Şeful statului adaugă: „cu toţii am fost de acord că unitatea şi coordonarea transatlantică în sprijinul Ucrainei rămân sursa noastră de forţă în faţa comportamentului agresiv continuu al Rusiei”.
„Oprirea atacurilor asupra civililor şi asupra infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a arăta că este cu adevărat angajată într-un proces real de pace. Cum am putea avea încredere în Rusia, atâta timp cât continuă să ucidă oameni nevinovaţi? Trebuie să continuăm să exercităm presiune asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancţiuni, până când pacea va fi realizată”, mai precizează Dan.
El subliniază că „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Nicio decizie cu privire la Ucraina nu poate fi luată fără Ucraina. Acesta este dreptul legitim al Ucrainei”.
„Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii Europei şi a regiunii noastre. În cadrul Coaliţiei, ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui, alături de Statele Unite şi de partenerii noştri europeni, la oferirea unor garanţii solide de securitate – esenţiale în acest proces de pace. Istoria ne-a arătat că Rusia nu îşi respectă propriile angajamente”, mai declară preşedintele.
În încheiere, el precizează că „ca vecini ai Ucrainei, contribuţia noastră la aceste garanţii de securitate înseamnă o investiţie directă în propria noastră securitate”.
Articolul Nicuşor Dan, mesaj după reuniunea „Coaliţiei de Voinţă”: Ucraina are nevoie de sprijinul nostru apare prima dată în Mediafax.
Ca răspuns la întrebarea dacă Statele Unite au acceptat tot ceea ce Vladimir Putin a pus pe masă în timpul summitului de vineri din Alaska dintre acesta și Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio a declarat duminică pentru emisiunea Face the Nation de la CBS următoarele:
„Statele Unite nu sunt în măsură să accepte sau să respingă nimic, deoarece, în ultimă instanță, decizia aparține ucrainienilor. Ei sunt cei cu care Rusia trebuie să facă pace.. Trebuie să facem suficiente progrese pentru a-i putea așeza pe președintele Zelenski și pe președintele Putin la aceeași masă, așa cum a cerut președintele Zelenski, și să ajungem la un acord final care să pună capăt acestui război.
Au fost discutate câteva concepte și idei despre care știm că ucrainenii le-ar putea susține cu tărie în cadrul acelei întâlniri… Nu vom negocia acest lucru în mass-media. Înțeleg că toată lumea vrea să știe ce s-a întâmplat. Dar, în cele din urmă, au fost discutate în cadrul acestei întâlniri aspecte care pot duce la progrese semnificative, care pot duce la progrese.”
Știrea inițialăSecretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, prezent la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin desfășurat în Alaska vineri, a acordat un interviu pentru emisiunea Face the Nation de la CBS, scrie The Guardian.
El a declarat că Washingtonul va continua să caute o cale prin care să încurajeze încheierea conflictului din Ucraina, însă a recunoscut că acest obiectiv ar putea fi imposibil de atins.
Marco Rubio a mai declarat în cadrul emisiunii că viața de zi cu zi din Statele Unite nu ar suferi schimbări majore chiar dacă războiul nu s-ar încheia curând.
„Dacă pacea nu va fi posibilă aici și războiul va continua, oamenii vor continua să moară cu miile… s-ar putea, din păcate, să ajungem în această situație, dar nu vrem să ajungem acolo”, a afirmat Rubio.
El a mai spus că întâlnirea din Alaska a inclus discuții care pot deschide calea unor pași importanți înainte.
„În cadrul acestei întâlniri s-au discutat aspecte care ar putea duce la progrese, la descoperiri importante”, a explicat secretarul de stat.
Articolul Marco Rubio: Statele Unite ar putea să nu găsească o soluție pentru oprirea războiului din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
CFR Cluj va juca cu FC Botoșani în etapa 6 din Superliga României. Meciul se va disputa pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu din Cluj-Napoca și va fi arbitrat de Marcel Bîrsan.
Ardelenii vin după o înfrângere cu Universitatea Craiova, scor 2-3, în timp ce moldovenii vin după o victorie cu FC Argeș, scor 3-1. Dan Petrescu a prefațat partida cu FC Botoșani și a spus că va fi un meci foarte greu.
„Pe Botoșani am avut timp să o văd, m-am uitat astăzi la 3 meciuri de-ale lor. Îmi dau seama că ne așteaptă un meci foarte greu, pentru că au o echipă foarte rapidă, agresivă, foarte bună în atac.
Să vedem ce jucători voi găsi pregătiți pentru acest meci, unul foarte, foarte important. Pentru mine e ca o finală în campionat, chiar dacă apoi vine un meci european la fel de important”, a declarat antrenorul lui CFR Cluj.
Leo Grozavu a prefațat duelul cu CFR Cluj și a vorbit despre nivelul de pregătire al jucătorilor săi, potrivit ProSport.
„Lotul a rămas în mare parte omogen, nu s-au făcut foarte multe schimbări și din punctul acesta de vedere poate a fost un avantaj. Jucătorii se pregătesc și se antrenează foarte bine. Cine își dorește să joace și demonstrează că merită să joace va fi utilizat.
Noi nu avem anumite priorități, nu încercăm să favorizăm pe unul sau pe altul. Deci jucătorul care este în formă, care arată că merită să joace, va juca de fiecare dată”, a declarat antrenorul lui FC Botoșani.
Echipele de startCFR Cluj: Micai – Bosec, Sinyan, M. Ilie, Abeid – Emerllahu, T. Keita, Korenica – Cordea, Gjorgjievski, Biliboc
Rezerve: Gal, György, Camora, Bolgado, Perianu, Fică, Deac, Nkololo, Postolachi, L. Munteanu, Șfaiț, Badamosi
Antrenor: Dan Petrescu
FC Botoșani: Anestis – Ilas, Suta, Miron, Pavlovic – Bordeianu, Petro – A. Dumitru, Bodișteanu, Dumiter – Kovtaliuk
Rezerve: Kukic, Benzar, Țigănașu, Creț, M. Fernandez, Mailat, Pănoiu, Aldair, Ongenda, Papa, A. Dumitru, Mitrov
Antrenor: Leo Grozavu
Articolul CFR Cluj – FC Botoșani, în etapa 6 din Superliga. Echipa lui Leo Grozavu caută o nouă victorie apare prima dată în Mediafax.
Reuniunea virtuală a „coaliției celor dispuși” s-a încheiat.
Grupul de lideri europeni, care are ca scop reunirea țărilor pentru a proteja acordul de pace în Ucraina, a fost completat de Volodimir Zelenski din Bruxelles.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a fost primul care a comentat după încheierea reuniunii.
El a declarat, în timpul reuniunii, că pentru a se ajunge la pace, trebuie exercitată presiune asupra agresorului, nu asupra victimei.
Știrea inițială:Coaliția – coprezidată de Starmer, președintele Franței Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei Friedrich Merz – are ca scop reunirea țărilor pentru a proteja acordul de pace în Ucraina.
Volodimir Zelenski s-a alăturat videoconferinței de la Bruxelles, unde și-a petrecut după-amiaza, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Mulți dintre lideri vor merge mâine spre Washington pentru a i se alătura lui Zelenski în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump.
Președintele României, Nicușor Dan, participă și el la conferință.
Articolul Reuniunea virtuală a „Coaliției celor dispuși” s-a încheiat. Care sunt primele concluzii apare prima dată în Mediafax.
Oficialul american a comparat aceste garanții cu un mecanism de tip „Articolul 5”, care ar presupune protecția Ucrainei împotriva unei noi invazii ruse.
Garanții de securitate pentru Ucraina, promise în schimbul concesiilor teritorialePotrivit lui Witkoff, Putin ar fi fost dispus să accepte și o „consacrare legislativă” prin care Rusia să se angajeze să nu invadeze alte teritorii din Ucraina sau din Europa. Totuși, liderul de la Kremlin nu a renunțat la solicitările privind cedarea regiunilor Donbas (Donețk și Luhansk) și reducerea dimensiunii armatei ucrainene. În schimb, Rusia ar îngheța actualele linii ale frontului din sud, în regiunile Herson și Zaporojie, și ar promite să nu mai atace Ucraina sau alte state europene.
Discuții privind garanții de securitate pentru Ucraina și statutul regiunii DonețkEmisarul lui Trump a mai precizat că Rusia ar fi făcut „anumite concesii” în legătură cu cinci regiuni aflate în centrul conflictului, în special în privința Donețkului. „Există o discuție importantă despre ce se va întâmpla acolo, iar aceasta va fi detaliată luni”, a declarat Witkoff.
Pe lângă garanțiile de securitate pentru Ucraina, Putin a insistat asupra eliminării „cauzelor războiului”, termen prin care Moscova cere neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Aceste cerințe rămân puncte majore de blocaj în negocierile privind un posibil acord de pace.
În urmă cu o oră, Donald Trump a anunțat pe platforma sa socială, Truth Social, faptul că s-a înregistrat un „PROGRES MARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RUSIA”, urmat de „RĂMÂNEȚI PE FAZĂ! Președintele DJT.”
Articolul Putin acceptă „garanții de securitate robuste” pentru Ucraina, susține emisarul lui Trump. Ce ar mai fi acceptat Putin în urma întâlnirii apare prima dată în Mediafax.
Lumea se află astăzi într-un mediu macroeconomic sensibil. Declaraţiile publice tari cu privire la economie pun paie pe foc, deşi ele sunt unele mai degrabă de propagandă politică, fără fundament în situaţia macroeconomică reală.
Etichetele extreme precum ”Apocalipsa”, ”Dezastrul” şi ”Intrarea în incapacitate de plată” în cazul economiei româneşti, exprimate fiind de oficiali de rang înalt din 3 în 3 luni, nu ţin loc de politici publice consistente şi nu aduc nimic bun pentru România. Invocarea grelei moşteniri este egală cu zero în percepţia şi aşteptările populaţiei şi ale companiilor româneşti.
După multe alte declaraţii inoportune, interviul de zilele trecute din Bloomberg, ce conţine afirmaţia cu privire la posibila intrare în incapacitate de plată a României, este foarte periculos din mai multe motive. Primul, acela că nu se bazează pe fundamente economice reale.
Al doilea, pentru că fiind făcută de un înalt demnitar român generează un efect de bumerang, de contagiune negativă, asupra întregii economii şi societăţi. Aceasta nu poate conduce decât la anticipaţii ciudate, la un comportament exagerat prudenţial şi la împlinirea a ceea ce în macroeconomie se numeşte self fulfilling prophecy – profeţia care se autoîndeplineşte.
Al treilea, generează un efect de neîncredere chiar în propriile acţiuni şi în politicile promovate de actualul Guvern. Dacă din funcţiile de demnitate publică se răspândesc idei precum dezastrul economic, o criză care stă să vină zilnic, lipsa banilor pentru pensii şi salarii enunţată lunar s.a. sigur, se poate şi se va întâmpla ceva negativ în economie, conform concluziilor ştiinţifice din economia comportamentală. Mai mult despre potenţialul dezastruos al unor astfel de declaraţii negative puteţi citi la https://www.aeaweb.org/articles?id=10.1257/aer.103.7.3045, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w32026/w32026.pdf sau https://www.matteoiacoviello.com/gpr_files/GPR_PAPER.pdf?utm_source=chatgpt.com.
Al patrulea, avertizările excesive bazate pe estimările exagerate privind sustenabilitatea finantelor publice şi nu pe realitatea economică, pot face mult rău. Senzitivitatea ridicată a comportamentului agenţilor economici la ştiri/ informaţii negative am văzut-o şi simţit-o cu toţii în tipul crizelor de până acum. Părerile incorect fundamentate, bazate pe estimări incomplete pot conduce la modificarea percepţiei şi a anticipărilor actorilor economici şi la echilibre multiple joase. De exemplu, prezentarea asimetrică a punctelor tari şi a punctelor slabe ale României poate conduce la un risc mai mare din cauza percepţiei negative, la creşterea costurilor de finanţare, investiţii străine directe mai mici şi la problemele asociate acestor fenomene – intrarea într-un cerc vicios de subdezvoltare.
Stimulii privind consumul, investiţiile şi /sau economiile sunt puternic afectaţi. Pe fondul incertitudinii şi zgomotului înalte /înalt generate de consolidarea fiscal-bugetară, declaraţiile publice ”exotice” cauzează efecte negative de comportament, care se manifestă ulterior în creşterea economică redusă, investiţii mai mici, locuri de muncă mai puţine şi un nivel de trai mai scăzut. Cu fiecare astfel de declaraţie incomplet fundamentată, fiecare român pierde din bunăstarea acumulată. Al cincilea argument, nu mai există vreun caz în care un oficial al unui stat să declare public şi în mod recurent că ţara pe care o conduce poate intra în incapacitate de plată – mai ales în presa senzitivă investitorilor externi şi exact în ziua în care România se afla în procedura de evaluare a ratingului / perspectivei de ţară de către agenţia Fitch şi, în plus, fără a face o analiză temeinică a indicatorilor care să conducă sa nu la o astfel de concluzie extrem de gravă.
Joaca propagandistică cu interese politice cu privire la ”intrarea în incapacitate de plată” a României nu are nici un fundament raţional. Este adevărat că România se află într-un proces de consolidare fiscal-bugetară – în opinia mea fundamentat pe măsuri nesustenabile, afectând asimetric populaţia şi companiile, cu povara mai mare pusă pe românii cu venituri mici şi din clasa de mijloc, profesori şi pe companiile corecte, care îşi plătesc taxele şi impozitele la zi. Am propus şi explicat soluţiile alternative, la care se va ajunge oricum după ce măsurile luate în ultimele luni îşi vor fi dovedit ineficienţa în reducerea durabilă a dezechilibrelor.
România nu poate intra în incapacitate de plată şi mai mult, România nu va ajunge niciodată în situaţia Greciei, aşa cum, în mod eronat afirma acelaşi demnitar la începutul lunii iulie. Grecia se află în criză de solvenţă fiscală, neexistând nici acum perspective privind intrarea datoriei guvernamentale în PIB pe un culoar de sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Nu există vreun asemenea risc pentru România, în mod clar asemenea declaraţii sunt total eronate.
Incapacitatea de plată înseamnă de fapt intrarea într-o criză de lichiditate – un default extern şi dificultăţi majore de asigurare a necesarului de finanţare pe plan intern. România nu se află nici măcar într-un asemenea risc şi iată de ce:1. Necesarul de finanţare al României pentru anul 2025 este în mare parte acoperit. O simplă întrebare la Ministerul Finanţelor (sau o analiză detaliată a informaţiilor publice) putea scoate la lumină realitatea – România a anunţat iniţial un necesar de finanţare de 231,6 miliarde lei pentru anul 2025, adică 12,2% din PIB (din care 58% adică 133,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar curent şi 42% adică 98,3 miliarde lei pentru rambursarea ratelor de capital – aferente rostogolirii datoriei din urmă). La momentul prezent 190 miliarde lei din cele 231,6 miliarde lei din necesarul iniţial total de finanţare sunt acoperite, adică 82%. Desigur, veţi spune şi vă dau dreptate că este imposibil ca Guvernul să atingă deficitul angajat iniţial de 7% din PIB şi că se va duce mai degrabă spre 8,2-8,6% din PIB, aşa cum estimează Comisia Europeană în ultima prognoză. Dacă luăm în considerare acest scenariu negativ, înseamnă că România va trebui să suplimenteze necesarul de finanţare până la un estimat de 252 – 260 miliarde lei în acest an. Aceasta înseamnă că în acest moment avem acoperit trei sferturi din necesarul de finanţare, ceea ce este un procent bun şi arată profesionalismul echipei de management de trezorerie din MF. Finanţarea României este predictibilă şi consistentă, nu vor exista goluri de lichiditate.
2. România are un buffer consistent în trezorerie. Rezerva financiară pentru vremuri dificile pe pieţele financiare internaţionale asigură între trei luni şi jumătate de acoperire a necesarului de finanţare suplimentat şi 4 luni din necesarul de finanţare iniţial. Adică îndeplinim criteriul de adecvare recomandat de Fondul Monetar Internaţional – ”Bufferul din Trezorerie să acopere 3-4 luni din necesarul de finanţare brut anual”. În valoare absolută, bufferul este de 3 ori mai mare decât era la sfârşit de 2021.
3. În prezent, România are rezerve valutare internaţionale la BNR (aur şi valute) de 72,9 miliarde euro, +62% faţă de nivelul de 45 miliarde euro de la sfârşitul anului 2021. Acţiunile de politici monetare şi curs de schimb au permis un curs de schimb relativ stabil pentru leu, în ciuda incertitudinii extrem de ridicate din ultimele luni (de la instabilitatea politică la instabilitatea generată de războiul de la graniţe, războiul comercial s.a.). De altfel indicatorii de adecvare a rezervelor internaţionale se află în intervalele de referinţă recomandate de FMI.
4. România a rămas pe creştere economică. România nu a intrat nici măcar în aşa numita ”recesiune tehnică”, nu mai vorbim despre recesiune profundă. Acum câteva zile, INS şi Eurostat au anunţat ultimele cifre semnal privind evoluţia economiei româneşti în trimestrul 2 din 2025 – România a avut cea mai mare ridicată de creştere economică dintre ţările UE în T2 2025. Merită reamintit aici că România a rămas pe o traiectorie susţinută de convergenţă în ultimii ani, ajungând din urmă Polonia la indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În ultimii doi ani, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut cădere economică sau / şi recesiune tehnică. Germania, Estonia, Austria şi Finlanda în 2023 şi 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria şi Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria şi Finlanda au fost în recesiune tehnică. România a rămas pe plus şi mizează de câţiva ani pe un model bazat pe investiţii, ceea ce aruncă în viitor elemente de sustenabilitate certe.
5. La nivel microeconomic, sănătatea financiară a populaţiei şi companiilor a crescut în ultimii ani. Banii s-au mişcat în economie. De la o valoare a depozitelor populaţiei de 278 miliarde lei la sfârşit de an 2021 s-a ajuns la 390 miliarde lei în iunie 2025. Creditele acordate populaţiei au crescut şi ele de la 164 miliarde lei la 199 miliarde lei în aceeaşi perioadă. Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor şi populaţiei a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.
În concluzie, comunicarea inteligentă este una dintre premisele unei consolidări fiscal-bugetare reuşite. Prezentarea unor obiective clare, a cauzelor, motivaţiei şi a plusurilor şi minusurilor măsurilor implementate reprezintă una dintre condiţiile pentru acceptarea lor de către populaţie şi companii.
O imagine neagră, cu declaraţii zilnice privind dezastrul, apocalipsa şi falimentul, nu va face decât să accentueze deprimarea economică, să reducă încrederea consumatorilor şi companiilor în reuşita consolidării şi să blocheze stimulentele de relansare economică. În plus, fiecare declaraţie apocaliptică în afara fundamentelor reale nu face decât să crească câştigul speculativ al unor investitori de portofoliu, în dauna bugetului României şi al bugetelor personale ale populaţiei şi companiilor.
Austeritatea oarbă nu a adus nimic bun în niciuna dintre ţările în care a fost implementată. Efectele certe au fost intrarea în cercurile vicioase, scăderea nivelului de trai, prăbuşirea potenţialului economic şi anomia socială. România nu poate continua pe acelaşi drum.
Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase apare prima dată în Mediafax.
