Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Mehedinți, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Mehedinți, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, de 36 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.
Pe baza probelor administrate s-a stabilit că, în ianuarie 2026, bărbatul a deținut și oferit gratuit o cantitate de cocaină (drog de mare risc).
De asemenea, marți seara, acesta a fost prins în flagrant delict, în municipiul Drobeta Turnu Severin, în timp a vândut aproximativ 280 de grame de cocaină, pentru 12.000 de euro.
Procurorii DIICOT Mehedinți au dispus reținerea bărbatului, iar miercuri, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Mehedinți a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 30 de zile.
Partida este programată în BT Arena sâmbătă de la ora 17.00 în etapa a XV-a din Liga Adriatică.
Gruparea din Emiratele Arabe Unite, participantă, în premieră, în Euroligă, devine astfel a doua echipă din cea mai puternică competiție continentală pe care suporterii clujeni au șansa de a o vedea în BT Arena, după Partizan Belgrad.
Deși recent înființată, în 2023, BC Dubai, formația care reprezintă cel mai populat oraș al Emiratelor Arabe Unite, a devenit rapid una din favoritele la câștigarea Ligii Adriatice. Aceasta a fost prima formație care s-a alăturat ligii ce aduce față în față echipe din fostul spațiu iugoslav, înainte de debutul U-BT și a BC Vienna, în actualul sezon.
În 2024, echipa pregătită de Jurica Golemac a primit licența pentru a juca timp de trei sezoane în ABA League. Anul acesta, BC Dubai a devenit a treia echipă din Asia, pe lângă Hapoel IBI Tel-Aviv și Maccabi Rapyd Tel-Aviv, care participă în Euroligă, obținând licența până în sezonul 2029-2030.
În stagiunea precedentă a Ligii Adriatice, BC Dubai a încheiat sezonul regulat pe locul 3, în spatele formațiilor Buducnost VOLI și Partizan Mozzart Bet Belgrad. Anul acesta, BC Dubai este neînvinsă în Liga Adriatică, fiind pe prima poziție în Grupa A, cu 12 victorii din tot atâtea partide.
Formația condusă de Jure Golemac a fost prima care a obținut biletele pentru faza următoare a competiției, Top 8, acolo unde până în momentul de față au mai avansat Partizan Belgrad și U-BT.
În meciul tur, U-BT a cedat la mică diferență, 77-81.
Oana Țoiu a precizat că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) menține un contact permanent cu Ambasada României la Teheran și cu celelalte misiuni diplomatice din Orientul Mijlociu, în contextul în care efectele tensiunilor din Iran se resimt în întreaga regiune.
„Prioritatea noastră este siguranța cetățenilor români, a corpului diplomatic și a angajaților misiunilor diplomatice”, a subliniat ministrul de Externe.
Alertă maximă pentru Iran. MAE recomandă părăsirea imediată a țăriiMinistrul a confirmat că în Iran sunt raportate victime în rândul protestatarilor, însă numărul exact al morților nu poate fi confirmat, existând diferențe între datele furnizate de presă și cele ale autorităților locale.
„Există un risc extrem de ridicat. De aceea, am ridicat alerta la 9 din 9, ceea ce înseamnă că îndemnăm cetățenii români să părăsească Iranul și să evite orice călătorie neesențială în această zonă”, a declarat Oana Țoiu.
Zboruri limitate și evacuarea personalului neesențialPotrivit ministrului, părăsirea Iranului este posibilă în acest moment, în principal pe cale aeriană, însă numărul de zboruri este limitat, iar cererea a crescut brusc.
MAE a decis să faciliteze revenirea în țară a unei părți din personalul neesențial al misiunii diplomatice, în special familii cu copii. Oana Țoiu a refuzat să ofere detalii despre numărul exact al persoanelor retrase, invocând motive de siguranță.
Asistență consulară pentru românii aflați în IranDeși până ieri nu existau cereri oficiale de repatriere din partea cetățenilor români, ministrul a confirmat că, după ridicarea nivelului de alertă, au început mai multe discuții între românii din Iran și personalul misiunii diplomatice.
„Pentru cei care sunt deja acolo, există asistență consulară completă, inclusiv pentru facilitarea ieșirii din Iran, fie pe cale aeriană, fie terestră, cu sprijinul misiunilor noastre din țările vecine”, a explicat Oana Țoiu.
Probleme de comunicare în Iran. MAE a intervenit oficialMinistrul de Externe a mai arătat că autoritățile iraniene au restricționat comunicațiile, inclusiv accesul la internet, ceea ce a afectat inclusiv activitatea Ambasadei României.
„Am convocat la MAE reprezentanții Iranului, pentru că erau încălcate convențiile internaționale. După aceste discuții, situația s-a remediat parțial și am putut facilita transmiterea de mesaje între cetățenii români și familiile lor din țară”, a declarat ministrul.
Comunitate românească redusă, dar monitorizată constantEstimările MAE indică o comunitate de aproximativ 400 de români în Iran, cu care autoritățile române păstrează un contact constant. În cazul familiilor mixte, fiecare situație este analizată individual, în funcție de cererile de asistență consulară.
Curtea de Apel București a respins, joi, cererea de suspendare a activității Comitetului pe justiție constituit la inițiativa premierului Ilie Bolojan. Decizia vine după ce, tot joi, secția pentru judecători a CSM a afirmat, într-un comunicat de presă, că participarea reprezentanților săi la prima întâlnire desfășurată la Palatul Victoria, pe 14 ianuarie, nu a lămurit nici scopul real al Comitetului, nici legitimitatea acestuia.
Cererea de suspendare a activității Comitetului a fost depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o organizație care a contestat, împreună cu fostul candidat Călin Georgescu, anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024.
„Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al dnei Elena Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuale pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în interesul pârâtului de către intervenientele Asociaţia FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA, Asociaţia VOCI PENTRU DEMOCRAŢIE ŞI JUSTIŢIE, Cancelaria Prim-Ministrului, Asociaţia DECLIC şi Asociaţia FUNKY CITIZENS. Anulează cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâţilor formulată de intervenienta Panioglu Daniela”, se arată în soluția pe scurt.
Hotărârea Curții de Apel nu e definitivă, ci poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
În luna decembrie, premierul Ilie Bolojan a decis să constituie un grup de lucru pentru analiza legislației din justiție, după ce un documentar Recorder a scos la iveală corupția din justiție. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, așa cum a fost denumit oficial, fiind condus de reprezentantul Cancelariei premierului.
Capsula SpaceX, având la bord patru astronauți, a amerizat în Oceanul Pacific, în apropiere de San Diego, la mai puțin de 11 ore după desprinderea de Stația Spațială Internațională. Comandanta misiunii, Zena Cardman, a descris momentul revenirii ca fiind emoționant, afirmând: „E atât de bine să fim acasă”.
Splashdown of Dragon confirmed – welcome back to Earth, @zenanaut, @AstroIronMike, @Astro_Kimiya, and Oleg! pic.twitter.com/2Yrgvy6DJO
— SpaceX (@SpaceX) January 15, 2026
Pe lângă Cardman, au revenit pe Pământ astronautul american Mike Fincke, japonezul Kimiya Yui și cosmonautul rus Oleg Platonov, scrie AP.
Detalii medicale păstrate confidențialeNASA și SpaceX nu au dezvăluit numele astronautului afectat și nici natura afecțiunii, invocând respectarea confidențialității medicale. Potrivit oficialilor, persoana se afla într-o stare stabilă pe orbită, însă era necesară întoarcerea pentru investigații suplimentare și tratament. Incidentul a avut loc pe 7 ianuarie, când astronautul s-a îmbolnăvit sau a suferit o accidentare, ceea ce a dus la anularea unei ieșiri în spațiu programate pentru ziua următoare.
Este pentru prima dată când NASA reduce durata unei misiuni spațiale din motive medicale. Agenția a subliniat că nu a fost vorba despre o urgență și că procedurile de reintrare și recuperare au fost desfășurate normal, cu echipaje medicale standard pe nava de recuperare.
Evacuări similare au mai fost realizate de Rusia în urmă cu câteva decenii. Pentru NASA acest eveniment reprezintă o premieră.
Echipaj redus pe Stația SpațialăDupă plecarea anticipată a celor patru membri, pe Stația Spațială au rămas doar trei astronauți: un american și doi ruși. NASA încearcă acum să devanseze lansarea următorului echipaj, programată pentru mijlocul lunii februarie. Până atunci, agenția a precizat că nu vor fi posibile activități extravehiculare, nici măcar în situații de urgență.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, le-a spus în privat parlamentarilor că starea actuală a lumii înseamnă că ar putea fi un „moment bun” pentru a începe să bem, conform surselor POLITICO.
Kaja Kallas le-a spus liderilor grupurilor politice din Parlamentul European că, deși nu bea prea mult, acum ar putea fi momentul potrivit pentru a începe, având în vedere evenimentele din întreaga lume.
Informația a fost transmisă de către două persoane prezente în sală la acel moment.
Afirmațiile Kajei Kallas au venit în aceeași perioadă în care miniștrii de externe din Groenlanda și Danemarca se întâlneau cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio pe tema amenințărilor lui Donald Trump de a prelua insula arctică.
Șefa diplomației Uniunii Europene, care coordonează politica externă a blocului comunitar în numele celor 27 de guverne și al Comisiei Europene, a făcut gluma într-o reuniune a Conferinței Președinților.
Evenimentul era, de fapt, o reuniune a liderilor grupurilor Parlamentului.
Comentariile ei au venit după ce deputații europeni de top au început să-și ureze reciproc un An Nou Fericit. Aceiași deputați au adăugat că evenimentele globale înseamnă că nu este [anul] atât de fericit, potrivit persoanelor prezente în sală.
Cu temerile Europei că președintele Donald Trump ar putea anexa Groenlanda, protestele împotriva regimului islamist din Iran, dar și conflictele în curs din Ucraina și Gaza și operațiunea SUA în Venezuela, geopolitica a devenit cea mai gravă problemă a Uniunii.
Una dintre cele mai recente acțiuni ale Kajei Kallas a fost să declare pentru POLITICO că este pregătită să propună noi sancțiuni împotriva Iranului în urma represiunii guvernamentale care ar fi ucis sute de oameni.
Erfan Soltani, primul protestatar iranian condamnat la moarte prin spânzurare de regimul lui Khamenei, nu va fi executat, anunță Reuters.
Familia lui Erfan a stat trează până în zori, așteptând să vadă ce se întâmplă cu Erfan (26 de ani), care a fost arestat pe 10 ianuarie.
Sistemul judiciar al Iranului a transmis că Soltani, deținut în penitenciarul central din Karaj, este acuzat de „complicitate împotriva securității interne a țării și activității de propagandă împotriva regimului”, dar că pedeapsa cu moartea nu se aplică unor astfel de acuzații, dacă acestea sunt confirmate de o instanță.
Familia nu știe prea multe despre Erfan, de când acesta a fost închisPresa oficială iraniană a anunțat, de asemenea, că Soltani nu va fi executat.
Soltani, un angajat al unui magazin de haine în vârstă de 26 de ani, a fost arestat joia trecută în Karaj, un oraș la nord-vest de Teheran, după ce a participat la proteste și urma să fie executat miercuri, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.
De la arestarea sa, familia sa a primit puține vești despre starea sa, în afară de o scurtă vizită programată înainte de execuția sa așteptată.
„Încercau să-l viziteze în închisoare”Miercuri, la câteva ore după execuția programată, autoritățile închisorii i-au sunat și au spus că execuția a fost „amânată”, fără a oferi detalii suplimentare.
Înainte de amânarea execuției, Somayeh, o rudă apropiată în vârstă de 45 de ani a lui Soltani care locuiește în străinătate, a declarat: „Am vorbit ieri cu familia sa și tot ce știu este că încercau să-l viziteze în închisoare. Nu am dormit de două zile”.
„Cum poate cineva să omoare un copil?”Somayeh și ceilalți membri ai familiei au stat trezi până în zori, așteptând vești, știind că autoritățile iraniene efectuează de obicei execuții în jurul chemării la rugăciune de dimineață.
„Nu mă pot opri din a mă gândi la Erfan. Incertitudinea mă omoară”, a spus Somayeh printre lacrimi.
„Cum poate cineva să aibă inima să pună o frânghie în jurul gâtului unui copil atât de bun și să-l trimită să moară?”
Simbol al sfidării autorității lui KhameneiSoltani a devenit un simbol al sfidării pentru activiștii iranieni, în timp ce autoritățile își intensifică reprimarea unei mișcări de protest la nivel național.
Grupurile pentru drepturile omului spun că se tem că există multe alte cazuri precum cel al lui Soltani care sunt necunoscute din cauza unei pene de curent la internet în Iran, dar că acest caz evidențiază viteza cu care autoritățile condamnă protestatarii.
Lui Soltani i s-a refuzat accesul la un avocat și la apărare juridică, a declarat Organizația Hengaw pentru Drepturile Omului, cu sediul în Norvegia.
Iranul condamnă protestatarii în procese care durează câteva minutePeste 18.000 de persoane au fost arestate și cel puțin 2.571 ucise în ultimele două săptămâni, potrivit agenției de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA.
Grupurile pentru drepturile omului au îndemnat Iranul să oprească execuția lui Soltani și a altor protestatari arestați, Amnesty International exprimându-și temerile că autoritățile iraniene ar putea „recurge din nou la procese rapide și execuții arbitrare pentru a înăbuși și descuraja disidența”.
Observatorii drepturilor omului au declarat că Iranul condamnă adesea protestatarii în procese care durează câteva minute.
Cel puțin 1.500 de persoane au fost spânzurate de regimul de la Teheran anul trecutSoltani a fost condamnat la moarte la patru zile după arestare – o perioadă despre care activiștii iranieni pentru drepturile omului spun că l-au privat de dreptul la un proces echitabil .
Președintele Curții Supreme a Iranului a semnalat miercuri că procesele și execuțiile vor fi rapide, spunând presei de stat „ar trebui să o facem acum” pentru a avea un efect asupra protestatarilor. Alți oficiali judiciari au declarat că protestatarii vor fi acuzați că sunt „dușmani ai lui Dumnezeu”, o infracțiune care poate fi pedepsită cu pedeapsa cu moartea.
Anul trecut, Iranul a spânzurat cel puțin 1.500 de persoane, potrivit grupării Iran Human Rights cu sediul în Norvegia.
„Cel mai bun prieten al mamei sale”Soltani i-a spus familiei sale că a primit un apel de la serviciile secrete iraniene cu câteva ore înainte de arestarea sa, pe care l-a ignorat. În ciuda amenințărilor din partea serviciilor de securitate, el a continuat să se alăture protestelor.
Somayeh a spus: „Erfanul nostru este un copil nevinovat care vrea să-și exercite drepturile în mod pașnic. Asta e tot ce a făcut. S-a alăturat compatrioților săi pentru a protesta pașnic”.
Soltani lucrează într-un magazin de haine și este pasionat de modă, fitness și de Persepolis FC, un club de fotbal din Teheran. Familia sa l-a descris ca fiind „cel mai iubitor frate” și „cel mai bun prieten al mamei sale”.
Deși mai mult de 41% dintre angajații români au reușit să își mențină un nivel rezonabil de echilibru la locul de muncă, unul din 4 angajați s-au aflat într-o zonă de risc psihologic și burnout, în timp ce doar 30% au indicat cu adevărat o stare de mulțumire ridicată, caracterizată prin relații sănătoase, autonomie, claritate și percepție de corectitudine la locul de muncă.
Indexul stării de bine a angajaților români arată un scor de 70,3 puncte din 100 în 2025, ceea ce indică o siguranță moderată, dar și o vulnerabilitate crescută la șocuri organizaționale precum schimbări de leadership, presiuni operaționale sau instabilitate economică și plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”.
Bărbații tineri sunt cei mai fericiți angajațiÎn 2025, bărbații au înregistrat o satisfacție mai mare la locul de muncă. 72,1% au indicat o stare bună și foarte bună, segmentul de vârstă 18-29 de ani fiind cel mai mulțumit. Domeniile cu cel mai mare grad de satisfacție la locul de muncă în 2025 au fost comerț/vânzări (76,4%), servicii bancare și sănătate (73,8% fiecare) și ONG (66,6%). La polul opus, angajații din domeniile IT&C și administrație publică au înregistrat cele mici niveluri de satisfacție.
Raportul arată că starea de bine nu este percepută de angajați ca un beneficiu sau un bonus, ci ca rezultatul modului în care este organizată și condusă compania pentru care lucrează. Diferențele de wellbeing nu sunt aleatorii și nici strict individuale, ci urmează linii structurale clare: poziția în ierarhie, vechimea, domeniul de activitate și regulile formale și informale ale organizației. În același timp, raportul arată că pe măsură ce vechimea angajaților în organizație crește, starea lor de bine scade de la nivelul „excelent” la „bine”, însoțită de o creștere a zonei de tensiuni gestionabile, dar persistente. Organizațiile reușesc să transforme entuziasmul inițial în stabilitate, dar nu reușesc întotdeauna să mențină energie și sens pe termen lung.
Angajații forțați să compenseze prin efort personal ce lipsește din designul muncii„Datele ne-au arătat că în 2025 nu a fost vorba despre o Românie epuizată, ci despre o Românie care funcționează cu un cost emoțional mare. Majoritatea angajaților își fac treaba, dar sistemele organizaționale îi forțează să compenseze prin efort personal ceea ce lipsește din designul muncii: claritate, echitate, autonomie și relații sănătoase cu managementul. În 2026 provocarea reală pentru companii nu mai este retenția, ci menținerea vitalității oamenilor pe măsură ce cresc în roluri și responsabilitate. Un angajat care rămâne, dar își pierde energia, nu mai creează valoare”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.
Conform Indexului stării de bine a angajaților români, în 2025 principalele surse de epuizare au fost volumul mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională (16,4%) și absența feedbackului (9,1%). În același timp, în aproape toate segmentele analizate, șeful direct apare ca factor determinant al stării de bine a angajaților (19,3%).
Cum arată munca în România„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață. Indexul Stării de bine a angajaților români măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt așteptările, câtă autonomie există și cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile. Vedem foarte clar un proces de uzură organizațională. Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre șefi care ascultă și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management. Limbajul este adesea emoțional și uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncții procedurale. Când angajații spun „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate și demnitate în muncă”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Datele au fost colectate în perioada noiembrie-decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban.
