Gică Hagi a oferit un interviu în exclusivitate pentru Prosport, după ce zilele trecute a cedat statutul majoritar la Farul Constanța. Decizia sa de a renunța la pachetul majoritar de acțiuni a alimentat speculațiile privind o eventuală revenire a sa în calitate de selecționer al României.
În cadrul interviului pentru sursa citată, Hagi a vorbit despre legătura emoțională cu naționala, dar și despre propria viziune asupra rolului de antrenor al reprezentativei.
„Deci ce reprezintă pentru mine? (râde). Ce, vă faceți că nu știți? E totul pentru mine! Până la urmă, de când m-am apucat de fotbal, obiectivul, cred că nu doar al meu, al tuturor jucătorilor, e să ajungi în naționala României. Când ai ajuns acolo, să faci performanțe. (…) Cred eu că nu există alt scop, alt obiectiv la niciun jucător. E maximum care se poate! Pentru că la echipa națională vii și joci cu inima, nu joci pentru nu știu ce… Joci pentru inimă! Joci pentru România și e onoarea cea mai mare să reprezinți România”, a spus Gică Hagi pentru Prosport, întrebat ce reprezintă naționala României pentru el.
Gică Hagi, pregătit să preia, în viitor, echipa națională a României?În ceea ce privește posibilitatea de a prelua efectiv conducerea tehnică a selecționatei, Hagi a evitat să dea un răspuns ferm.
„Nu trebuie să discutăm așa… vom vedea! Deocamdată, Gică Popescu e responsabil de-acum, eu trebuie să îmi văd de meseria mea… Ați citit comunicatul, lucrurile sunt foarte simple. De-acum e responsabilitatea lui Gică, bineînțeles că sunt și eu puțin, că mai am, minoritar acolo, 10%…”, a afirmat Gică Hagi.
El a continuat spunând că își dorește să se concentreze pe activitatea de antrenorat.
„De-acum încolo vreau să mă canalizez pe lucrul care îmi place mie cel mai mult: să fiu antrenor. Manager, cum îmi place mie să spun, nu antrenor, ci manager. Să manageriez lucrurile tehnice. Tehnice, că sunt și administrative”, a explicat Hagi pentru Prosport.
Gheorghe Popescu devine acționar majoritar la Farul ConstanțaDeclarațiile sale vin după ce luni, Farul Constanța a anunțat că fostul internațional Gheorghe Popescu preia pachetul majoritar de acțiuni al echipei, după o decizie asumată de Gică Hagi.
„Farul are o identitate clară, o academie puternică și un model sănătos. A venit momentul să mă gândesc și la mine, la ceea ce simt că pot face cel mai bine, să antrenez. Farul merge mai departe pe mâini bune, iar Gică (Gheorghe Popescu – n.r.) este cel mai potrivit să devină acționar majoritar”, a transmis Gică Hagi.
Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe.
Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe.
Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile.
Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață.
În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.
După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.
Autoritățile germane au decis să introducă o taxă de vizitare a faimoasei Catedrale din Köln (Kölner Dom), potrivit Express. Obiectivul inclus pe lista UNESCO a putut fi vizitat gratuit timp de 146 de ani.
Propunerea autorităților a provocat controverse în rândul localnicilor, operatorilor din turism și turiștilor. Foarte mulți susțin că obiectivul ar trebui să rămână fără taxă de intrare. În replică, autoritățile bisericești au apărat ideea spunând că reprezintă o modalitate de acoperi costurile tot mai mari de întreținere și securitate. Catedrala din Köln, construită în 1880, atrage aproximativ șase milioane de turiști și pelerini pe an. De aceea, clădirea care este cea mai înaltă biserică cu două turle din lume necesită o întreținere constantă.
Oficialii locali au stabilit că biletele vor fi vândute din iulie, iar prețurile vor varia între 12 și 15 euro. Credincioșii care vor participa la slujbe vor fi scutiți de taxa de intrare. Totuși, unii consideră că prețul este prea mare și va îndepărta turiștii.
Catedrala din Köln se luptă de mult timp cu deficitul financiar. Costurile de întreținere anuale sunt evaluate la 16 milioane de euro depășind veniturile, în valoare totală de 14 milioane de euro, conform cifrelor din 2024. Pierderile financiare au început în 2019 și au fost agravate de pandemia COVID 19. Pierderile au fost acoperite din rezervele instituției care aproape s-au epuizat.
Catedrala din Köln este cunoscută și pentru piața de Crăciun. Evenimentul care atrage turiști din întreaga lume are loc anual din noiembrie până în decembrie. Aproximativ 150 de tarabe din lemn, un brad de Crăciun uriaș și numeroase luminițe sunt amplasate atunci în jurul catedralei.
Ambele părți au semnalat recent progrese în negocierile comerciale, după ce discuțiile anterioare dintre Australia și UE au eșuat în 2023, în mare parte din cauza dezacordurilor privind accesul produselor agricole, scrie Reuters.
UE a anunțat într-un comunicat că vizita lui von der Leyen va avea loc în perioada 23-25 martie pentru a „consolida legăturile UE cu un partener de încredere, cu viziuni similare, în regiunea Indo-Pacific, de importanță strategică vitală”.
Australia a solicitat cote mai mari pentru exporturile de carne de miel și de vită către Europa, în timp ce UE a insistat pentru un acces îmbunătățit la mineralele esențiale ale Australiei și pentru tarife mai mici la produsele manufacturate.
De la începutul conflictului, mai multe grupări apropiate de Iran au revendicat atacuri împotriva unor ținte din SUA și Israel. Un exemplu este atacul asupra companiei americane Stryker. Acolo hackerii au perturbat rețeaua globală și au afișat mesaje ale grupării pro-iraniene Handala pe sistemele interne. Aceeași grupare susține că ar fi șters date de pe sute de mii de dispozitive din zeci de țări, deși amploarea reală a atacului nu este confirmată oficial, mai scrie Euronews.
Grupări susținute de stat vizează infrastructura criticăPotrivit experților în securitate cibernetică, mai multe grupuri asociate cu Iranul – precum APT33, APT55 sau CyberAv3ngers – atacă sisteme industriale esențiale. Țintele lor includ rețele electrice, instalații de tratare a apei sau companii din sectorul energetic. În unele cazuri, hackerii folosesc parole implicite sau vulnerabilități simple pentru a obține acces și a instala programe malware.
Alte grupări, precum APT55 sau MuddyWater, se concentrează pe spionaj cibernetic. Acestea colectează parole și informații sensibile din sectoare precum apărare, telecomunicații sau energie, pe care le transmit ulterior serviciilor de informații iraniene.
SUA și Israel răspund în spațiul digitalDe cealaltă parte, Statele Unite și Israelul folosesc la rândul lor arme cibernetice. Oficialii americani susțin că au reușit să perturbe rețelele de comunicații și sistemele de coordonare ale Iranului, reducând capacitatea acestuia de reacție. În plus, tehnologia AI este utilizată tot mai mult în operațiunile cibernetice.
Pe lângă actorii statali, conflictul implică și o rețea largă de hacktiviști (grupări de hackeri activiști, n.r.) Peste 60 de grupuri pro-iraniene s-au organizat într-o coaliție numită „Cyber Islamic Resistance”, coordonând atacuri prin canale online. În primele două săptămâni de conflict, aceste grupuri au revendicat peste 600 de atacuri cibernetice.
Spre deosebire de grupările controlate de stat, hacktiviștii acționează independent, ceea ce îi face mai imprevizibili. Experții avertizează că aceștia pot provoca daune semnificative, inclusiv asupra infrastructurii civile, fără constrângeri politice sau strategice.
Pe măsură ce războiul continuă, tot mai multe grupări internaționale se implică. Hackeri din Rusia, Irak sau alte regiuni au lansat atacuri asupra unor instituții guvernamentale, aeroporturi și companii din Orientul Mijlociu și nu numai. Conflictul din Iran demonstrează că războiul modern nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă. Atacurile cibernetice devin o armă esențială, capabilă să afecteze economii, infrastructuri și milioane de oameni, fără a trage un singur foc de armă.
Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse.
„De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată.
Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață.
Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății.
Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială.
„Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.
Loviturile aeriene lansate miercuri de Israel asupra capitalei din Liban au provocat moartea a cel puțin șase persoane, potrivit autorităților libaneze, relatează Reuters.
Exploziile au afectat destul de grav centrul orașului Beirut, iar în paralel, ofensiva împotriva grupării Hezbollah se intensifică tot mai mult.
Ministerul Sănătății din Liban a confirmat bilanțul victimelor și a anunțat zeci de răniți după atacurile care au vizat mai multe zone ale capitalei. Bombardamentele au lovit și suburbiile sudice controlate de Hezbollah, anunță aceeași sursă.
În ultimele săptămâni, majoritatea operațiunilor militare israeliene s-au concentrat pe periferia sudică a orașului. Totuși, de la începutul lunii martie, loviturile au ajuns și în zonele centrale, ceea ce a crescut nivelul de panică în rândul populației.
Un prim atac, în jurul orei 01:30, a distrus mai multe etaje ale unui bloc de locuințe din cartierul Zuqaq al-Blat. La scurt timp, o altă lovitură a vizat o clădire din zona Basta, unde cel puțin două etaje au fost complet distruse. În jurul orei 05:30, un nou atac, mult mai puternic, a ras o clădire întreagă din cartierul Bachoura, situat aproape de centrul orașului.
Înaintea loviturii din Bachoura, armata israeliană a transmis un avertisment public pe rețelele sociale, în care a indicat o clădire considerată a fi asociată Hezbollah.
Nu au fost semnalate victime în urma acestui atac. În schimb, în cazul loviturilor din Zuqaq al-Blat și Basta nu a existat niciun avertisment prealabil, iar bilanțul a ajuns la șase morți și 24 de răniți.
Zonele vizate au fost atacate și în zilele precedente, inclusiv cartiere aflate în apropierea sediului guvernului libanez.
Potrivit autorităților libaneze, peste 900 de persoane au murit în urma atacurilor israeliene de la începutul lunii martie, iar peste un milion de locuitori au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
În estul țării, patru persoane au murit într-un atac asupra orașului Baalbeck, iar în sud alte zece victime au fost raportate în urma altor lovituri.
De cealaltă parte, armata israeliană a anunțat moartea a doi soldați în sudul Libanului. În Israel nu au fost raportate victime civile în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Hezbollah.
Brigada Rutieră anunță că miercuri, în jurul orei 7.30, „a fost sesizată prin apel 112, cu privire la producerea unui accident de circulație pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în zona Spitalului Clinic Colentina.”
Polițiștii rutieri au constatat că au fost implicate trei mașini aflate în mișcare și alte trei staționate. În urma impactului o mașină s-a răsturnat.
Șoferii implicați au fost testați cu aparatul Alcooltest, rezultatele fiind „zero”, transmit polițiștii.
O femeie în vârstă de 56 de ani, aflată la volan, a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportată la spital.
Polițiștii mai anunță că în zonă au fost aplicate restricții pe benzile 1 și 2 pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în dreptul Spitalului Clinic Colentina, către strada Barbu Văcărescu.
