Сборщик RSS-лент

Rheinmetall, colosul german din industria apărării, cu afaceri de 9,9 mld. euro în anul fiscal 2025, este marele câştigător al contractelor din programul SAFE, pentru patru nave militare şi o fabrică de pulberi pentru muniţie în Victoria, judeţul Braşov.

În România lipsesc registrele de boală care să arate câţi pacienţi avem în func­ţie de arii terapeutice, de zona în care trăiesc, de ce medicamente con­su­mă. Nici datele care sunt strânse în prezent nu sunt raportate uniform la nivel naţional, ceea ce îngreunează o centralizare a lor.

Patrick Ciorcilă, fondator şi director al turneului de tenis Transylvania Open şi al festivalului de sport Sports Festival, ce au loc la Cluj-Napoca, spune că oraşul său natal oferă mixul perfect de business, cultură şi, bineînţeles, viaţă universitară, pentru că, de fapt, de aici a plecat ascensiunea urbei. Faptul că e un oraş universitar, că are atât de mulţi studenţi – inclusiv străini – a susţinut dezvoltarea.

„Tinerii din generaţia Z sunt extrem de concen­traţi pe dezvoltarea carierei lor. Cu toate acestea, într-un context în care numărul posturilor pentru începători este în scădere, aceştia sunt mai predispuşi să-şi pună la îndoială abilităţile şi perspectivele decât generaţiile mai în vârstă. Angajatorii trebuie să fie conştienţi de aceste preocupări şi să se adapteze la ele pentru a atrage şi a păstra mai bine talentele acestei generaţii“, se arată într-un studiu realizat recent de Randstad, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial din domeniul resurselor umane.

Vantage Towers, al doilea ope­ra­tor de turnuri de telecomu­ni­caţii din Europa - companie care deţine şi administrează tur­nurile şi antenele de aco­pe­riş pe care operatorii de telefonie mobilă îşi instalează echipamen­tele -, are un buget anual de investiţii pentru piaţa locală de 20 de milioane de euro - una dintre iniţiativele cheie fiind creşterea auto­nomiei energetice pentru nodurile cheie de comunicaţii dar şi explorarea eventualelor oportunităţi de consolidare, de preluare de active de la operatorii locali.

Acţionarii Arobs Transilvania Software (AROBS), cea mai mare companie din IT listată la Bursa de Valori Bucureşti, au aprobat bugetul consolidat al grupului pentru 2026, cu o ţintă de cifră de afaceri de 552 milioane de lei.

La aproape patru luni din 2026, BVB traversează o perioadă de ezitare după un debut de an remarcabil.

Bine aţi venit la conferinţa „ZF IMM 2026 – Construirea încrederii. Cu ce oportunităţi de creştere vine 2026 pentru IMM-uri?“ Sigur, poate consideraţi un titlu prea îndrăzneţ, ca să nu spun arogant, în condiţiile pe care le traversăm. Însă ceea ce vreau să vă spun este că, aşa cum am remarcat noi de-a lungul timpului la Ziarul Financiar, pentru un întreprinzător, axul timpului, ceea ce îl defineşte, este acti­vitatea lui. El vede lumea în jurul afacerii lui. Nu se lasă influenţat nici de crize politice, nici de pandemii, nici de războaie precum cele din Ucraina sau din Iran.

Digitalizarea despre care se tot vorbeşte în ultimii ani intră şi în România în etapa măsurilor concrete în domeniul farma şi cel al sănătăţii, însă în continuare mai sunt paşi de făcut pentru centralizarea datelor. În prezent, raportările sunt realizate neuniform, ceea ce îngreunează o privire de ansamblu pe care autorităţile sau industria o pot avea pentru a deveni mai eficienţi.

Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată de pe plan local, a terminat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 291 de milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, marcând astfel al şaptelea an consecutiv de creştere.

Companiile multinaţionale din domeniul auto şi transporturi se împrumută destul de mult de la bănci, pe lângă finanţările atrase de la companiile-mamă, însă nu prea există jucători locali, cu capital privat românesc, atât de mari, care să acceseze credite bancare, după cum a spus Adrian Humă, sector head, automotive, transportation&logistics, ING Bank România.

Două şedinţe conse­cutive pe minus la Bursa de Valori Bucureşti, venite în plină criză politică în România, nu schimbă imaginea de ansamblu a unei pieţe care a crescut substanţial în ultimii ani şi care are în continuare susţinere din partea fondurilor de pensii şi a celor mai lichide societăţi.

Mihai Stănescu este senior ma­nagement advisor, executive coach şi non-executive board member, cu peste 20.000 de ore de practică în leadership şi strategie, dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ) şi fondatorul RoCoach, companie de coaching din România.

Litoralul are una dintre cele mai dezvoltate oferte hoteliere din ţară, căreia i se adaugă şi o multitudine de apartamente închiriate în regim hotelier. Cu toate acestea, mai există loc de creştere şi de investiţii, mai ales pe segmentul hotelurilor boutique, este de părere Alexandra Bogatu Pavel, fondatoarea Euforia Resort şi Rezident.

Generaţia ta este, de multe ori, privită prin lentila comparaţiilor. „Pe vremea noastră era altfel”, „noi eram mai serioşi”, „tinerii nu mai au răbdare” sau „nu mai vor să muncească” sunt lucruri pe care, cu siguranţă, le-ai auzit despre generaţia Z în repetate rânduri.

În Iran, a deţine o locuinţă face parte din tradiţie. A nu avea casa ta este considerat aproape un neajuns. Acest lucru este vizibil mai ales în pro­punerile de căsătorie, unde fami­lia miresei de cele mai multe ori se aşteaptă ca mirele să deţină o locuinţă a lui.

În Polonia, numărul permiselor de muncă eliberate străinilor, care este în scădere de doi ani, a coborât la 251.500 anul trecut, cel mai redus din ultimii şapte ani, conform ulti­melor date publicate de Ministerul Familiei, Muncii şi Politicilor Sociale, citate de Rzeczpospolita.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, că România este „extrem de întârziată” pe segmentul rutier Lugoj-Calafat şi „şi mai întârziată” pe partea feroviară. De asemenea, preşedintele spune că mizează pe investiţii americane în proiectele nucleare de la Cernavodă şi în Coridorul Vertical de Gaze.

„Mișcările extremiste sunt astăzi atât de sus pentru că oamenii sunt revoltați. Nu mai vor să vadă corupție, nu mai vor să vadă atâta nepăsare. Ori noi, din guvern, trebuie să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, miercuri seară, la B1 TV.

Ea a susținut că tolerarea intereselor de grup și a rețelelor conectate la banii publici nu mai poate continua, iar actuala putere trebuie să arate că instituțiile pot fi curățate și puse în slujba cetățeanului.

„Între a nu mai întoarce ochii de la corupție, între a nu mai lăsa băieții deștepți să capitalizeze, să fie mufați la banii publici, asta este, de fapt, buba care doare cel mai tare”, a declarat Buzoianu.

Ministrul a avertizat că, dacă reformele nu vor fi continuate, votul de protest se va transforma într-o majoritate radicală.

„Dacă nu ne facem treaba acum, dacă întoarcem în continuare ochii de la corupție, dacă nu livrăm reformele astea, în 2028 fiecare dintre drepturile noastre fundamentale vor fi atacate de o majoritate extremistă care va intra pe un val în Parlament, în Guvern, pe vot de revoltă”, a spus ea.

Potrivit ministrului USR, obiectivul actualei guvernări trebuie să fie schimbarea relației dintre instituțiile publice și cetățeni.

„Eu vreau ca acest guvern să nu mai fie un guvern care împinge România spre revoltă până în 2028. Vreau să fie un guvern care să trezească în oameni o speranță, să nu mai existe un vot de revoltă”, a afirmat Buzoianu.

„Nu vrem să facem rău românilor”

Cu privire la moțiunea de cenzură înaintată de PSD și AUR, Buzoianu a spus că USR, spre deosebire de alte partide, „nu vrea să facă rău românilor”.

„Noi ne luăm în serios responsabilitatea și noi, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD, de exemplu, chiar nu vrem să facem rău românilor prin această criză creată total artificial. Noi ce vrem să facem este să facem curățenie în instituții. Și asta se poate livra dacă ești la guvernare și dacă împingi măsuri de schimbare în bine. Nu dacă pui piedici la fiecare măsură care trebuie să fie discutată și adoptată”, a spus ea.

De asemenea, Diana Buzoianu a pledat pentru menținerea direcției occidentale a României, spunând că țara nu poate face față singură provocărilor regionale și globale.

„Noi, ca stat singular, nu mai putem să facem față crizelor politice europene sau internaționale la care suntem supuși. Fără un sprijin real la nivel european, fără un sprijin real în NATO, noi suntem mult mai vulnerabili”, a spus ministrul.

Ea a subliniat că securitatea și prosperitatea României depind de parteneriatele externe și de apartenența la structurile euroatlantice.

„Îmi doresc ca românii să fie apărați, îmi doresc ca românii să fie siguri, îmi doresc ca românii să poată să prospere. Și asta nu se poate face închiși în bucățica noastră, în România, cu granițele și cu ușile ferecate”, a mai afirmat Diana Buzoianu.