Oficialul american a comparat aceste garanții cu un mecanism de tip „Articolul 5”, care ar presupune protecția Ucrainei împotriva unei noi invazii ruse.
Garanții de securitate pentru Ucraina, promise în schimbul concesiilor teritorialePotrivit lui Witkoff, Putin ar fi fost dispus să accepte și o „consacrare legislativă” prin care Rusia să se angajeze să nu invadeze alte teritorii din Ucraina sau din Europa. Totuși, liderul de la Kremlin nu a renunțat la solicitările privind cedarea regiunilor Donbas (Donețk și Luhansk) și reducerea dimensiunii armatei ucrainene. În schimb, Rusia ar îngheța actualele linii ale frontului din sud, în regiunile Herson și Zaporojie, și ar promite să nu mai atace Ucraina sau alte state europene.
Discuții privind garanții de securitate pentru Ucraina și statutul regiunii DonețkEmisarul lui Trump a mai precizat că Rusia ar fi făcut „anumite concesii” în legătură cu cinci regiuni aflate în centrul conflictului, în special în privința Donețkului. „Există o discuție importantă despre ce se va întâmpla acolo, iar aceasta va fi detaliată luni”, a declarat Witkoff.
Pe lângă garanțiile de securitate pentru Ucraina, Putin a insistat asupra eliminării „cauzelor războiului”, termen prin care Moscova cere neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Aceste cerințe rămân puncte majore de blocaj în negocierile privind un posibil acord de pace.
În urmă cu o oră, Donald Trump a anunțat pe platforma sa socială, Truth Social, faptul că s-a înregistrat un „PROGRES MARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RUSIA”, urmat de „RĂMÂNEȚI PE FAZĂ! Președintele DJT.”
Articolul Putin acceptă „garanții de securitate robuste” pentru Ucraina, susține emisarul lui Trump. Ce ar mai fi acceptat Putin în urma întâlnirii apare prima dată în Mediafax.
Lumea se află astăzi într-un mediu macroeconomic sensibil. Declaraţiile publice tari cu privire la economie pun paie pe foc, deşi ele sunt unele mai degrabă de propagandă politică, fără fundament în situaţia macroeconomică reală.
Etichetele extreme precum ”Apocalipsa”, ”Dezastrul” şi ”Intrarea în incapacitate de plată” în cazul economiei româneşti, exprimate fiind de oficiali de rang înalt din 3 în 3 luni, nu ţin loc de politici publice consistente şi nu aduc nimic bun pentru România. Invocarea grelei moşteniri este egală cu zero în percepţia şi aşteptările populaţiei şi ale companiilor româneşti.
După multe alte declaraţii inoportune, interviul de zilele trecute din Bloomberg, ce conţine afirmaţia cu privire la posibila intrare în incapacitate de plată a României, este foarte periculos din mai multe motive. Primul, acela că nu se bazează pe fundamente economice reale.
Al doilea, pentru că fiind făcută de un înalt demnitar român generează un efect de bumerang, de contagiune negativă, asupra întregii economii şi societăţi. Aceasta nu poate conduce decât la anticipaţii ciudate, la un comportament exagerat prudenţial şi la împlinirea a ceea ce în macroeconomie se numeşte self fulfilling prophecy – profeţia care se autoîndeplineşte.
Al treilea, generează un efect de neîncredere chiar în propriile acţiuni şi în politicile promovate de actualul Guvern. Dacă din funcţiile de demnitate publică se răspândesc idei precum dezastrul economic, o criză care stă să vină zilnic, lipsa banilor pentru pensii şi salarii enunţată lunar s.a. sigur, se poate şi se va întâmpla ceva negativ în economie, conform concluziilor ştiinţifice din economia comportamentală. Mai mult despre potenţialul dezastruos al unor astfel de declaraţii negative puteţi citi la https://www.aeaweb.org/articles?id=10.1257/aer.103.7.3045, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w32026/w32026.pdf sau https://www.matteoiacoviello.com/gpr_files/GPR_PAPER.pdf?utm_source=chatgpt.com.
Al patrulea, avertizările excesive bazate pe estimările exagerate privind sustenabilitatea finantelor publice şi nu pe realitatea economică, pot face mult rău. Senzitivitatea ridicată a comportamentului agenţilor economici la ştiri/ informaţii negative am văzut-o şi simţit-o cu toţii în tipul crizelor de până acum. Părerile incorect fundamentate, bazate pe estimări incomplete pot conduce la modificarea percepţiei şi a anticipărilor actorilor economici şi la echilibre multiple joase. De exemplu, prezentarea asimetrică a punctelor tari şi a punctelor slabe ale României poate conduce la un risc mai mare din cauza percepţiei negative, la creşterea costurilor de finanţare, investiţii străine directe mai mici şi la problemele asociate acestor fenomene – intrarea într-un cerc vicios de subdezvoltare.
Stimulii privind consumul, investiţiile şi /sau economiile sunt puternic afectaţi. Pe fondul incertitudinii şi zgomotului înalte /înalt generate de consolidarea fiscal-bugetară, declaraţiile publice ”exotice” cauzează efecte negative de comportament, care se manifestă ulterior în creşterea economică redusă, investiţii mai mici, locuri de muncă mai puţine şi un nivel de trai mai scăzut. Cu fiecare astfel de declaraţie incomplet fundamentată, fiecare român pierde din bunăstarea acumulată. Al cincilea argument, nu mai există vreun caz în care un oficial al unui stat să declare public şi în mod recurent că ţara pe care o conduce poate intra în incapacitate de plată – mai ales în presa senzitivă investitorilor externi şi exact în ziua în care România se afla în procedura de evaluare a ratingului / perspectivei de ţară de către agenţia Fitch şi, în plus, fără a face o analiză temeinică a indicatorilor care să conducă sa nu la o astfel de concluzie extrem de gravă.
Joaca propagandistică cu interese politice cu privire la ”intrarea în incapacitate de plată” a României nu are nici un fundament raţional. Este adevărat că România se află într-un proces de consolidare fiscal-bugetară – în opinia mea fundamentat pe măsuri nesustenabile, afectând asimetric populaţia şi companiile, cu povara mai mare pusă pe românii cu venituri mici şi din clasa de mijloc, profesori şi pe companiile corecte, care îşi plătesc taxele şi impozitele la zi. Am propus şi explicat soluţiile alternative, la care se va ajunge oricum după ce măsurile luate în ultimele luni îşi vor fi dovedit ineficienţa în reducerea durabilă a dezechilibrelor.
România nu poate intra în incapacitate de plată şi mai mult, România nu va ajunge niciodată în situaţia Greciei, aşa cum, în mod eronat afirma acelaşi demnitar la începutul lunii iulie. Grecia se află în criză de solvenţă fiscală, neexistând nici acum perspective privind intrarea datoriei guvernamentale în PIB pe un culoar de sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Nu există vreun asemenea risc pentru România, în mod clar asemenea declaraţii sunt total eronate.
Incapacitatea de plată înseamnă de fapt intrarea într-o criză de lichiditate – un default extern şi dificultăţi majore de asigurare a necesarului de finanţare pe plan intern. România nu se află nici măcar într-un asemenea risc şi iată de ce:1. Necesarul de finanţare al României pentru anul 2025 este în mare parte acoperit. O simplă întrebare la Ministerul Finanţelor (sau o analiză detaliată a informaţiilor publice) putea scoate la lumină realitatea – România a anunţat iniţial un necesar de finanţare de 231,6 miliarde lei pentru anul 2025, adică 12,2% din PIB (din care 58% adică 133,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar curent şi 42% adică 98,3 miliarde lei pentru rambursarea ratelor de capital – aferente rostogolirii datoriei din urmă). La momentul prezent 190 miliarde lei din cele 231,6 miliarde lei din necesarul iniţial total de finanţare sunt acoperite, adică 82%. Desigur, veţi spune şi vă dau dreptate că este imposibil ca Guvernul să atingă deficitul angajat iniţial de 7% din PIB şi că se va duce mai degrabă spre 8,2-8,6% din PIB, aşa cum estimează Comisia Europeană în ultima prognoză. Dacă luăm în considerare acest scenariu negativ, înseamnă că România va trebui să suplimenteze necesarul de finanţare până la un estimat de 252 – 260 miliarde lei în acest an. Aceasta înseamnă că în acest moment avem acoperit trei sferturi din necesarul de finanţare, ceea ce este un procent bun şi arată profesionalismul echipei de management de trezorerie din MF. Finanţarea României este predictibilă şi consistentă, nu vor exista goluri de lichiditate.
2. România are un buffer consistent în trezorerie. Rezerva financiară pentru vremuri dificile pe pieţele financiare internaţionale asigură între trei luni şi jumătate de acoperire a necesarului de finanţare suplimentat şi 4 luni din necesarul de finanţare iniţial. Adică îndeplinim criteriul de adecvare recomandat de Fondul Monetar Internaţional – ”Bufferul din Trezorerie să acopere 3-4 luni din necesarul de finanţare brut anual”. În valoare absolută, bufferul este de 3 ori mai mare decât era la sfârşit de 2021.
3. În prezent, România are rezerve valutare internaţionale la BNR (aur şi valute) de 72,9 miliarde euro, +62% faţă de nivelul de 45 miliarde euro de la sfârşitul anului 2021. Acţiunile de politici monetare şi curs de schimb au permis un curs de schimb relativ stabil pentru leu, în ciuda incertitudinii extrem de ridicate din ultimele luni (de la instabilitatea politică la instabilitatea generată de războiul de la graniţe, războiul comercial s.a.). De altfel indicatorii de adecvare a rezervelor internaţionale se află în intervalele de referinţă recomandate de FMI.
4. România a rămas pe creştere economică. România nu a intrat nici măcar în aşa numita ”recesiune tehnică”, nu mai vorbim despre recesiune profundă. Acum câteva zile, INS şi Eurostat au anunţat ultimele cifre semnal privind evoluţia economiei româneşti în trimestrul 2 din 2025 – România a avut cea mai mare ridicată de creştere economică dintre ţările UE în T2 2025. Merită reamintit aici că România a rămas pe o traiectorie susţinută de convergenţă în ultimii ani, ajungând din urmă Polonia la indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În ultimii doi ani, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut cădere economică sau / şi recesiune tehnică. Germania, Estonia, Austria şi Finlanda în 2023 şi 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria şi Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria şi Finlanda au fost în recesiune tehnică. România a rămas pe plus şi mizează de câţiva ani pe un model bazat pe investiţii, ceea ce aruncă în viitor elemente de sustenabilitate certe.
5. La nivel microeconomic, sănătatea financiară a populaţiei şi companiilor a crescut în ultimii ani. Banii s-au mişcat în economie. De la o valoare a depozitelor populaţiei de 278 miliarde lei la sfârşit de an 2021 s-a ajuns la 390 miliarde lei în iunie 2025. Creditele acordate populaţiei au crescut şi ele de la 164 miliarde lei la 199 miliarde lei în aceeaşi perioadă. Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor şi populaţiei a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.
În concluzie, comunicarea inteligentă este una dintre premisele unei consolidări fiscal-bugetare reuşite. Prezentarea unor obiective clare, a cauzelor, motivaţiei şi a plusurilor şi minusurilor măsurilor implementate reprezintă una dintre condiţiile pentru acceptarea lor de către populaţie şi companii.
O imagine neagră, cu declaraţii zilnice privind dezastrul, apocalipsa şi falimentul, nu va face decât să accentueze deprimarea economică, să reducă încrederea consumatorilor şi companiilor în reuşita consolidării şi să blocheze stimulentele de relansare economică. În plus, fiecare declaraţie apocaliptică în afara fundamentelor reale nu face decât să crească câştigul speculativ al unor investitori de portofoliu, în dauna bugetului României şi al bugetelor personale ale populaţiei şi companiilor.
Austeritatea oarbă nu a adus nimic bun în niciuna dintre ţările în care a fost implementată. Efectele certe au fost intrarea în cercurile vicioase, scăderea nivelului de trai, prăbuşirea potenţialului economic şi anomia socială. România nu poate continua pe acelaşi drum.
Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase apare prima dată în Mediafax.
În judeţul Cluj (localităţile Feleacu, Petreştii de Jos, Ciurila, Tureni) se vor semnala averse torenţiale care vor acumula peste 35…50 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului (rafale de 50…70 km/h), grindină de mari dimensiuni (3…5 cm). Avertizarea este în vigoare până la ora 16:45.
În judeţul Hunedoara (localităţile Ilia, Şoimuş, Gurasada, Brănişca, Vălişoara, Vorţa) se vor semnala averse torenţiale care vor acumula peste 25 l/mp, frecvente descărcări electrice, vijelie puternică (rafale de 50…70 km/h), grindină de medii dimensiuni (2-4 cm). În zona avertizată în ultimele ore s-au acumulat cantităţi de 25…40 l/mp. Avertizarea este în vigoare până la ora 17:30.
Articolul Cod roşu de ploi torenţiale şi furtuni în judeţele Cluj şi Hunedoara apare prima dată în Mediafax.
El a scris: „PROGRES MARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RUSIA. RĂMÂNEȚI PE FAZĂ! Președintele DJT.”
Cu câteva minute înainte, el criticase așa-numitele „știri false” pentru că denaturau adevărul, spunând că avusese o „întâlnire excelentă” în Alaska.
El a adăugat: „Dacă aș convinge Rusia să renunțe la Moscova ca parte a acordului, știrile false și partenerii lor, democrații de stânga radicală, ar spune că am făcut o greșeală teribilă și un acord foarte prost.”
În urmă cu câteva minute, Trump a venit cu o nouă actualizare. El a scris „Bela” pe platforma sa.
Articolul Trump promite „progrese importante” în relațiile cu Rusia apare prima dată în Mediafax.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit duminică la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cei doi lideri au discutat despre situația actuală a războiului din Ucraina în cadrul unei conferințe de presă.
Volodimir Zelenski a declarat că Europa trebuie să rămână la fel de „unită” ca în februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă, conform relatărilor The Guardian.
El a mai declarat, în cadrul conferinței de presă de duminică, că doar prin această unitate pot să fie „oprite uciderile”.
Președintele ucrainean a explicat că este nevoie de un acord de încetare a focului înainte de a se putea avansa către un „acord final”.
Acest subiect urmează să fie discutat luni la Washington, în cadrul întâlnirii liderilor europeni cu Donald Trump.
Zelenski a insistat asupra faptului că legislația fundamentală a Ucrainei nu permite cedarea sau schimbul de teritorii. El a precizat că „problema teritorială” poate fi tratată doar în cadrul unor negocieri directe între Ucraina și Rusia, cu Statele Unite în rol de mediator.
În același timp, Zelenski a făcut o declarație importantă, mai exact faptul că „Putin are multe cereri, dar noi nu le cunoaștem pe toate”.
El a mai spus că „orientarea strategică” a Rusiei este „anti-europeană”, motiv pentru care trebuie limitat „potențialul” acestei țări.
Președintele ucrainean a declarat, de asemenea, că nu poate exista nicio diviziune între Moldova și Ucraina, pentru că este foarte importantă solidaritatea dintre cele două state vecine în aceste momente.
Articolul Zelenski, mesaj despre viitorul Ucrainei înainte de întâlnirea cu Trump: „Problema teritorială ar trebui discutată numai între Ucraina și Rusia” apare prima dată în Mediafax.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, l-a primit duminică pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la sediul Comisiei Europene din Bruxelles.
Von der Leyen și Zelenski vor susține o conferință de presă comună mai târziu în cursul zilei.
Zelensky has already arrived in Brussels, where he met with Ursula von der Leyen. Later, they will take part in the meeting of leaders of the “Coalition of the Willing.” pic.twitter.com/MChMVZnwvw
— KyivPost (@KyivPost) August 17, 2025
UPDATE Giorgia Meloni va participa la întâlnirea lui Zelenski de la Casa AlbăPrim-ministrul italian Giorgia Meloni a confirmat că va călători la Washington pentru a participa la viitoarea întâlnire a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de la Casa Albă, programată luni, scrie The Independent.
Potrivit biroului său, Meloni se va alătura altor lideri importanți europeni, inclusiv cancelarului german Friedrich Merz, președintelui francez Emmanuel Macron, secretarului general al NATO, Mark Rutte și președintelui finlandez Alexander Stubb, subliniind astfel frontul unit al Europei în discuțiile cu președintele SUA, Donald Trump.
De asemenea, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-o postare pe X că va participa la întâlnirea de la Casa Albă alături de președintele american Donald Trump.
Știrea inițială: Lider european alături de Zelenski la discuțiile cu Trump, în contextul solicitărilor Rusiei pentru DonbasUn lider european, despre care presa relatează că ar fi președintele Finlandei, Alexander Stubb, este așteptat să îl însoțească pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la întâlnirea cheie cu Donald Trump la Casa Albă, luni, anunță The Independent.
Rolul lui Stubb va fi să ajute la gestionarea tensiunilor dintre Trump și Zelenski și să asigure reprezentarea intereselor strategice ale Europei.
Cererea de concesii a lui Putin privind DonbasulÎntâlnirea are loc pe fondul relatărilor conform cărora Vladimir Putin ar fi cerut ca încetarea ostilităților să fie condiționată de cedarea provinciilor Donețk și Luhansk, care alcătuiesc Donbasul.
Putin i-ar fi transmis lui Trump că este dispus să oprească luptele pe restul frontului dacă Kievul acceptă, o propunere la care Trump s-ar fi arătat receptiv, potrivit unor surse apropiate summitului din Alaska.
Reacția aliaților occidentaliÎn ciuda celor aproape trei ore de discuții, între Trump și Putin nu s-a ajuns la niciun acord de pace.
Între timp, premierul britanic Keir Starmer va avea duminică discuții cu aliații occidentali în cadrul unei „Coaliții de Voință”, subliniind eforturile Europei de a rămâne unită în fața cererilor Rusiei.
La întâlnire vor lua parte printre alți lideri europeni, președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. De asemenea, participă și președintele României, Nicușor Dan.
Articolul Liderii europeni, alături de Zelenski la discuțiile cu Trump, în contextul solicitărilor Rusiei pentru Donbas apare prima dată în Mediafax.
Şedinţa a fost condusă de secretarul de stat Cristian-Valer Beşeni, din dispoziţia ministrului Mediului, Diana Buzoianu.
„Ţinând cont de prognoza meteo şi hidrologică pentru perioada următoare, monitorizăm cu atenţie zonele aflate sub avertizările de cod galben şi portocaliu. Suntem pregătiţi să intervenim în cazul apariţiei unor situaţii critice, pentru a reduce impactul asupra populaţiei”, a declarat Beşeni. El a precizat că echipele Administraţiei Naţionale Apele Române sunt deja în teren, în judeţele Suceava şi Neamţ, afectate de inundaţiile din luna iulie.
NM a emis mai multe coduri galben şi portocaliu pentru duminică şi luni, vizând:Fenomene similare vor continua în noaptea de duminică spre luni şi pe parcursul zilei de luni, afectând regiuni extinse din Transilvania, Moldova, Oltenia şi Carpaţii Meridionali.
Pe lângă avertizările meteorologice, INHGA a emis o avertizare hidrologică de cod galben şi portocaliu. Se aşteaptă viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, cu posibile inundaţii locale, începând de duminică, ora 12:00, până luni, ora 18:00.
Judeţele vizate de codul portocaliu includ Suceava, Neamţ, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, unde se pot înregistra depăşiri ale cotelor de apărare pe râurile mici.
MMAP recomandă autorităţilor locale să rămână în alertă şi populaţiei să urmărească periodic actualizările oficiale privind vremea şi posibilele riscuri hidrologice.
Articolul Coduri portocalii şi galbene de vreme severă: Ministerul Mediului a convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă apare prima dată în Mediafax.
Mocanu scăpase în ianuarie de acuzația de constituire de grup infracțional, iar prin decizia din 12 august a Curții de Apel Ploiești, Mocanu a scăpat și de acuzațiile de proxenetism și spălare de bani pentru că faptele s-au descris, scrie G4Media
Manelistul a anunțat decizia în timpul unui concert: ”Am o veste bună pentru voi, Dumnezeu m-a ajutat și-am scăpat de-acest mandat!”, le-a spus Mocanu fanilor săi.
În aprilie 2022, judecătorii Curţii de Apel Piteşti l-au condamnat definitiv pe Dani Mocanu la o amendă penală de 15.000 lei pentru incitare la ură sau discriminare după ce în 2019 acesta a postat pe YouTube un videoclip în care incita la ură împotriva femeilor.
În 2022, manelistul Dani Mocanu a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor după o bătaie la o benzinărie din Pitești.
Articolul Dosarul de proxenetism al lui Dani Mocanu, închis după decizia CCR privind prescripția apare prima dată în Mediafax.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a clarificat poziția partidului în legătură cu declarațiile făcute de George Simion privind formarea unui guvern PSD-AUR condus de Călin Georgescu.
Duminică, într-o intervenție la Digi24, Zamfir a respins speculațiile referitoare la o eventuală ieșire a PSD de la guvernare și a comentat succint declarațiile lui George Simion.
George Simion a declarat, marți seară, la Realitatea Plus că Partidul Social Democrat are „ocazia să se reîntoarcă, să vină către poporul român, acceptând o guvernare care îl are ca prim-ministru pe Călin Georgescu”.
Despre declarațiile făcute de liderul AUR, Zamfir a afirmat: „George Simion a spus o prostie, iertați-mă, să condiționezi tu, să faci guvern cu PSD, cu Călin Georgescu, primul ministru, e o prostie care nu trebuie comentată în niciun fel”.
Privind o eventuală moțiune de cenzură împotriva guvernului Boloja, social-democratul a afirmat: „Vă asigur că senatorii PSD nu vor vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului din care fac parte”.
Articolul Daniel Zamfir despre declarațiile lui George Simion: E o prostie care nu trebuie comentată în niciun fel apare prima dată în Mediafax.
