Motivul este simplu: cununia religioasă ortodoxă nu poate fi oficiată în perioadele de post sau în zilele marilor sărbători. Odată cu apropierea primelor ferestre „libere”, interesul pentru datele permise în 2026 crește semnificativ.
Potrivit rânduielilor stabilite de Biserica Ortodoxă Română, cununiile religioase sunt interzise în mai multe intervale clare de-a lungul anului.
Când nu se fac nunți în 2026Cele mai lungi perioade de restricție sunt legate de posturile mari și de sărbătorile importante din calendarul ortodox:
între 15 și 21 februarie (Săptămâna lăsatului sec de carne);
în Postul Mare, din 22 februarie până pe 12 aprilie, inclusiv;
în Săptămâna Luminată, imediat după Paști (13–19 aprilie);
în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, între 8 și 28 iunie;
în Postul Adormirii Maicii Domnului, între 1 și 15 august;
în Postul Nașterii Domnului, din 14 noiembrie până pe 24 decembrie;
precum și între Crăciun și Bobotează, adică din 25 decembrie 2026 până la 6 ianuarie 2027.
Pe lângă aceste intervale, cununiile nu se fac, de regulă, nici în zilele de post de peste săptămână (miercurea și vinerea), nici în ajunul marilor sărbători religioase. Printre datele punctuale de restricție se numără 29 august și 14 septembrie.
Preoții atrag atenția că pot exista particularități locale, motiv pentru care confirmarea datei direct cu parohia rămâne esențială.
Când se reia sezonul nunțilorPrimele perioade favorabile pentru cununiile religioase apar după Săptămâna Luminată. Astfel, în 2026, nunțile se pot organiza în general:
între 20 aprilie și 7 iunie, înainte de postul Sfinților Apostoli;
între 29 iunie și 31 iulie, în plin sezon estival;
între 16 august și 13 noiembrie, interval considerat de mulți drept cel mai stabil și cel mai căutat.
Nu întâmplător, lunile de toamnă rămân preferate de cupluri: temperaturile sunt mai blânde, iar calendarul bisericesc este mai permisiv.
Civil se poate, religios nuUn aspect important pentru viitorii miri este diferența dintre cununia civilă și cea religioasă. În timp ce cununia civilă poate fi programată aproape oricând, în funcție de programul primăriilor, slujba religioasă rămâne condiționată strict de calendarul ortodox.
Cu alte cuvinte, o petrecere poate fi organizată inclusiv în post, însă fără cununie religioasă.
De ce contează planificarea din timpOrganizatorii de evenimente și preoții confirmă că weekendurile „bune” se ocupă rapid, mai ales în lunile septembrie și octombrie. Suprapunerea cu zilele libere legale, disponibilitatea locațiilor și a cazărilor sunt factori care complică și mai mult alegerea datei.
Pentru cuplurile care își doresc atât cununia religioasă, cât și petrecerea în aceeași zi, calendarul bisericesc rămâne punctul de plecare obligatoriu.
Astfel, rezultatul, obținut în al doilea an calendaristic complet de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), indică o maturizare a sistemului și marchează trecerea de la o etapă dominată de colectare la una de reciclare industrială funcțională, cu impact economic măsurabil.
Evoluția din România, susținută în special de extinderea sistemelor de garanție-returnare, se înscrie într-o tendință mai amplă la nivel european.
Potrivit celui mai recent raport publicat de Metal Packaging Europe și European Aluminium, rata de reciclare a dozelor de aluminiu în Europa a ajuns la peste 76% în 2023, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. Raportul arată că atât volumele de ambalaje puse pe piață, cât și cantitățile reciclate au crescut de la un an la altul, iar materialul recuperat a generat economii estimate la 5,7 milioane de tone de CO₂ echivalent, confirmând rolul aluminiului în economia circulară europeană.
Citeşte comunicatul integral AICI
Dezbaterile pe bugetul de stat pe 2026 au degenerat miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe, unde un amendament PSD privind ajutoarele sociale pentru pensionari și familii vulnerabile a provocat atât un conflict procedural, cât și o nouă rundă de tensiuni în coaliție. Proiectul bugetului intră miercuri, de la ora 16:00, în plenul reunit al Parlamentului, iar votul final este programat pentru joi.
Scandalul numărătoriiScandalul a izbucnit după votul asupra amendamentului social-democrat. Potrivit datelor prezentate în comisie, 51 de parlamentari erau prezenți: 23 au votat „pentru”, 19 „împotrivă”, unul s-a abținut, iar opt parlamentari AUR, deși prezenți, nu au votat. De aici a pornit disputa: liberalii au invocat regula majorității de jumătate plus unu din cei prezenți, ceea ce ar fi însemnat că amendamentul nu întrunea numărul necesar de voturi, în timp ce PSD a contestat interpretarea și a cerut reluarea votului. Ședința a fost suspendată pentru clarificări.
În paralel, ședința a fost marcată și de un schimb dur de replici între ministrul Muncii, Florin Manole, și deputatul PNL Robert Sighiartău, pe fondul disputei mai largi despre pachetul social al PSD. Miza este una importantă: unul dintre amendamente prevede alocarea a 1,1 miliarde de lei pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, a familiilor care au în întreținere copii cu handicap și pentru acordarea unui ajutor financiar către aproximativ 2,8 milioane de pensionari. Ministrul Muncii a susținut anterior că pachetul îi vizează și pe cei peste 300.000 de copii din familii monoparentale, cu venituri foarte mici sau cu dizabilități.
Guvernul și PNL contestă însă sustenabilitatea financiară a măsurii. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că Ministerul Muncii a primit deja aproximativ 2,5 miliarde de lei peste limita inițială și că 1,7 miliarde de lei pentru aceste plăți ar fi fost deja acoperite, în timp ce suma suplimentară cerută de PSD ar împinge cheltuiala în deficit. De partea cealaltă, Florin Manole a susținut că sursa de finanțare este clar indicată în buget, la capitolul acțiuni generale al Ministerului Finanțelor.
Săptămână tensionată.Tensiunea din comisie vine după două zile de confruntări politice pe tema bugetului. PSD a depus trei amendamente care cresc cheltuielile cu circa 3,4 miliarde de lei, în ciuda cererii premierului Ilie Bolojan de a nu adăuga noi presiuni pe bugetul pe 2026. În același timp, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că formațiunea nu va participa nici în comisii, nici în plen la votul pentru ajutorul unic destinat pensionarilor cu venituri mici, deși în alte momente AUR a susținut amendamente PSD în dezbaterile pe buget.
Atmosfera s-a inflamat și mai mult după incidentele de marți din comisii, când PNL a cerut sancționarea deputatului PSD Adrian Câciu, acuzând un comportament agresiv față de Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget din Senat. În acest context, votul din plenul reunit riscă să devină nu doar o confruntare pe cifrele bugetului, ci și un nou test pentru fragila majoritate parlamentară care susține Guvernul Bolojan.
Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia nu a primit semnale din partea țărilor europene cu privire la continuarea cooperării în sectorul energetic, potrivit Nexta.
El a mai spus că președintele Vladimir Putin „este deschis unui dialog constructiv și discuțiilor despre cele mai presante probleme”.
De asemenea, Kremlinul susține că a evaluat actuala generație de politicieni europeni și a fost de acord cu Donald Trump.
Starmer nu este Churchill și Macron nu este de Gaulle, au transmis rușii adăugând că lista poate fi completată cu multe alte nume.
Apelul a fost lansat de Suveranul Pontif în cadrul unei conferințe organizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și episcopii europeni.
„Acoperirea universală cu servicii de sănătate este un imperativ moral pentru societățile care doresc să se numească drepte”, a spus Leon, citat de Reuters.
Folosirea expresie „imperativ moral” de către Papa Leon marchează o poziție puternic care sugerează că accesul universal la asistența medicală este o cerință a dogmei catolice.
„Asistența medicală trebuie să fie accesibilă celor mai vulnerabili, nu doar pentru că demnitatea lor o impune, ci și pentru a preveni ca nedreptatea să devină o cauză de conflict. Sănătatea nu poate fi un lux pentru puțini”, a mai spus liderul de la Vatican.
Papa a făcut apel la solidaritate: „Numai împreună putem construi comunități solidare, capabile să aibă grijă de toți. Grija față de umanitatea celorlalți ne ajută să ne trăim viața pe deplin”.
Anterior, și predecesorul său, Papa Francis a făcut apel accesul universal la servicii medicale dând exemplu sistemul public italian.
Papa Leon al XIV-lea este primul Suveran Pontif originar din Statele Unite ale Americii, țară care nu beneficiază de un sistem universal de sănătate.
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, au desfășurat ,miercuri, 29 de mandate de percheziție domiciliară.
Descinderile au avut loc în Buzău, București, Ilfov, Prahova, Maramureș și Vrancea, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals informatic, fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada 2014–2025, un bărbat, de 57 de ani, din București, reprezentant al mai multor societăți comerciale, cu sediul în București, ar fi introdus mențiuni în aplicația dedicată, cu privire la angajarea unor persoane din diferite zone ale țării, fără ca acestea să desfășoare efectiv vreo activitate în cadrul societăților, fără a li se plăti salariu și fără a fi achitate contribuțiile către bugetul de stat.
Scopul ilicit urmărit ar fi fost ca aceste persoane să beneficieze de indemnizație de creștere a copilului, de pensie, de indemnizație de șomaj ori să obțină credite bancare”, a transmis IPJ Buzău.
Anchetatorii au descoperit că pentru a putea induce în eroare instituțiile care acordau aceste drepturi, ar fi fost transmise către autoritățile abilitate declarații în care ar fi fost consemnate date nereale privind contribuțiile sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
De asemenea ar fi fost eliberate documente false care atestau calitatea de salariat și veniturile obținute.
Polițiștii buzoieni au estimat prejudiciul în acest dosar, la aproximativ 1.500.000 de lei.
Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, pentru stabilirea întregii activități infracționale și dispunerea măsurilor legale care se impun.
Datele unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 2-6 martie 2026 și publicat miercuri, arată că peste 50% dintre respondenți susțin măsura suspendării dreptului de a conduce pentru șoferii care nu achită amenzile de circulație în termen de 90 de zile.
Concret, 55,7% dintre români susțin această măsură (40,4% dintre participanții la sondaj sunt total de acord cu suspendarea, iar 15.3% sunt mai degrabă de acord). Pe de altă parte, 11,4% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă împotriva acestei măsuri, iar 30,6% sunt total împotriva ei.
Circulația pe drumurile publice, considerată nesigură de 3 din 4 româniParticipanții la sondaj au fost întrebați și cum apreciază nivelul de siguranță al circulației pe drumurile publice din țară. Circulația pe acestea este considerată nesigură de 74,8% dintre români (45,4% destul de nesigură, iar 29.4% foarte nesigură).
Pe de altă parte, 3,7% dintre respondenți apreciază că circulația pe drumurile publice din România este foarte sigură, iar 20.1% destul de sigură.
Principalele cauze privind siguranța redusă pe drumurile publiceCând au fost întrebați care este principală cauză pentru care circulația pe drumurile publice din România este nesigură, 46,6% dintre cei care au participat la sondaj au indicat comportamentul iresponsabil al unor șoferi.
Alte cauze menționate pentru care circulația pe drumurile publice din țară este nesigură sunt: infrastructura rutieră slab dezvoltată sau de proastă calitate (32,1%), educația rutieră precară (11,3%) și aplicarea insuficientă a legii de către autorități ( 7,5%).
Datele au fost colectate în perioada 2-6 martie, prin interviuri telefonice CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Conflictul diplomatic a izbucnit după ce Marea Britanie a refuzat inițial să permită utilizarea bazelor sale militare în sprijinul operațiunilor americane din Iran. Deși Londra a participat ulterior la acțiuni defensive împotriva atacurilor iraniene, Trump a criticat dur poziția guvernului britanic, afirmând că acesta nu oferă suficient sprijin, scrie CNN.
Președintele american a mers mai departe, comparându-l pe Starmer cu lideri istorici și sugerând că Marea Britanie nu mai este „un aliat de top”.
Vizita regală, sub semnul întrebăriiÎn acest climat tensionat, tot mai mulți politicieni britanici pun sub semnul întrebării oportunitatea unei vizite oficiale a regelui Charles în SUA. Vizita, așteptată în primăvara acestui an, ar coincide cu celebrarea a 250 de ani de la independența americană. Unii parlamentari avertizează că există riscul ca monarhul britanic să fie pus într-o situație delicată, în contextul declarațiilor imprevizibile ale lui Trump.
Guvernul britanic a încercat până acum să gestioneze relația cu Trump printr-o abordare diplomatică prudentă și conciliantă. Premierul Starmer a evitat confruntările directe și a mizat pe dialog și cooperare, inclusiv prin gesturi simbolice precum invitația regală adresată liderului american. Totuși, experții consideră că această strategie nu mai funcționează în actualul context.
Dilema Londrei: risc diplomatic sau amânareAutoritățile britanice se confruntă acum cu o decizie dificilă: menținerea vizitei, cu riscul unor noi tensiuni publice sau amânarea acesteia, cu posibilitatea de a irita administrația americană. Deocamdată, guvernul de la Londra evită să confirme detaliile vizitei, subliniind că planurile nu sunt încă definitive. Disputa are loc într-un moment sensibil, în care războiul din Iran influențează relațiile internaționale și politica internă britanică.
Chiar și politicieni care inițial susțineau implicarea Marii Britanii în conflict au început să își nuanțeze pozițiile, pe fondul opoziției publice față de un nou război. În acest context, relația dintre Washington și Londra pare mai fragilă ca oricând, iar vizita regală ar putea deveni prima victimă diplomatică majoră.
„În urma schimbului de informații realizat de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – I.G.P.R., cu Biroul Sirene Italia, în seara zilei de 17 martie 2026, a fost prins, în Bologna, un tânăr în vârstă de 32 de ani, din județul Dolj, condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, au transmis reprezentanții IPJ Dolj.
Tânărul a luat decizia să plece din țară, în 11 februarie, cât timp acesta se afla sub control judiciar fiind monitorizat pentru săvârșirea infracțiunii de de trafic de persoane. El și-a distrus brățara electronică de monitorizare și a fugit din țară. Apoi, polițiștii au solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, măsură aprobată de instanța de judecată.
Tânărul, condamnat la închisoare pentru trafic de droguriUlterior, în 20 februarie, Tribunalul Dolj a emis pe numele tânărului mandat de executare a pedepsei închisorii, acesta fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, o altă faptă pe care bărbatul a comis-o în 2022.
Pentru că bărbatul fugise din țară, polițiștii au transmis o alertă în Sistemul de Informații Shengen, pe numele tânărului, alertă la care au răspuns autoritățile italiene.
„Întrucât acesta s-a sustras executării pedepsei, la data de 25 februarie a.c., Biroul SIRENE Romania a introdus o semnalare în Sistemul de Informații Schengen pe numele tânărului de 32 de ani, din comuna Lipovu, județul Dolj, solicitându-se arestarea acestuia în vederea predării, în baza unui mandat european de arestare emis de către Tribunalul Dolj.
Biroul SIRENE România a efectuat schimb de informații cu SIRENE Italia beneficiind inclusiv de sprijinul Atașatului de Afaceri Interne din Italia, în legătură cu posibila locație a persoanei urmărite, iar aspectele transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj s-au confirmat”, au transmis polițiștii IPJ Dolj.
În prezent, sunt îndeplinite procedurile judiciare pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.
Agenția EFE subliniază că acesta este primul proces penal legat de această pagină controversată din relațiile dintre Belgia și fosta sa colonie, Congo, devenită independentă în 1960 și redenumită Zair între 1971 și 1997.
Patrice Lumumba, primul premier al statului Congo independent, a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat în septembrie 1960, după ce a început să se apropie de Uniunea Sovietică într-una dintre cele mai tensionate perioade ale Războiului Rece. Liderul congolez a fost arestat, închis și executat împreună cu doi dintre locotenenții săi pe 17 ianuarie 1961, într-o pădure, cu complicitatea unor ofițeri belgieni și, se pare, a unor agenți CIA, conform FT.
Detaliile macabre ale asasinării au fost dezvăluite decenii mai târziu. Corpul lui Lumumba a fost dezmembrat și dizolvat în acid, iar unul dintre agenții belgieni implicați a extras doi dinți ai liderului ca „trofeu de vânătoare”. Agentul și-a păstrat secretul până în 1999, când a mărturisit crima. Belgia și-a recunoscut oficial „responsabilitatea morală” și au început anchetele judiciare care au condus la actuala punere sub acuzare a lui Davignon.
Etienne Davignon, acum în vârstă de 93 de ani, este singura persoană încă în viață dintre cei 11 belgieni menționați în plângerea pentru crime de război depusă în 2011 de copiii lui Patrice Lumumba. Decizia de a-l aduce în fața instanței poate fi contestată în apel și vine după mai bine de zece ani de anchete complexe. Apărarea sa susține că termenul de prescripție a expirat, însă familia fostului lider consideră că este încă timp pentru judecarea unei „crime de stat”.
Procesul lui Etienne Davignon reprezintă o premieră în istoria relațiilor Belgia – Congo.
