Uleiurile de gătit, folosite de milioane de oameni, cresc riscul celei mai agresive forme de cancer mamar, a avertizat unul dintre cei mai importanți oncologi din Marea Britanie. În probele de sânge ale pacientelor cu această formă de cancer, au fost detectate niveluri ridicate de acid linoleic, un acid gras din familia Omega 6, esențial pentru organismul uman, dar care generează compuși toxici în prezența căldurii și „favorizează apariția și multiplicarea celulelor canceroase”, potrivit informațiilor furnizate joi de publicația Daily Mail.
În timp ce unele uleiuri promit beneficii nesfârșite pentru cei preocupați de sănătate, altele au fost mult timp demonizate pentru substanțele toxice pe care le elimină, asociate cu afecțiuni precum demența și artrita.
Medicii susțin că acidul linoleic, o grăsime întâlnită frecvent în uleiurile procesate din semințe, precum cele de soia, floarea-soarelui sau porumb, favorizează apariția și multiplicarea celulelor canceroase, folosite la temperaturi ridicate. „Mai ales persoanele cu risc crescut” ar trebui să „modereze” consumul acestor uleiuri, a îndemnat medicul britanic Justin Stebbing, expert în oncologie și cercetare asupra cancerului la Universitatea Anglia Ruskin din Cambridge. Oncologul a precizat că sunt la îndemână și uleiuri mai sănătoase: „multe uleiuri, cum ar fi uleiul de măsline, conțin mai puțin acid linoleic”.
„Acum știm că acidul linoleic hrănește celulele canceroase”Profesorul Stebbing a prezentat într-un raport recent un studiu semnificativ despre riscurile cancerului asociate cu uleiurile din semințe. Cercetarea, realizată de Weill Cornell Medicine, a demonstrat că acidul linoleic poate supra-stimula „centrul de control” din celulele canceroase, favorizând creșterea acestora în cancerul de sân.
„Acum știm că acidul linoleic hrănește celulele canceroase într-un mod foarte specific. Această descoperire oferă indicii despre cum să definim care pacienți ar putea beneficia de recomandări nutriționale specifice”, a explicat dr. John Blenis, autorul principal al studiului, cercetător în domeniul cancerului la Weill Cornell Medicine.
În probele de sânge ale pacientelor cu cancer de sân triplu negativ – care este cel mai agresiv tip de cancer de sân, deoarece se răspândește rapid și are opțiuni de tratament limitate – au fost detectate niveluri ridicate de acid linoleic. În medie, aproximativ 77 % dintre femeile diagnosticate cu această formă de cancer vor supraviețui cel puțin cinci ani după diagnostic, însă, în funcție de stadiul bolii, această rată de supraviețuire poate scădea până la 12 %.
Daunele provocate ADN-ului de-a lungul anilor rămân principalul factor de riscDeși rolul acidului linoleic în cel mai devastator cancer de sân este o descoperire esențială, aceasta e doar o piesă dintr-un puzzle vast: „O dietă echilibrată și bazată pe alimente integrale rămâne pilonul cel mai important în prevenirea cancerului și o strategie care poate fi adoptată de oricine”, a subliniat profesorul Stebbing.
Raportul profesorului Stebbing vine după alte studii recente, care au arătat că uleiurile din semințe ar putea accelera creșterea tumorilor canceroase. Cercetătorii din Statele Unite au descoperit că bărbații cu cancer de prostată în stadiu incipient, care au redus consumul de uleiuri vegetale, au avut tumori cu o dezvoltare mai lentă decât cei care au urmat dieta tipic occidentală. Un alt studiu a indicat că grăsimile din aceste uleiuri contribuie la procesele inflamatorii, favorizând astfel dezvoltarea tumorilor de colon.
Totuși, vârsta înaintată rămâne principalul factor de risc pentru orice tip de cancer din cauza daunelor provocate de trecerea timpului în structura ADN-ului.
Articolul Folosit la temperaturi ridicate, uleiul din semințe este responsabil pentru cel mai agresiv cancer de sân apare prima dată în Mediafax.
Deputații Iulian Bulai și Oana Murariu au trimis o sesizare comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, pe tema limitării libertății de exprimare în România, în contextul alegerilor prezidențiale din luna mai, ca urmare a deciziei Autorității Electorale Permanente (AEP) de a interzice membrilor de partid să-și exprime alte opțiuni politice decât cele ale partidului.
„Libertatea de exprimare este un drept garantat și nu poate fi cenzurată pe motiv de campanie electorală. Decizia AEP încalcă drepturile omului, dar și logica elementară, fiindcă o campanie electorală înseamnă, în esență, să discutăm despre candidați, să dezbatem ce ne place și ce nu ne place. Cenzura aceasta este inacceptabilă în orice societate democratică”, declară deputatul USR Iulian Bulai, liderul Grupului ALDE din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și membru al Delegației Parlamentului României la APCE.
USR informează comisarul pentru drepturile omului cu privire la ghidul pentru etichetarea materialelor publicitare politice emis de AEP acum câteva zile prin care se stabilește cine este considerat „actor politic” și interdicția ca persoanele fizice care reprezintă sau acționează în numele unui partid să nu poată comunica public despre un alt candidat decât cel susținut de respectivul partid.
Critici la Adresa Deciziei AEP„Decizia AEP stabilește un precedent extrem de periculos: limitarea libertății de exprimare. Vorbim de un drept constituțional inviolabil și care niciodată nu a fost atacat la un asemenea nivel după Revoluția din 1989. Trebuie să spunem ferm, este un act de cenzură și un test al democrației românești, legat nu de persoane, ci de principii, și de aceea trebuie combătut cu toată forța”, afirmă deputata USR Oana Murariu, membră a Comisiei juridice a Camerei Deputaților și a Delegației Parlamentului României la APCE.
USR atrage atenția că, în cazul alegerilor prezidențiale, alegătorii tind să evalueze mai degrabă individual candidații decât partidele politice care îi susțin, motiv pentru care este nerezonabil să interzici membrilor de partid să-și declare susținerea față de candidații despre care ei cred că le reprezintă mai bine valorile și principiile sau care sunt cotați cu o șansă mai mare de a câștiga confruntarea electorală. Totodată, USR arată că o astfel de exprimare a opiniilor nu poate fi considerată o amenințare la siguranța națională, ordinea publică sau orice alt scop legitim, așa cum este el definitiv de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
„Mai mult, interzicerea oricărei critici publice la adresa unui contracandidat împiedică discursul politic și informarea alegătorilor. USR solicită comisarului pentru drepturile omului să inițieze discuții cu autoritățile din România pentru a se asigura că regulile electorale sunt aliniate cu drepturile fundamentale protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu dreptul la libertate de exprimare în timpul campaniilor electorale”, transmite USR.
Articolul USR sesizează comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei apare prima dată în Mediafax.
„USR consideră periculoasă decizia Curții de Apel București prin care o instanță cenzurează deciziile forurilor politice ale unui partid și decide asupra unei strategii politice. Mai mult, decizia de astăzi interzice și unui membru de partid să aibă propriile păreri politice. Partidele politice sunt expresia liberă a voinței cetățenilor care aleg să se asocieze și să acționeze politic în numele unor valori comune. Atât timp cât o decizie este adoptată în forurile statutare ale unui partid și nu încalcă Constituția, libertatea de exprimare nu ar trebui cenzurată. Vom face recurs împotriva deciziei Curții de Apel București având în vedere libertatea gândirii, a opiniilor și a dreptului la liberă exprimare. Practic, unor cetățeni care s-au asociat într-un partid li se interzice dreptul de a-și exprima voința politică în mod liber și de a decide pe cine susțin”, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit liderilor USR, „este un precedent periculos”„Dacă această decizie rămâne definitivă, orice președinte de partid ar putea acționa împotriva propriului partid, blocând decizii democratice luate în mod statutar de forurile de conducere. USR va contesta această decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție și va merge până la capăt pentru a apăra autonomia politică și constituțională a partidelor, dar mai ales libertatea de exprimare a celor care vor o Românie democratică”, se mai arată în comunicat.
„Este clar – și pentru noi, și pentru tot mai mulți români – că un întreg sistem s-a pus în mișcare pentru a opri USR din a lua deciziile politice corecte în această perioadă dificilă. Prin decizia Curții de Apel de astăzi, prin promovarea ilegală de care beneficiază din partea PSD și PNL, prin reacția nemaiîntâlnit de promptă a AEP de a face verificări. Noi nu renunțăm. Vom contesta decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. E lupta pentru democrație și adevăr și pentru dreptul la libera exprimare a fiecărui român”, spune Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR.
Curtea de Apel București a decis joi în favoarea Elenei Lasconi, confirmând că este președintele în funcție al USR. Instanța a constatat nulitatea contestației USR împotriva deciziei BEC care interzicea partidului să îi facă campanie lui Nicușor Dan.
Articolul Moșteanu: Vom contesta decizia CAB la Înalta Curte de Casație și Justiție apare prima dată în Mediafax.
„Este esențială o coordonare reală între justiție, interne, sănătate și educație, astfel încât prevenția, intervenția și recuperarea să nu mai funcționeze fragmentat. Ca președinte voi înființa un consiliu format din specialiști, medici, organizații non-guvernamentale și oameni din teren care să propună soluții coerente pe termen lung”, a declarat Antonescu.
Candidatul a subliniat că pentru consumatori, „mai ales pentru tineri, statul va oferi sprijin real pentru ieșirea din dependență, nu stigmatizare și șanse de vindecare”.
Referindu-se la referendumul local din București unde 85% dintre votanți s-au pronunțat în favoarea unui program de prevenire a consumului de droguri în școli, Antonescu și-a exprimat dubiile că „Primăria Generală a înțeles corect acest mesaj”.
În context, el a făcut referire la cazul tragic de la 2 Mai, menționând suferințele provocate de șoferii aflați sub influența substanțelor interzise și a insistat asupra necesității aplicării rapide a legii centrelor de dezintoxicare, care prevede înființarea a 8 centre în fiecare regiune a țării.
„Fac apel la dascălii din toată țara să dea atenție 100% combaterii drogurilor, să fie alături de autorități, de părinți, să ferim copiii de așa ceva”, a încheiat Antonescu.
Articolul Antonescu vrea un task force prezidențial pentru combaterea consumului de droguri apare prima dată în Mediafax.
Deși acest lucru ridică semne de întrebare privind influența sa în Rusia, într-un context geopolitic deja tensionat între SUA și Kremlin, poziția oficială a Casei Albe față de procurorul care îi admiră pe Trump și pe Putin, în același timp este: „un conducător ideal pentru restabilirea ordinii”, a relatat joi Le Figaro.
„Noul procuror al Washingtonului servește propagandei Kremlinului?” The Washington Post a dezvăluit miercuri că, în perioada 2016 și 2024, Ed Martin, numit recent procuror federal al districtului Washington DC, a avut mai mult de 150 de intervenții pe Russia Today și Sputnik, două surse media finanțate și controlate de guvernul rus: „Analiza arhivelor de televiziune sugerează că a apărut pe Russia Today și Sputnik mai des decât pe orice alt canal în acea perioadă”, a explicat cotidianul american, preluat de sursa citată.
Fost avocat și fost lider al Partidului Republican din Missouri, procurorul s-a făcut remarcat pentru sprijinul său neclintit față de Donald Trump și față de cei care au participat la asaltul Capitoliului, în ianuarie 2021. Democrații l-au acuzat pe Ed Martin de încălcarea legii și a eticii juridice pentru că a amenințat cu anchete sau urmăriri penale legiuitori, manifestanți, jurnaliști și alte persoane pe care le considera o amenințare pentru Trump.
Ed Martin: Trebuia să se aliniem cu puteri nucleare precum RusiaÎn Rusia, Martin este cunoscut datorită pozițiilor sale pro-Kremlin, pe care le-a susținut mai ales la televiziuni aflate în vizorul autorităților americane. Sputnik și Russia Today sunt calificate drept canale de propagandă în slujba lui Vladimir Putin de justiția americană. Filiala americană a canalului Russia Today și-a concediat angajații și și-a închis emisia imediat după invazia rusă în Ucraina.
În aparițiile sale pe canalele media rusești, noul procuror federal a abordat subiecte diverse, inclusiv alegerile din 2016 și războiul din Ucraina. Potrivit Washington Post, el a criticat dur decizia liderilor americani de a trimite bani Ucrainei, numindu-i „proști”. Imediat după invazia Ucrainei, când Statele Unite au impus sancțiuni împotriva lui Putin, Martin și-a declarat dezamăgirea pe canalul Sputnik: „Trebuia să se aliniem cu puteri nucleare precum Rusia”.
Casa Albă: Ed Martin este liderul ideal pentru restabilirea ordinii publiceAnaliștii în securitate națională l-au acuzat pe Ed Martin de propagandă anti-americană pe canalele rusești, însă nu au dovezi că ar fi acționat la comanda autorităților ruse. Totuși, el a omis să menționeze aparițiile sale la televiziunea rusă atunci când a completat chestionarul comisiei judiciare a Senatului.
Procurorul, care îi admiră în acelașți timp pe Trump și pe Puțin, face parte dintr-un grup de conservatori americani care împărtășesc viziuni geopolitice similare cu cele ale Moscovei și care adoptă o atitudine sceptică față de instituțiile și experții americani, în ton cu dezinformarea promovată de Kremlin.
În ciuda poziției sale pro Rusia, incomodă pentru imaginea lui Trump, oficiali ai Casei Albe au apărat numirea lui Ed Martin ca procuror: „Președintele Trump a făcut o alegere strălucită alegându-l pe Ed Martin pentru un mandat permanent ca procuror al Statelor Unite pentru districtul Columbia (…) este liderul ideal pentru restabilirea ordinii publice și pentru a face din nou capitala țării noastre frumoasă și sigură.”
Articolul Trump a numit un procuror federal promovat intens de televiziunile Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Antonescu a precizat că a formulat cererea către CNSAS cu o zi înainte, după ce a aflat despre existenţa acestui document, iar instituţia i-a pus la dispoziţie cu „maximă promptitudine” o copie a declaraţiei.
„Vreau să precizez că nu găsesc nimic nepotrivit în interesul presei. Mi se pare legitimă această curiozitate, mi se pare legitimă această dorinţă a publicului de a cunoaşte ce este într-o declaraţie a unui candidat la preşedinţie dată la securitate”, a declarat Antonescu.
În documentul prezentat, Antonescu a confirmat că îl cunoaşte pe Ştefan Costache, inginer la întreprinderea comunală Tulcea, cu care a copilărit şi a fost coleg de clasă. În declaraţie, Antonescu relatează că prietenul său i-a povestit despre tentativa de a pleca la Viena prin Bulgaria, fără a avea viză, fiind reţinut de autorităţile bulgare şi ulterior cercetat de organele de miliţie şi securitate din România.
„Şi în prezent ne aflăm în relaţia amicală, iar în toamna anului 1987, după ce Costache Ştefan s-a reîntors dintr-o excursie pe care a efectuat-o în Bulgaria, ca turist, mi-a relatat următoarele: aflat către sfârşitul perioadei de excursie la Sofia, a încercat să întreprindă o călătorie la Viena, pe calea aerului, fără a deţine viza necesară pe paşaport. Depistat de autorităţile bulgare, a fost reţinut la aeroport, a fost reţinut timp de două sau trei zile în Bulgaria, în care a fost trimis în România, tot pe calea aerului. Din Bucureşti la Tulcea a fost însoţit de două cadre de miliţie, iar la Tulcea a mai fost reţinut pentru o scurtă perioadă în care a fost cercetat de organe de miliţie şi securitate. În legătură cu perioadele în care a fost reţinut atât în Bulgaria cât şi în ţară, mi-a relatat că totul s-a petrecut în condiţii normale, că nu i s-a cerut decât să relateze şi să explice fapta sa, verbal şi în scris, fără a să exercita niciun fel de presiune asupra sa. Mi-a relatat de asemenea că iniţial declarase că a intenţionat să facă doar o plimbare până la Viena şi apoi să se întoarcă în ţară şi că ulterior a revenit asupra declaraţiei sale, precizând că probabil nu s-ar mai fi întors”, a povestit Antonescu.
Antonescu a subliniat că CNSAS a emis o decizie de „necolaborare cu securitatea şi nicio activitate de poliţie politică”, raport care a fost votat în unanimitate de membrii colegiului.
Articolul FOTO. Declaraţia dată de Crin Antonescu la Securitate în 1988 despre un prieten apare prima dată în Mediafax.
