„Israelul nu va permite niciunui actor să îi amenințe securitatea”, a scris Katz joi, în limba turcă, pe X, într-un mesaj adresat direct lui Erdoğan, potrivit dpa.
Katz a afirmat că Erdoğan ar face mai bine să își continue „discursul fantezist împotriva Israelului” în parlamentul turc decât să testeze hotărârea Israelului de a se apăra.
Marți, armata israeliană a bombardat o bază militară siriană aflată în apropierea graniței cu Turcia.
Ministerul sirian de Externe și Turcia au condamnat atacul, considerându-l o încălcare a suveranității Siriei. Ankara este un aliat apropiat al conducerii de la Damasc și menține de ani de zile o prezență militară în nordul și estul Siriei.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Siria că a permis desfășurarea de trupe turce pe aerodromul militar din apropiere de Alep, vizat de atac.
Ministrul sirian de Externe, Asaad al-Shaibani, a declarat că nu există planuri pentru o prezență militară turcă permanentă la aerodrom sau pentru staționarea unor trupe turce acolo. El a spus că nici înainte de atacul israelian nu exista o prezență militară turcă pe aerodrom.
Președinția turcă a respins acuzațiile Israelului și l-a acuzat pe Netanyahu că urmărește o politică „expansionistă și destabilizatoare” în regiune, înaintea alegerilor din Israel.
Netanyahu a reiterat miercuri seară că Israelul „nu va permite o desfășurare militară turcă spre sud, deoarece aceasta reprezintă o amenințare pentru noi”.
Relațiile dintre Israel și Turcia sunt tensionate de ani de zile și s-au deteriorat și mai mult în timpul războiului din Gaza.
Acesta a subliniat că, în timpul atacului din timpul nopții de miercuri spre joi asupra Ucrainei, Rusia a încălcat din nou spațiul aerian al Moldovei și al României și a lansat, de asemenea, un atac asupra unui punct de control situat la granița ucraineano-moldovenească, potrivit Interfax-Ukraine.
„Statul agresor testează din ce în ce mai mult hotărârea NATO și a partenerilor Alianței, încălcând suveranitatea statelor vecine și răspândind în mod intenționat riscurile cauzate de războiul pe care l-a declanșat mult dincolo de granițele Ucrainei”, a subliniat Sybiha.
El a adăugat că se află în strânsă coordonare cu viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, și cu ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu. Părțile vor depune eforturi pentru consolidarea și sporirea eficacității răspunsului regional la încercările Rusiei de a extinde războiul pe care l-a inițiat.
Problemele, abordate în cadrul summitului de la OdesaMinistrul ucrainean al Afacerilor Externe a menționat, de asemenea, că aceste chestiuni vor fi abordate în cadrul viitorului Summit al Triunghiului de la Odesa, cu scopul de a consolida securitatea regională, de a proteja infrastructura critică și de a se asigura că acțiunile ilegale și agresive ale Rusiei vor avea consecințe pentru aceasta.
„Răspunsul nostru comun trebuie să fie mai puternic decât încercările Rusiei de a ne testa unitatea și hotărârea. Sunt în joc securitatea și stabilitatea întregii regiuni”, a subliniat ministrul.
Potrivit primelor informații transmise de ISU Sibiu, șase persoane sunt evaluate medical la fața locului. Toate victimele sunt conștiente.
La locul accidentului au fost mobilizate patru echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, trei ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), două autospeciale pentru transport personal și victime multiple, o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere.
Echipajele de intervenție desfășoară în continuare operațiuni de evaluare și acordare a primului ajutor medical.
Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.
Fostul director general al companiei Better, Vishal Garg, încearcă acum să-și recupereze postul, potrivit Blic. Acesta a concediat 900 de angajați printr-un apel Zoom, în 2021. Garg susține că a adus compania la un pas de rentabilitate. Pentru a reveni la conducere, el s-ar declara dispus să lucreze pentru un salariu simbolic de un dolar.
Fostul director a fost înlocuit din funcția de CEO de către Daniel Luis, la începutul lunii august. El bănuiește că Luis i-a dorit postul chiar de la început. Garg acuză că atât el, cât și consiliul de administrație ar fi fost induși în eroare. Există îndoieli că Luis ar fi avut intenția de a-l înlocui pe Garg.
Fostul director beneficiază de sprijinul unor acționari în încercarea sa de a reveni. De asemenea, are alături propria echipă juridică în această dispută. Situația rămâne, deocamdată, tensionată între cele două tabere.
Concedierea celor 900 de angajați, în 2021, a fost extrem de mediatizată la momentul respectiv. Apelul Zoom prin care Garg le-a comunicat decizia a devenit rapid viral. Fostul director general rămâne asociat, până astăzi, cu acel moment controversat.
Consiliul de administrație nu a oferit un răspuns public la solicitarea sa. Disputa dintre cele două părți continuă să se desfășoare, potrivit publicației citate.
„După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idorași se reîntoarce în instituție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București”, a anunțat joi Diana Buzoianu într-o postare pe Facebook.
Ministra Mediului susține că revenirea acestuia în funcție este consecința suspendării în instanță a deciziei de destituire.
„Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu. Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun”, a transmis Buzoianu.
Buzoianu: „Mi se pare revoltător”Ministra a criticat faptul că, în urma hotărârii Tribunalului București, Idorași se poate întoarce în instituție înainte de soluționarea definitivă a litigiului.
„Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile”, a scris aceasta.
Buzoianu afirmă că situația este „revoltătoare” și spune că, în perioada în care fusese îndepărtat din conducerea instituției, activitatea Gărzii Forestiere București începuse să fie reorganizată.
„Mi se pare revoltător. Dar acesta e răspunsul la «de ce nu sunt dați afară din instituții». Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători”, a mai afirmat ministra.
Ea a precizat că Ministerul Mediului va continua procesul și reformele din instituție.
Idorași fusese scos în cătușe din sediul Gărzii ForestiereMirel Idorași s-a aflat în centrul unui scandal public în primăvara acestui an. Pe 5 mai, acesta a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției.
Potrivit informațiilor comunicate atunci de conducerea Gărzii Forestiere, Idorași ar fi luat cheile de la biroul inspectorului-șef și de la alte spații și ar fi refuzat să le restituie. Polițiștii l-au imobilizat după ce ar fi refuzat să coopereze, iar ulterior a fost sancționat contravențional cu 1.000 de lei.
Anterior incidentului, conducerea Gărzii Forestiere Naționale sesizase DNA în legătură cu suspiciuni de abuz în serviciu și îi retrăsese lui Idorași atribuțiile de inspector-șef, precum și accesul la SUMAL 2.0 și la alte baze de date ale instituției.
Mirel Idorași beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar existența unor sesizări, anchete sau acuzații publice nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Eventuala răspundere penală poate fi stabilită numai printr-o hotărâre definitivă a instanței.
Acuzațiile privind amenințarea unui jurnalistCazul a devenit public după ce jurnalistul Gabriel Gachi, de la Reporter de Iași, a acuzat că a primit mesaje amenințătoare și intimidante din partea lui Mirel Idorași, în urma unor articole despre activitatea și averea acestuia.
Printre mesajele făcute publice de jurnalist se afla și afirmația: „Chiar nu vă gândiți că suntem forțe disproporționate?”. Idorași ar fi făcut, de asemenea, referire la informații pe care le-ar putea obține despre jurnalist și la necesitatea ca acesta să se prezinte la biroul său pentru a-și cere scuze.
În urma scandalului, Ministerul Mediului și conducerea Gărzii Forestiere au declanșat verificări disciplinare. Idorași a fost ulterior destituit din funcția de director al Direcției de Control din Garda Forestieră București, decizia fiind luată la sfârșitul lunii iunie.
Tribunalul București a suspendat însă această decizie, ceea ce îi permite lui Mirel Idorași să revină, cel puțin temporar, în funcție. Litigiul privind destituirea sa urmează să fie soluționat pe fond.
Parlamentarul AUR propune ca, înainte de reducerea sprijinului acordat elevilor, să fie suspendate indemnizațiile parlamentarilor în vacanța parlamentară și diminuate subvențiile acordate partidelor de la bugetul de stat.
„Dacă domnul Ilie Bolojan consideră că bursele elevilor pot fi suspendate pe perioada vacanțelor școlare, atunci propun o regulă simplă și dreaptă: să fie suspendate și indemnizațiile parlamentarilor pe perioada vacanței parlamentare.
Și, înainte să luați un singur leu de la un elev, luați din subvențiile acordate partidelor parlamentare de la bugetul de stat. Reduceți banii pentru aparatul politic, pentru propagandă și pentru partide înainte să faceți economie la educația copiilor României.
Elevii reprezintă investiția în viitorul țării. Politica reprezintă cheltuiala prezentului. O țară care economisește de la copii, dar continuă să finanțeze generos partidele, și-a inversat prioritățile. Domnule Bolojan, dacă austeritatea este necesară, începeți cu politica, nu cu elevii. Luați de la noi înainte să luați de la ei!”, a declarat deputatul AUR Mohammad Murad.
Potrivit datelor prezentate de Consiliul Județean Cluj, cu 10 zile înainte de încheierea oficială a PNRR, județul Cluj își menține poziția de lider între județele României în ceea ce privește valoarea totală a fondurilor atrase prin program.
Astfel, în cei cinci ani de implementare a programului european, județul Cluj a atras 603.750.000 de euro pentru finanțarea a 1.119 proiecte.
PNRR: Clujul, urmat de Iași și TimișStatisticile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că Clujul este urmat de Iași, cu aproximativ 562,8 milioane de euro, și de Timiș, cu 547,5 milioane de euro.
Un alt județ care depășește pragul de 500 de milioane de euro este Constanța.
În cazul Bucureștiului, statisticile MIPE arată că valoarea fondurilor atrase prin PNRR depășește 2 miliarde de euro.
2,5 miliarde de euro prin Politica de CoeziuneJudețul Cluj se află pe primul loc și în ceea ce privește absorbția fondurilor europene nerambursabile prin Politica de Coeziune 2021-2027, potrivit datelor prezentate de CJ Cluj.
În ultimii cinci ani, Clujul a atras 2.529.071.665 de euro, prin 267 de proiecte implementate sau aflate în curs de implementare.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, spune că fondurile atrase au permis finanțarea unor proiecte din domenii precum infrastructura, sănătatea, educația și serviciile publice.
„Cele peste trei miliarde de euro atrase în ultimii cinci ani înseamnă drumuri, spitale, școli, infrastructură, servicii publice mai bune și oportunități pentru comunitățile noastre”, a declarat Alin Tișe.
Mihai Dimian a prezentat varianta într-un comentariu la o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în contextul dezbaterilor privind noul sistem de admitere la liceu.
„În locul unui concurs diferențiat de admitere, acest neajuns al admiterii actuale poate fi abordat și printr-o formă de evaluare pe parcursul gimnaziului sau o probă la alegere, suplimentară, la evaluarea națională (lăsând și un timp rezonabil între fiecare 2 probe)”, a transmis ministrul Educației.
Propunerea ar reprezenta o schimbare importantă față de sistemul prevăzut în prezent de Legea învățământului preuniversitar și de proiectul de metodologie pentru admiterea din 2027.
De ce propune Dimian o probă la alegereMinistrul admite că există argumente și în favoarea concursurilor suplimentare organizate pentru admiterea la anumite licee, chiar dacă spune că nu se numără printre susținătorii acestui sistem.
„În timpul dezbaterilor pentru aprobarea acestor articole au fost aduse și argumente pentru și argumente împotrivă. Așa cum am menționat în postare, nu mă consider un susținător, dar nici nu pot spune că unele dintre argumentele exprimate în susținerea concursului nu sunt justificate”, afirmă Mihai Dimian.
Unul dintre argumente este că actuala Evaluare Națională pune accent în principal pe Limba și literatura română și Matematică, în timp ce un elev foarte bun la alte discipline ar putea fi dezavantajat atunci când încearcă să intre la un profil corespunzător intereselor sale.
„Spre exemplu, concursul separat de admitere pentru un număr limitat de locuri poate oferi posibilitatea unor elevi interesați de alte domenii (spre exemplu chimie, biologie, istorie) de a fi admiși la liceul și profilul potrivit interesului și pregătirii lor, chiar dacă rezultatele lor la matematică și limba și literatura română nu sunt la același nivel”, explică ministrul.
În această logică, o probă suplimentară la alegere în cadrul Evaluării Naționale ar putea păstra posibilitatea de diferențiere a elevilor în funcție de profil, dar fără organizarea unui al doilea concurs separat de către licee.
Ce prevede acum „dubla admitere” la liceuDiscuția apare după ce Ministerul Educației a pus, pe 14 august, în consultare publică metodologia pentru admiterea la liceu în anul școlar 2027-2028. Potrivit proiectului și prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, liceele vor putea organiza concursuri proprii de admitere pentru maximum 50% dintre locurile disponibile, după ce elevii susțin Evaluarea Națională.
Subiectele pentru aceste concursuri nu ar urma să fie elaborate individual de fiecare liceu, ci să fie unice la nivel național, realizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Fiecare liceu ar putea însă stabili disciplinele pentru care organizează concursul, precum și ponderea rezultatelor obținute la aceste probe în calculul mediei de admitere.
Printre disciplinele prevăzute în proiect, în funcție de profil și specializare, se află istoria, geografia, educația socială sau elemente de limbă latină și cultură romanică.
Locurile care nu sunt ocupate prin concursul separat urmează să fie distribuite prin repartizarea computerizată, pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională și a opțiunilor candidaților.
Noul sistem ar trebui să se aplice pentru prima dată în 2027Schimbarea este prevăzută de Legea educației adoptată în 2023 și se aplică generației care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024. Acești elevi vor termina clasa a VIII-a și vor participa la admiterea la liceu în vara anului 2027.
În calendarul publicat în consultare, Evaluarea Națională este programată în perioada 22-25 iunie 2027, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate pe 7 iulie. Concursurile proprii ale liceelor ar urma să se desfășoare ulterior.
Varianta avansată acum de Mihai Dimian ar putea schimba însă această arhitectură înainte ca noul sistem să fie aplicat pentru prima dată. Deocamdată, proba suplimentară la alegere este o propunere pusă în dezbatere de ministru și nu o măsură adoptată, iar metodologia pentru admiterea din 2027 se află încă în etapa consultării publice.
„Tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni confirmă un lucru: PSD nu trebuie să revină la guvernare”, a transmis Mureșan, joi, pe Facebook.
Eurodeputatul afirmă că Guvernul Bolojan a reușit, cu sprijinul românilor, să reducă deficitul bugetar cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, pe care o asociază cu „risipa” Guvernului Ciolacu.
„28 de miliarde de lei înseamnă aproximativ 230 de kilometri de autostradă, 1.800 de creșe moderne sau opt spitale regionale”, susține Mureșan.
Potrivit acestuia, continuarea unei guvernări „responsabile, fără risipă” este necesară pentru dezvoltarea sustenabilă a României și pentru menținerea unui buget de investiții, în condițiile în care, de anul viitor, România nu va mai beneficia de fondurile din PNRR.
Mureșan critică și poziția PSD față de măsurile „care ne-au adus într-o situație mai bună față de acum un an”. Eurodeputatul amintește că PSD „a inițiat și a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan”.
„Ca atare, PSD are zero credibilitate când spune că va continua reformele și nu va reveni la risipă”, afirmă eurodeputatul.
Siegfried Mureșan spune că România are nevoie de un guvern „credibil”, care să continue măsurile adoptate de premierul Ilie Bolojan.
Mureșan spune că „avem nevoie de un Guvern” care „ă continue reducerea risipei și reforma statului” și „să continue atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru coeziune, domeniu în care Guvernul Bolojan a înregistrat rezultate record în ultimul an”. De asemenea, Mureșan susține că reformele noul Guvern ar trebui să se asigure că „reformele din PNRR sunt ireversibile”.
