercat să ia cuvântul, fără a reuși. El i-a întrerupt pe vorbitori și apoi s-a adresat șefei de la Mediu. „Nu ieșiți de aici”, a spus bărbatul. Ulterior, el a mai spus că „nu ieșiți de aici până nu stați de vorbă cu mine”, dar a fost evacuat de jandarmi.
Al doilea incident s-a produs în timpul conferinței de presă pe care Buzoianu a susținut-o la Baia Mare. Ea a intrat într-un dialog aprins cu un reprezentant al presei. Ministrul i-a reproșat jurnalistului că vrea doar să obțină „like-uri pe TikTok”, atunci când a întrebat-o despre iazul de la Bozânta, care reprezintă cel mai mare risc de poluare pentru cetățenii din zonă.
„Ce măsuri veți lua în privința iazului Bozânta, cea mai mare sursă de poluare pentru Baia Mare”, a fost întrebarea jurnalistului.
„Iazul de la Bozânta este iazul cu cel mai mare risc pentru populație. Când vom găsi un mecanism de finanțare. Acest mecanism pe care am vrea să-l creem va putea să prioritizeze lucrările care au cel mai mare risc. Iazul de la Bozânta este iazul cu cel mai mare risc. Astăzi nu există nici măcar un dosar depus pentru exploatarea iazului Bozânta”, a declarat Diana Buzoianu.
„Nu-mi răspundeți la întrebare”, a subliniat jurnalistul.
„Aveți un politician în fața dvs. Dacă dvs aveți impresia să puneți presiune publică să obțineți like-uri pe TikTok”, a răspuns Diana Buzoianu, vizibil iritată.
„Este vorba de o chestiune care omoară oamenii”, a reacționat jurnalistul, conform dialogului reprodus de publicația Gândul.
Articolul Ministra Mediului evită să răspundă la întrebări privind iazurile poluate. Incidente în timpul vizitei la Baia Mare apare prima dată în Mediafax.
„Noi, maghiarii, vrem să trăim în pace şi cooperare cu vecinii noştri”, a spus premierul în interviul difuzat de la Cluj-Napoca, unde șeful Guvernului de la Budapesta participă la congresul UDMR.
El a spus că este „foarte greu de imaginat ceva mai complicat” decât relaţia dintre cele două ţări.
El a subliniat că România are un prim-ministru care gândeşte în mod similar, de aceea trebuie profitat de ocazie pentru a îmbunătăţi cooperarea.
„România este angajată într-o luptă serioasă pentru a restabili echilibrul financiar al economiei sale, ceea ce este un lucru dureros şi o provocare serioasă. Este vorba de partenerul nostru comercial deosebit, iar cu cât românii au mai mulţi bani, cu atât comerţul româno-ungar va funcţiona mai bine”, a spus Orbán, citat de MTI.
Articolul Viktor Orbán: Suntem interesaţi de succesul economic al României apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre eforturile de lobby ale lui Donald Trump pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace, preşedintele Comitetului Nobel, Jorgen Watne Frydnes, a spus că organizaţia primeşte mii de scrisori în fiecare an, dar că procesul de selecţie rămâne unul independent şi bazat pe principii morale ferme.
„Comitetul îşi ia deciziile într-o sală plină de curaj şi integritate”, a afirmat Frydnes, subliniind că presiunile politice sau campaniile publice nu influenţează hotărârile privind laureaţii.
Declaraţia vine în contextul în care administraţia Trump ar fi încercat, potrivit presei internaţionale, să convingă Comitetul Nobel să acorde distincţia preşedintelui pentru iniţiativele sale diplomatice.
Comitetul Nobel, cu sediul la Oslo, primeşte anual sute de nominalizări pentru Premiul pentru Pace, iar deliberările sale sunt confidenţiale timp de 50 de ani, scrie The Guardian.
Articolul Nobelul nu e de vânzare: Comitetul respinge presiunile pentru Trump apare prima dată în Mediafax.
„Unul din trei medici sau asistenţi medicali declară că are simptome de depresie sau anxietate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, citat într-un comunicat.
Această rată este de cinci ori mai mare decât cea măsurată în rândul populaţiei europene, indică organizaţia ONU.
„Mai mult de unul din zece s-a gândit să-şi pună capăt zilelor sau să se rănească; este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a insistat Kluge.
Asistenţii medicali şi femeile medic sunt mai predispuşi la depresie şi anxietate, în timp ce bărbaţii medici au o tendinţă mai mare de a dezvolta dependenţă de alcool, precizează raportul.
Personalul medical din Letonia şi Polonia raportează cele mai ridicate rate de depresie, aproape jumătate dintre respondenţi atingând pragul unui tulburare depresivă. În schimb, prevalenţa este cea mai scăzută în Danemarca şi Islanda (aproximativ 15 %), scrie Le Figaro.
Sondajul, care se bazează pe 90 000 de răspunsuri ale profesioniştilor din domeniul sănătăţii colectate în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE), în Islanda şi Norvegia, relevă, de asemenea, că o treime dintre medici şi asistenţi medicali au fost victime ale intimidărilor sau ameninţărilor violente la locul de muncă. Cele mai multe acte de violenţă au fost semnalate în Cipru, Grecia şi Spania. În plus, 10 % au fost victime ale violenţei fizice şi/sau hărţuirii sexuale în cursul ultimului an.
În toate ţările, un medic din patru lucrează peste 50 de ore pe săptămână. 32 % dintre medici şi un sfert dintre asistenţii medicali au contracte de muncă temporare, ceea ce le sporeşte anxietatea cu privire la siguranţa locului de muncă.
Pentru Kluge, „criza de sănătate mintală în rândul personalului medical este o criză de securitate sanitară care ameninţă integritatea sistemelor noastre de sănătate”.
Articolul Cei care ne îngrijesc, în suferință: 1 din 3 cadre medicale din Europa luptă cu depresia apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii Secției 4 Timișoara au fost sesizați prin apel 112 cu privire la faptul că, în incinta unei stații de alimentare situate pe bulevardul Republicii, o persoană ar fi turnat carburant, atât pe autoturism, cât și pe aceasta.
Situația a fost observată de angajații stației, care au întrerupt alimentarea pompei, iar un agent de securitate aflat în zonă a intervenit, imobilizând persoana respectivă.
Polițiștii sosiți la fața locului au descoperit că bărbatul era băut și că nu are permis de conducere.
„La fața locului s-a deplasat de urgență un echipaj de poliție care a identificat persoana în cauză, fiind vorba de un bărbat de 43 de ani. În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind ulterior condus la spital pentru recoltarea probelor biologice. Totodată, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că bărbatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule”, a transmis IPJ Timiș.
Bărbatul de 43 de ani a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, precum și tentativă de distrugere.
Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet competente, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor și luării măsurilor legale ce se impun.
Articolul Un bărbat a turnat benzină pe el și pe mașină într-o stație de carburanți din Timișoara apare prima dată în Mediafax.
Cântărețul elvețian Nemo Mettler, cunoscut sub numele de scenă Nemo și câștigător al concursului Eurovision 2024, va susține vineri, primul său concert solo la Kiev, parte a turneului său european.
Evenimentul este unul rar pentru capitala ucraineană, unde spectacolele internaționale au devenit tot mai puține de la începutul invaziei ruse, din cauza riscurilor de securitate și a alarmelor aeriene frecvente.
Nemo, care a reprezentat Elveția la Eurovision cu piesa „The Code”, a câștigat competiția pe 11 mai 2024, cu 591 de puncte, al patrulea cel mai mare scor din istoria concursului, devenind totodată primul artist declarat non-binar care obține trofeul.
Artistul a sosit la Kiev pe 9 octombrie și a spus că decizia de a cânta în Ucraina a fost una personală, scrie Kyiv Independent.
„Am mulți prieteni care vin des aici, uneori chiar lunar. M-am gândit că dacă ei pot face asta, pot și eu. Am vrut să vin la Kyiv și să arăt sprijinul meu pentru ucraineni”, a declarat Nemo pentru publicația ucraineană TSN.
Articolul Câștigătorul Eurovision, Nemo, va susține primul concert solo la Kiev. A fost o decizie personală, spune artistul apare prima dată în Mediafax.
Vizita lui Sikorski are loc în contextul în care Rusia a lansat aproape 500 de rachete şi drone împotriva ţării, provocând întreruperi de curent în Kiev şi în regiunile centrale, sudice şi estice.
Deşi în noaptea de vineri nu s-au înregistrat atacuri în regiunea Lviv, zona a suferit un atac masiv pe 5 octombrie. Patru membri ai unei familii, printre care o fată de 15 ani, au fost ucişi în acea noapte în Lapaivka, un sat de la periferia oraşului Lviv, la puţin peste 50 de kilometri de graniţa cu Polonia.
Sikorski a vizitat locul atacului în timpul vizitei sale, depunând flori în memoria victimelor. El a fost însoţit de Kozîţcîi , de viceministrul ucrainean de externe Oleksandr Mishchenko şi de însărcinatul cu afaceri al Poloniei la Kiev, Piotr Lukasiewicz.
„Mulţumim, Polonia, pentru sprijin şi pentru că ne împărtăşiţi durerea în momentele cele mai dificile”, a spus Kozîţcîi pe Telegram. „Aceasta este adevărata frăţie”.
La începutul acestei săptămâni, Sikorski a publicat un articol în New York Times, în care avertiza că Rusia nu face decât să-şi intensifice atacurile în Ucraina şi să provoace pe teritoriul NATO, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA.
Potrivit ministrului, negocierile cu Rusia sunt posibile numai prin presiune, în special prin creşterea sprijinului pentru Ucraina şi întreruperea achiziţiilor de energie din Rusia, potrivit The Kyiv Independent.
Polonia a fost un susţinător ferm al Kievului de la izbucnirea invaziei pe scară largă în 2022, primind milioane de refugiaţi ucraineni şi servind ca un centru cheie pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
La începutul lunii septembrie, aproximativ 20 de drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian polonez în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Incidentul a marcat primul caz în care un membru NATO a doborât mijloace militare ale Moscovei deasupra teritoriului său.
De atunci, au fost înregistrate multiple incursiuni aeriene şi observări de drone în întreaga Europă, unele dintre ele fiind legate de Rusia.
Articolul Ministrul de externe al Poloniei vizitează vestul Ucrainei în contextul atacului masiv al Rusiei apare prima dată în Mediafax.
„Domnule prim-ministru Ilie Boloja, dragă Ilie, cu PNL avem un istoric lung, un parteneriat foarte lung, încă din anii 90. (…) Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului, nu e un lucru ușor, chiar e foarte greu. Vreau să te încurajez să o faci până la capăt. O reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simțim cu toții că instituțiile statului servesc cetățenii și nu invers”, a spus Kelemen Hunor.
El i-a spus premierului că poate conta pe UDMR „în această bătălie”.
Liderul UDMR i-a mulțumit pentru prezență și președintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, căruia i-a spus: „Azi nu trebuie să ai emoții, urmează un alt congres unde poate că da”.
Articolul Hunor, către Bolojan: Dragă Ilie, te felicit pentru curajul de a începe reformele statului apare prima dată în Mediafax.
Israelul urmează să permită trecerea zilnică a 600 de camioane încărcate cu alimente, echipamente medicale, materiale pentru adăposturi, combustibil și gaz de gătit în Fâșia Gaza, potrivit unui raport publicat de postul de radio al armatei israeliene.
Transporturile vor fi gestionate prin intermediul Națiunilor Unite, al organizațiilor internaționale acreditate și al sectorului privat.
Conform sursei, fluxul de camioane se va desfășura de la sud spre nordul Fâșiei Gaza, pe arterele Salah al-Din și al-Rashid.
În același timp, Israelul va permite palestinienilor din Gaza, care au părăsit teritoriul în timpul conflictului, să se întoarcă acasă prin punctul de trecere Rafah, pentru prima dată de la 7 octombrie 2023, scrie Al Jazeera.
Măsura se aplică în baza mecanismului stabilit prin acordul din ianuarie 2025, care prevede că deplasările prin Rafah vor fi supuse aprobării israeliene și supravegherii unei misiuni a Uniunii Europene.
Articolul Ajutoare pentru Fâșia Gaza: Israelul va permite intrarea zilnică a 600 de camioane. Transporturile vor fi gestionate prin intermediul ONU apare prima dată în Mediafax.
Sorin Grindeanu a spus despre membrii UDMR că sunt „oameni care, dincolo de politică, înțeleg ce înseamnă loialitatea și sprijinul direct față de un proiect comun”: „Și când spun asta mă gândesc în primul rând la aderarea României la Spațiul Schengen, care s-a realizat în timpul președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene. Îi mulțumesc premierului Viktor Orban și poporului maghiar pentru că au fost printre principalii noștri aliați occidentali în realizarea acestui obiectiv național”.
Liderul interimar al PSD a vorbit despre coaliția de guvernare.
„Sigur că într-o coaliție de guvernare, diferențele de opinie sunt firești. Avem partide cu identități proprii, Iar experiența ne-a demonstrat că uneori dezbaterea între noi poate fi așa cum vedeți aproape zilnic extrem de intensă. Și, dacă tot suntem la Congresul UDMR, între prieteni, permiteți-mi să rezum acest lucru spunând că uneori în Coaliție pare că vorbim pe limbi diferite, dar vă asigur că asta nu este din cauza prietenilor din UDMR. Uneori reușim să ne încurcăm în traducere chiar fără ajutorul maghiarilor”, a spus Grindeanu.
El a lansat un apel către partenerii de la UDMR și nu numai să contribuie activ la construcția Planului Național de Relansare Economică a României: „România are șansa de a demonstra că poate combina responsabilitatea fiscală cu protecția socială, fără a sacrifica nici una dintre ele”.
Articolul Grindeanu: În coaliție pare că vorbim pe limbi diferite, dar nu din cauza UDMR / Liderul PSD i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru sprijinul acordat României în aderarea la Spațiul Schengen apare prima dată în Mediafax.
