Сборщик RSS-лент

Sistemul radar este deja testat pe o autostradă din Italia.

Dispozitivul „vede” dacă șoferul folosește telefonul, scrie mesaje, navighează pe rețelele sociale sau nu poartă centura de siguranță.

Camerele pot funcționa atât ziua, cât și noaptea, inclusiv cu ajutorul iluminării în infraroșu.

Dispozitivul poate verifica și alte elemente legate de mașină, precum asigurarea și inspecția tehnică, folosind numărul de înmatriculare. Dacă testele confirmă eficiența sistemului, astfel de radare ar putea schimba modul în care sunt controlate abaterile șoferilor.

Află mai multe pe Mediafax Italia:

În mesajul transmis alături de soția sa, regina Camilla, regele a spus că determinarea neclintită a ucrainenilor continuă să inspire o profundă admirație în Regatul Unit și în întreaga lume, potrivit Pravda.

„Pe măsură ce reflectăm asupra istoriei mândre a Ucrainei, a culturii sale bogate și a spiritului național indomabil, ne amintim de tăria extraordinară de caracter de care au dat dovadă ucrainenii în apărarea patriei lor și în păstrarea identității și a valorilor care definesc națiunea voastră”.

Regele a adăugat că se inspiră în continuare din prietenia strânsă dintre cele două țări și din legăturile puternice care unesc popoarele Ucrainei și Regatului Unit.

„Atât soția mea, cât și eu vă transmitem urări sincere și speciale vouă și tuturor ucrainienilor pentru ca anul care urmează să fie unul al păcii, securității și prosperității”.

Directorul general al Avrotros, Taco Zimmerman, a declarat că disputele internaționale influențează tot mai mult competiția muzicală și afectează imaginea sa de eveniment apolitic, transmite Deutsche Welle.

Potrivit acestuia, conflictele geopolitice „subminează caracterul neutru” al Eurovision, iar concursul a ajuns să funcționeze tot mai mult ca „o platformă pentru divizare”.

Televiziunea olandeză a transmis că modificările de regulament anunțate recent de organizatori nu sunt suficiente pentru a-i reda încrederea că Eurovision și-a recăpătat independența și neutralitatea.

Țările de Jos boicotaseră și ediția din 2026

Decizia nu reprezintă o ruptură complet neașteptată. Țările de Jos au boicotat și ediția Eurovision din 2026, alături de alte state, în semn de protest față de participarea Israelului la concurs.

Discuțiile din jurul competiției s-au intensificat în contextul războiului din Gaza, iar participarea Israelului a devenit una dintre cele mai controversate teme asociate Eurovision în ultimii ani.

La începutul acestei luni, organizatorii Eurovision au anunțat noi reguli potrivit cărora un stat implicat într-un conflict armat nu va mai putea găzdui competiția.

Avrotros consideră însă că măsura nu rezolvă problema de fond.

„Schimbările anunțate recent nu oferă suficientă încredere că natura independentă și neutră a Eurovision Song Contest a fost restabilită”, a transmis postul public olandez.

Eurovision 2027 va avea loc în Bulgaria

Ediția din 2027 a concursului este programată în Bulgaria, însă retragerea Țărilor de Jos ar putea reaprinde discuțiile despre modul în care evenimentele politice și conflictele internaționale influențează una dintre cele mai urmărite competiții muzicale europene.

Eurovision a fost conceput ca un proiect cultural menit să apropie țările europene prin muzică, însă în ultimii ani a fost tot mai des afectat de dispute legate de războaie, sancțiuni, boicoturi și poziționări politice.

Primarul municipiului Târgoviște, Daniel Stan, anunță că introduce transportul în comun gratuit, în fiecare vineri, la călătoriile cu autobuzul. Reducerea se va aplica din luna septembrie.

„Începând din septembrie, în fiecare zi de vineri din săptămână, avem transport gratuit pentru toate categoriile de beneficiari. Repet, vineri devine o zi în care transportul public pe raza municipiului Târgoviște este gratuit. Și dacă nu ați încercat încă să mergeți cu autobuzele târgoviștene, vă invităm să faceți lucrul acesta”, a transmis primarul din Târgoviște, într-o postare pe Facebook.

Gratuitatea este valabilă pentru toate categoriile de călători și are ca scop stimularea folosirii la scară largă a mijloacelor de transport în comun.

Nu este prima măsură de acest tip luată într-un oraș din România. Primarul din Arad, Călin Bibarț, anunța în primăvara acestui an că va introduce biletul de autobuz care costă un leu.

Cercetătorul japonez Kosuke Hashimoto a condus studiul, publicat în revista Cell Reports. Descoperirea arată că anumite celule imunitare se multiplică masiv după vârsta de 100 de ani.

Este vorba despre limfocitele T citotoxice CD4, cunoscute și ca CD4 CTL. Acestea pot ataca direct anumite tipuri de tumori. Studiul citează cercetări anterioare care arată capacitatea acestor celule de a distruge celulele tumorale.

Printre tipurile de cancer vizate se numără cel pulmonar, de vezică urinară, melanomul și cancerul colorectal.

Rolul acestor limfocite în îmbătrânirea sănătoasă rămâne, totuși, puțin cunoscut. Cercetătorii au vrut să înțeleagă mai bine de ce supercentenarii își mențin starea de sănătate atât de mult timp.

Pentru studiu, echipa a analizat probe de sânge de la 28 de persoane. Participanții au fost împărțiți în trei grupe de vârstă: 70-99 de ani, 100-109 ani și peste 110 ani.

Supercentenarii au un avantaj ascuns în sânge. Ce au descoperit oamenii de știință

Rezultatele au arătat o diferență clară între grupe. La persoanele care au trecut de 110 ani, aceste celule reprezentau aproximativ 20% din sânge, față de doar 4% la persoanele mai tinere. Proporția lor a crescut treptat odată cu vârsta, ajungând la 9,6% și 17,6% în celelalte două grupe.

Limfocitele sunt un tip de globule albe, esențiale pentru sistemul imunitar. Limfocitele CD4 coordonează, în mod normal, apărarea organismului împotriva infecțiilor.

CTL-urile sunt limfocite T specializate în distrugerea celulelor infectate sau periculoase. Unele celule CD4 pot dobândi și ele această capacitate distructivă, transformându-se în CD4 CTL. Acest proces ar putea fi util atât în combaterea infecțiilor, cât și a tumorilor. Practic, sistemul imunitar câștigă încă un front de apărare împotriva celulelor periculoase.

În timpul celor șase decenii de conflict armat, gherilele și traficanții de droguri au recrutat copii și adolescenți proveniți din medii defavorizate. În ultimii ani însă, utilizarea rețelelor sociale a „contribuit la creșterea puternică a recrutării copiilor”, potrivit HRW.

Organizația pentru drepturile omului a atras atenția asupra distribuirii pe rețelele sociale a unor postări care „glorifică viața în grupările armate” și oferă „false oferte de muncă”, ceea ce a contribuit la recrutarea a cel puțin 1.500 de minori în Columbia din 2021, arată LeMonde.

Potrivit raportului, grupările armate folosesc în principal copiii pentru a lupta, a colecta informații și a pilota drone. „Aproape jumătate” dintre minorii victime ale acestui fenomen, considerat crimă de război, provin din comunități indigene. Fetele reprezintă 40% dintre cazuri și sunt expuse violențelor sexuale.

Eliminarea conținutului

HRW a identificat postări în care infractorii își etalează teancuri de bani și bijuterii. Alte imagini îi prezintă în tabere sau ascultând „narcocorridos”, cântece mexicane care glorifică lumea traficanților de droguri.

Unii utilizatori întreabă în comentarii cum pot să se alăture unor organizații precum cartelul Clan del Golfo sau unor gherile de extremă stânga, precum Armata de Eliberare Națională (ELN) și facțiunile disidente ale Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC), care au respins acordul de pace din 2016. Acestea din urmă sunt responsabile pentru 74% dintre cazuri, potrivit raportului.

Problemele, semnalate către Meta și TikTok

Organizația a anunțat că a semnalat problema către Meta, compania-mamă a Facebook, precum și către ByteDance, proprietarul TikTok. „Ambele au afirmat că au eliminat conținuturile provenite de la grupările armate pe care le-am semnalat”, a declarat HRW.

Meta a transmis organizației că „depune constant eforturi pentru a-și îmbunătăți” strategia de combatere a recrutării minorilor, potrivit raportului.

La rândul său, ByteDance a afirmat că împiedică „în mod proactiv grupările armate ilegale și grupările de crimă organizată să își folosească platforma” în aceste scopuri.

Deși acordul de pace din 2016 a dus la dezarmarea majorității FARC, facțiunile disidente și alte grupări armate s-au dezvoltat ulterior. Președintele Abelardo de la Espriella, reprezentant al dreptei dure și aflat la putere de mai puțin de o lună, desfășoară o ofensivă militară împotriva acestor grupări cu sprijinul Statelor Unite și al Israelului.

Saga directivei europene privind apele uzate continuă, după ce întâl­nirile la nivelul instituţiilor europene pentru a găsi o cale de imple­mentare nu au avut un rezul­tat. Producătorii de medica­mente, care sunt cei mai vizaţi de această directivă, spun că datele pe care s-a bazat legea nu sunt corecte, iar taxa suplimentară pune şi mai multă presiune pe producţia euro­peană de medicamente. În plus, în România autorităţile nu s-au pus la masă cu producătorii pentru a vedea care sunt problemele şi a le discuta ulterior la nivelul insti­tuţiilor europene.

Programul de austeritate al guver­nului Bolojan era inevitabil, cred, azi, majoritatea eco­no­miştilor români. Defici­tele uriaşe din ultimii ani, de 5-9% din PIB, au dublat datoria publică în nici zece ani, datorie ajunsă acum la peste 60% din PIB, situaţie în care guvernul, oricare ar fi el, este obligat să îngheţe anvelopa salarială în sistemul public de salarizare.

Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Con­strucţiilor (CATUC) riscă să fie discutat aproape exclu­siv prin prisma indicatorilor urbanistici - CUT, POT sau nu­mă­rul de apartamente construite pe un teren -, deşi adevărata miză este creşterea calităţii locuirii şi integrarea dezvoltărilor rezidenţiale în oraş, con­sideră Romeo Ghica, mana­ger de opera­ţi­uni al Hercesa Româ­nia, dezvol­tato­rul spaniol prezent pe piaţa locală de peste două decenii.

Capitalizarea companiei a ajuns astfel la circa 3,96 miliarde de lei, de la 2,43 miliarde de lei cât valora pe 14 august, ziua în care Rompetrol Rafinare a publicat rezultatele semestriale. Sunt aproape 1,5 miliarde de lei în plus în şase şedinţe, iar la maximul de vineri dimineaţă diferenţa trecuse de 1,9 miliarde de lei.

Divya Poojary, analist la JP Morgan, cea mai mare bancă ame­ricană, a adresat două întrebări con­ducerii companiei de stat Romgaz, ambele despre investiţii: dacă se schimbă ghidajul de CAPEX pentru acest an şi pentru 2027 după preluarea Azomureş şi cât a mai rămas de cheltuit la Neptun Deep.

Numărul ETF-urilor listate la Bursa de Valori Bucureşti a ajuns la 10 în 2026, după lansarea BTBETETF şi GIBXTETF, iar cel mai vechi fond, TVBETETF, rămâne şi cel mai mare, cu active nete de 1,7 miliarde de lei şi peste 50.000 de investitori.