Referitor la lipsa dezbaterii pe acest subiect, Claudiu Manda a răspuns: „La noi nu a existat o dezbatere publică. Ministerul Agriculturii spune un lucru, ministerul de Externe nu ține cont de ce spune ministerul Agriculturii”.
Întrebat despre consultarea în coaliție, secretarul general PSD a fost categoric: „În coaliție noi nu am discutat. Inacceptabil să nu discuți așa ceva politic în coaliție, niciodată”, a citat Manda declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor.
Premierul invocă un acord cu președinteleKelemen Hunor a declarat că situația este inacceptabilă și că nu a existat discuție nici în guvern, nici în coaliție. Premierul Bolojan a susținut însă că „a existat un acord între guvern și președinte”.
Referitor la acest aspect, Claudiu Manda a subliniat: „Întrebarea este cine a mandatat ambasadorul nostru de la Coreper să voteze. Acolo era un moment în care putea să fie blocat dacă era România și încă o țară”.
Grindeanu nu a fost consultatÎntrebat dacă vicepremierul Sorin Grindeanu a dat acordul PSD-ului lui Bolojan, Manda a răspuns: „Eu sunt sigur că nu. Am vorbit în toată această perioadă cu domnul Grindeanu, cred că vorbeam și de două și de trei ori pe zi”.
Când moderatoarea l-a întrebat „Acordul guvernului înseamnă Bolojan și atât?”, secretarul general PSD a confirmat implicit această interpretare.
Referitor la modul în care s-a ajuns la această situație, Manda a dezvăluit: „Când au dat drumul la acest memorandum și au văzut împotrivirea de la Ministerul Agriculturii, au hotărât mai degrabă să oprească memorandumul și să o facă fără consultare în guvern. Și fără consultare în coaliție”.
Primul subiect la ședința de coalițieReferitor la ce urmează să facă PSD, secretarul general a anunțat: „Cred că la prima întâlnire a coaliției și cred că va fi luni, adică mâine, unul dintre subiectele care se va discuta, dacă nu cumva primul, este acesta”.
El a pus întrebarea: „Cum facem cu decizii atât de importante să fie trecute fără să se asculte și la alte puncte de vedere?”.
Referitor la poziția PSD, Manda a fost clar: „Pot să vă spun că PSD-ul este împotriva și că se va lupta să protejeze fermierii din Europa”.
Respinge acuzațiile USRÎntrebat despre votul europarlamentarilor PSD, Manda a respins acuzațiile: „Marea minciună pe care o vedem în zona USR-iștilor, care spun că noi, europarlamentarii, inclusiv eu, am votat acordul. Noi nu am votat acordul. Noi am votat atunci o clauză de salvgardare și câteva solicitări de protecție a fermierilor din Europa”.
El a precizat că acordul va ajunge pe masa Parlamentului European abia în aprilie-mai.
Sesizare la Curtea EuropeanăReferitor la ce poate face PSD acum, Manda a răspuns: „Săptămâna viitoare la Strasbourg, există pe ordinea de zi un proiect de hotărâre în care va putea sesiza Curtea Europeană de Justiție. Noi vom vota acest proiect”.
Întrebat dacă există șanse de succes, secretarul general PSD a spus: „S-ar putea să existe și o majoritate care să treacă și atunci să vedem dacă se va ajunge acolo la un conflict juridic”.
Riscuri pentru fermieri și consumatoriReferitor la riscurile pe care le presupune acordul, Claudiu Manda a explicat: „Fermierii, mai ales în zona de producție zootehnică, au o mare problemă. Se luptă cu produse din America de Sud, unde nu știi dacă au hormon de creștere, nu știi ce norme respectă”.
El a dat un exemplu concret: „Imporți lapte praf, faci iaurt în Olanda și pe rafturile din România o să apară că este iaurt produs în Europa, dar de fapt este cu lapte praf din țările din America Latină”.
La final, întrebat despre declarația lui Kelemen Hunor, Manda a răspuns ironic: „Ce pot să le spun celor de la UDMR? Bine ați venit în club!. De foarte multe ori s-a întâmplat să fie luate decizii și nu bune în care să nu fim cooptați și să ne trezim cu ele pe masă”.
Printul Harry ar putea fi în pragul unui moment decisiv, după ani de conflicte publice cu Familia Regală și instituțiile britanice, scrie Express.
Experții sugerează că anul 2026 ar putea marca un punct de cotitură, alimentat de restabilirea securității și de reluarea legăturilor cu familia.
Decizia privind securitatea deschide calea revenirii în Regatul UnitUn element-cheie îl reprezintă așteptata reinstalare a protecției de securitate finanțate de statul britanic pentru Prințul Harry.
Dacă va fi confirmată, decizia le-ar permite lui Harry și lui Meghan să viziteze Marea Britanie fără perioade lungi de notificare pentru securitate.
Comentatorii regali spun că această schimbare elimină un obstacol major care a ținut familia Sussex departe de Regatul Unit.
Totodată, ar putea reduce anxietatea de lungă durată a lui Harry legată de siguranța soției și a copiilor săi în Marea Britanie.
Potrivit analiștilor, îmbunătățirea condițiilor de securitate ar putea permite vizite mai frecvente și ar crea spațiu pentru refacerea relațiilor tensionate.
De asemenea, l-ar ajuta pe Harry să participe la activități caritabile și să se pregătească pentru Jocurile Invictus de la Birmingham din 2027.
Copiii, o posibilă punte spre reconciliereObservatorii cred că cei doi copii ai lui Harry, prințul Archie și prințesa Lilibet, ar putea avea un rol important în atenuarea atitudinilor publice și regale.
Copiii nu au mai vizitat Regatul Unit din 2022, ceea ce a limitat relația lor cu bunicul lor, regele Charles al III-lea.
Experții regali susțin că o vizită care să îi includă pe copii ar stârni interes global și o reacție publică mai favorabilă.
Unii consideră că prezența lor ar putea redeschide dialogul cu membrii seniori ai familiei regale, inclusiv cu prințul William, deși așteptările rămân rezervate.
Comentatorii subliniază că orice progres depinde de încredere și discreție, după dezvăluirile publice din trecut.
Imagine publică fragilă și încredere afectatăÎn ciuda unui posibil capital de bunăvoință, popularitatea lui Harry în Marea Britanie rămâne afectată de interviuri, procese și memoriile sale.
Criticii se întreabă dacă Sussex-ii pot evita noi dezvăluiri publice legate de proiecte media sau de streaming.
Experții sunt de acord că refacerea încrederii necesită reținere constantă și o îndepărtare clară de disputele publice.
Jocurile Invictus, un posibil nou început simbolicSe așteaptă ca atenția lui Harry să se concentreze asupra Jocurilor Invictus, o cauză strâns legată de identitatea sa publică.
Potrivit relatărilor, el l-ar fi invitat pe regele Charles al III-lea să deschidă ediția din 2027, un gest cu valoare simbolică.
Deși provocările persistă, analiștii consideră că securitatea, familia și serviciul public îi oferă lui Harry cea mai bună șansă la reconciliere.
Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”.
El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.
PSD face consultări interne pentru ieșirea de la guvernarePSD desfășoară consultări în interiorul partidului pentru a decide dacă mai rămâne la guvernare alături de PNL și USR.
„Am intrat la guvernare pentru oameni și că ar trebui să guvernăm pentru oameni. Astăzi când ne uităm, nu prea vedem astfel de efecte”, a spus Claudiu Manda.
El a precizat că decizia nu ține de numirile la servicii sau parchete, ci de bugetul pe 2026. „Nu ține de servicii sau de parchete, ci are legătură, în primul rând, cu bugetul”, a explicat el.
Bugetul, criteriul decisivManda a subliniat că bugetul ar fi trebuit gata din noiembrie pentru anul următor, dar încă nu există un termen clar.
„Suntem la jumătatea lui ianuarie și nu știm când o să fie bugetul. Că o să fie în februarie, că o să fie în martie, că o să fie în aprilie. Nu știm când o să fie bugetul”, a declarat secretarul general PSD.
El a adăugat că PSD va lua decizia în foruri largi, cu aproximativ 5.000 de membri, după modelul în care au decis intrarea la guvernare.
„Am blocat intenții ale primului ministru”Claudiu Manda a făcut un inventar al motivelor pentru care social-democrații ar putea părăsi guvernarea.
„Am ajuns să explicăm lucruri care s-au întâmplat de bine, mai degrabă când ne-am ținut sau am blocat anumite intenții ale primului ministru”, a spus el.
Manda a dat ca exemple creșterea salariului minim pe economie, plafonarea prețurilor la alimente de bază, blocarea măsurilor împotriva administrației publice locale.
„Ne-am luptat pentru salariul minim. Plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Dacă nu eram noi să ne luptăm pentru ele, nu se întâmpla”, a declarat Manda.
Scandalul cu administrația publică localăSecretarul general PSD a criticat și măsurile propuse de Bolojan pentru administrația locală.
„Au citit pe bandă în guvern un text în care interziceau la administrația publică locală. Primarii nu mai aveau voie să cumpere hârtie pentru certificate de naștere sau de deces. Nu mai aveau voie să facă reparații”, a povestit el.
Manda a spus că s-a discutat reducerea cu 45% a posturilor din organigrame la primării, ceea ce ar fi dus la situații absurde.
„E o primărie care are 11 angajați și trebuie să dea afară 5 și să rămână cu 6. Altă primărie are 25 de posturi în organigramă, 11 ocupate, și conform formulei mai are de angajat încă 3-4″, a explicat el.
„Bolojan și USR au armonizat mesajul”Claudiu Manda a observat „o armonizare a mesajului public între domnul Ilie Bolojan și USR. Sunt voci în PNL, au început să apară și în spațiu public, de primari PNL care nu se mai regăsesc într-un astfel de mesaj”, a declarat secretarul general PSD.
Ordinea geopolitică globală „așa cum o cunoaștem” și „viitorul” NATO sunt în joc, a declarat el în timpul unei vizite în Norvegia – una dintre țările vizate de amenințarea lui Trump.
„Nu am nicio îndoială că există un sprijin european puternic” pentru Danemarca în această dispută, a declarat el într-o conferință de presă, adăugând că Europa este mai puternică „când ne arătăm colectiv forța”.
Mark Rutte a discutat cu Donald TrumpÎntre timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „situația securității în Groenlanda și Arctica”.
A afirmat că „vor continua să lucreze la acest subiect”.
El nu a oferit mai multe detalii despre discuție. A spus doar că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească cu președintele american la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc la sfârșitul acestei luni.
Prăbușirea monedei naționale, inflația explozivă și deprecierea puterii de cumpărare au creat tensiuni sociale majore, într-o societate și așa inegală. Efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice s-au suprapus unor dezechilibre interne, creând un efect de cauzalitate cumulativă devastator. O țară cu potențial economic ridicat, Iranul a colapsat sub acțiunea agregată a unor tensiuni interne și externe. Poate ieși greu din această menghină, în opinia mea doar prin ridicarea sancțiunilor și reforme economice consistente. Factorul încredere este cheia revenirii.
Motivația economică a protestelor. Puține analize explică motivația reală a protestelor din Iran. Nu revendicările politice reprezintă principala cauză a protestelor, ci motivația economică. Disperarea economică evidentă a majorității populației generează una dintre cele mai grave crize din istoria Iranului. Protestele masive declanșate începând din 28 decembrie 2025 au drept cauză principală disperarea economică, generată de reducerea abruptă a nivelului de trai. De altfel, cererile principale ale protestatarilor țin de măsuri privind stabilizarea monedei, protecția împotriva inflației și reducerea prețurilor. Se observă că fenomenele asociate crizei economice formează spațiul comun care a reunit grupuri eterogene de protestatari, cu nemulțumiri diverse.
Șocurile economice s-au transformat în tensiuni sociale grave și într-o criză politică și de încredere. Este exemplul unei țări îngenuncheate de politici greșite (inclusiv economice) și de sancțiunile internaționale impuse. În primul rând, prăbușirea monedei naționale (rialul) față de dolar cu 17% în decembrie (un declin total de 153% în ultimul an) (Infografic 1) s-a dus în creșterea inflației. Peste 1,5 milioane riali pentru un dolar (în prezent 1,06 milioane riali pentru un dolar) reprezintă un record istoric. Creșterea excesivă a prețurilor a condus la o scădere dramatică a puterii de cumpărare pentru marea majoritate a populației iraniene. Inflația explozivă a ”stimulat” la rândul ei deprecierea masivă a monedei, intrându-se într-un cerc vicios. O inflație medie anuală de 42,2% cu o creștere a prețurilor la alimente, băuturi și țigări de 72% sunt semne ale unei crize economice severe. Produse alimentare strict necesare, servicii medicale și bunuri de bază din import au devenit atât de scumpe încât au devenit inaccesibile pentru o mare parte a populație. Și vorbim despre o societate polarizată, despre o populație cu o rată de sărăcie absolută de 30% (aprox 28 milioane persoane) și cu o rată de sărăcie extremă de 7% (în jur de 7 milioane de persoane suferind de foamete și malnutriție)
Cum s-a ajuns aici? Printr-o combinație de politici greșite ale căror efecte s-au suprapus celor generate de sancțiunile impuse Iranului din cauza programului său nuclear. Sistemul dual privind cursul de schimb (un curs de schimb administrat pentru marile companii – și anumiți importatori și un curs liber, pentru cetățenii obișnuiți) a intrat în colaps, ros de corupție și căutare de rentă. Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate.
Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare.
Peste toate acestea, proiecția de buget prezentată în noiembrie 2025, cu măsuri de austeritate pentru majoritatea populației (creșteri de taxe, indexarea doar la jumătate a salariilor din sectorul public etc) pe fondul unei societăți în K (puternic polarizată) a pus benzină peste focul ce începuse să ardă. Seceta pronunțată și lipsa apei în anumite regiuni au accentuat criza și nemulțumirile.
Încercarea guvernului de atenuare a nemulțumirilor sociale / protestelor prin ajutoare sociale de 40 dolari (la paritatea puterii de cumpărare) pentru 84 milioane beneficiari (90% din populație) nu a calmat tensiunile sociale grave (salariul mediu în Iran este de 255 dolari, iar minimul 110 dolari). Guvernul are o problemă structurală, neputând să recâștige încrederea în rândul populației privind stabilizarea economiei, a monedei naționale și reducerea inflației. Este prins în menghină, între tensiunile economice și sociale interne și tensiunile externe, mai ales din partea Israelului și SUA.
Repet, în prezent Iranul este un exemplu de țară care în ciuda unor puncte tari, a colapsat. O țară cu un potențial economic bun, cu rezerve însemnate de petrol și gaze (locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze), o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB (35,9% din PIB în 2025) și cu o populație relativ tânără și educată, s-a prăbușit sub povara sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Interesant, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.
Cum influențează criza iraniană economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. O blocare parțială ar putea crește prețul petrolului cu 10–30%, ducând barilul peste 85dolari. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. În al doilea rând, criza iraniană și conflictul cu Israel măreste riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. În al treilea rând, o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine.
Cum poate ieși Iranul din cercul vicios în care a intrat? Doar prin ridicarea sancțiunilor internaționale, care să conducă la restabilirea încrederii interne și externe, investiții, refacerea potențialului economic și a plasei de siguranță socială.
Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune.
Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP.
„Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el.
Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare.
Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc.
Scott Bessent îl apără pe Donald TrumpSecretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”.
„Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta.
Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.
Administrația Națională de Meteorologie anunță că o masă de aer caldă provenită dinspre sud, asociată unui nou ciclon generat deasupra Mării Mediterane, se va ciocni cu aerul polar-arctic rece, pre-existent de la est și nord-est, legat de anticiclonul est-european.
Administrația Națională de Meteorologie
Contactul dintre cele două mase de aer cu temperaturi opuse va crea condiții meteorologice imposibil de previzionat cu precizie în acest moment.
Prima jumătate a lui ianuarie, cu ninsori și ger persistentPrima jumătate a lunii ianuarie 2026 a adus ninsori importante și depuneri de zăpadă în cea mai mare parte a țării. Au urmat temperaturi extreme. Până la 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național era de -2,7 grade, mai scăzută cu 0,8 grade față de media perioadei 1991-2020.
Comparativ cu ultimii 5-6 ani, când media națională lunară a fost pozitivă, anul acesta iarna și-a intrat în drepturi.
Situație de blocaj la nivelul EuropeiUltima hartă sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică o situație de blocaj la nivelul continentului european. Se remarcă persistența anticiclonului est-european, lobat dinspre zona Munților Ural peste jumătatea de est a Europei. Există și prezența a două zone ciclonice active – una în nord-vestul Oceanului Atlantic (la est de Islanda) și alta între Peninsula Iberică și nord-estul Africii.
Administrația Națională de Meteorologie
Aerul foarte rece de origine polar-arctică, provenit dinspre Câmpia Rusă, domină Belarus și Ucraina cu temperaturi sub -15 grade, în contrast cu masele de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5…+10 grade, care domină regiunile din sudul, vestul și nord-vestul continentului.
Ciclonul Harry lovește sudul EuropeiPână la mijlocul săptămânii viitoare, contextul sinoptic nu se va modifica semnificativ. Până joi, 22 ianuarie, ciclonul botezat Harry de către Agenția Meteorologică Spaniolă (AEMET) se va activa peste nordul Africii, cu valori ale presiunii ce vor scădea la centru sub 1000 mb.
Harry va retrograda către bazinul vestic și central al Mării Mediterane, unde va determina intensificări puternice ale vântului cu rafale de 70-90 km/h, dar local și peste 100 km/h. În zona costieră din estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei, în 72 de ore se vor acumula cantități importante de apă – 50-70 l/mp și izolat peste 80-100 l/mp. În zonele respective vor fi valabile coduri generale galbene, portocalii și chiar roșii pentru Sardinia și sudul Italiei.
Ger persistent în România până joiÎn tot acest interval, România se va afla sub influența câmpului ridicat de presiune. Ca urmare a subsidenței și prezenței stratului de zăpadă, aerul din partea inferioară a troposferei se va suprarăci.
Administrația Națională de Meteorologie
Valul de frig va persista, vremea va fi deosebit de rece pe timpul zilelor, cu precădere în centru, sud și est, cu temperaturi maxime în marea lor majoritate cuprinse între -8 și -2 grade. În cursul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a României va fi ger, cu temperaturi minime în general între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori vor fi înregistrate în zonele depresionare din Transilvania.
Creștere treptată a temperaturilor de miercuriMiercuri și joi, valorile termice vor marca o creștere treptată, mai semnificativă în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe măsură ce presiunea atmosferică va scădea. Avansul ciclonului mediteranean către centrul și sud-estul Europei va aduce un aport de aer mai cald și umed.
În noaptea de miercuri spre joi, va crește probabilitatea ca în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, să avem parte și de precipitații sub formă de lapoviță și ploaie, care local să favorizeze depunerile de polei.
