Potrivit raportului publicat luni, averea miliardarilor a atins un nivel record în 2025. Oxfam susține că această acumulare de averi „subminează libertatea politică” și accentuează inegalitățile sociale. Tot începând de luni, la Davos, se întâlnesc cei mai bogați și influenți lideri ai lumii, în cadrul Forumului Economic Mondial.
La evenimentul organizat în stațiunea din Alpii elvețieni, președintele american este așteptat miercuri.
Bogații devin tot mai bogațiPentru prima dată în istorie, există acum peste 3.000 de miliardari la nivel mondial. Averea lor cumulată este estimată la 18.300 de miliarde de dolari. Iar în ultimul an, patrimoniul acestora a crescut cu 16,2%, de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani.
În același timp, reducerea sărăciei globale a încetinit după pandemia din 2020.
Raportul organizației, citat de Le Figaro, arată că cei mai bogați 12 miliardari din lume dețin împreună mai multă avere decât jumătatea cea mai săracă a populației globale, adică aproximativ patru miliarde de oameni.
Oxfam: Averile deschid ușa puteriiÎn analiza sa, ONG-ul spune că marile averi oferă acces direct la putere. Ultra-bogații pot influența deciziile politice, pot finanța campaniile electorale și pot controla instituțiile media.
Potrivit estimărilor Oxfam, miliardarii au de peste 4.000 de ori mai multe șanse să ocupe o funcție politică decât cetățenii obișnuiți.
Politicile lui Trump, favorabile bogațilorSunt menționate în special Statele Unite, unde mai mulți membri ai administrației conduse de Donald Trump sunt miliardari. Organizația critică politicile fiscale promovate de administrația Donald Trump, care favorizează marile averi și companiile multinaționale. Totodată, unele multinaționale au fost exceptate de la taxa minimă globală de 15%, stabilită printr-un acord internațional.
„Inegalitățile economice și politice pot duce rapid la erodarea drepturilor și a siguranței oamenilor”, avertizează directorul general al Oxfam, Amitabh Behar.
ONG-ul cere impozitarea reală a marilor averi și limitarea finanțării politice de către ultra-bogați.
Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia consideră că noile structuri de conducere prevăzute în plan sunt esențiale pentru stabilizarea regiunii.
„Formarea Consiliului pentru Pace, a Consiliului Executiv, precum și numirea unui Comitet Național de Management pentru Gaza, alcătuit din tehnocrați palestinieni, reprezintă pași importanți către stabilizarea și reconstrucția regiunii”, au transmis sâmbătă oficialii bulgari, citați de Novinite.
Planul, aplicat fără excepțiiBulgarii au subliniat că planul trebuie aplicat integral, fără excepții. Printre elementele-cheie menționate se numără securitatea, ajutorul umanitar și reconstrucția. Planul pentru Gaza beneficiază de sprijinul Consiliului de Securitate al ONU.
„Subliniem importanța implementării tuturor punctelor Planului, inclusiv dezarmarea Hamas, acordarea de asistență umanitară tuturor celor aflați în nevoie și reconstrucția Gazei”, au comunicat diplomații bulgari.
Avantaj diplomatic pentru SofiaUn rol central în acest proces îl va avea fostul ministru bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, numit Înalt Reprezentant al Consiliului pentru Pace pentru Gaza.
Ministerul de Externe îl descrie pe Mladenov drept „un diplomat cu o vastă experiență în Orientul Mijlociu”. În calitate de Trimis Special al ONU pentru Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, acesta „se bucură de încrederea tuturor părților implicate în conflict, precum și a mediatorilor internaționali”.
Bulgaria vrea un rol activSofia și-a exprimat nu doar sprijinul politic, ci și disponibilitatea de a se implica direct în punerea în aplicare a planului.
„Susținem implementarea Planului pentru pace și ne exprimăm disponibilitatea pentru o posibilă contribuție națională”, au precizat autoritățile bulgare.
Oficialii spun că Bulgaria va continua să sprijine inițiativele internaționale pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și că este deschisă discuțiilor privind asumarea unui rol concret în acest demers
„Vom continua să susținem eforturile pentru obținerea unei păci și a unei securități durabile în Orientul Mijlociu și suntem pregătiți să discutăm un rol constructiv pentru țara noastră în noua inițiativă”, au transmis reprezentanții Ministerului de Externe.
Armata rusă pregătește noi atacuri asupra unor obiective strategice din sistemul energetic al Ucrainei. Este vorba de stațiile de transformare care susțin funcționarea centralelor nucleare, a anunțat Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării ucrainean.
„Pentru a forța Ucraina să accepte cereri de capitulare inacceptabile în vederea încheierii războiului, statul agresor Rusia ia în calcul atacarea unor obiective strategice din sistemul energetic al țării noastre, în special a stațiilor de transformare care alimentează centralele nucleare ucrainene”, a transmis GUR pe canalul său oficial de Telegram, citată de Interfax-Ukraine.
Infrastructura nucleară a UcraineiUcraina dispune de patru centrale nucleare energetice active – Zaporojie, Rivne, Hmelnițki și Pivdennoukrainsk – care asigură o parte semnificativă din producția de electricitate a țării.
Cea mai mare dintre acestea, centrala de la Zaporojie, este și cea mai mare din Europa și se află sub ocupație rusă din 2022. Funcționarea acestor unități depinde de conectarea lor la rețeaua energetică națională, prin stații de transformare și linii de înaltă tensiune, care permit evacuarea energiei produse și menținerea siguranței reactoarelor.
Ofițerii ucraineni de informații spun că Moscova urmărește prin aceste acțiuni să deconecteze reactoarele centralelor nucleare de la sistemul energetic unificat al Ucrainei. Dacă acest plan va reuși, populația civilă ar putea rămâne „complet fără electricitate și căldură”.
Totodată, Rusia intenționează să își intensifice campania de presiune asupra statelor europene și asupra Occidentului în ansamblu. Scopul este descurajarea sprijinului acordat Ucrainei, în special a celui care vizează capacitatea de a respinge atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice critice.
„Până la jumătatea lunii ianuarie, forțele ruse au desfășurat activități de recunoaștere asupra a zece obiective critice de infrastructură energetică din nouă regiuni ale Ucrainei”, au precizat serviciile de informații.
„Intențiile Kremlinului de a ataca stații de transformare, folosind mijloace hibride pentru a afecta producția de energie a centralelor nucleare, demonstrează caracterul genocidar al războiului” purtat de Rusia împotriva Ucrainei, au transmis oficialii Apărării de la Kiev.
Reluarea activității a fost posibilă după ce autoritățile SUA au acordat companiei o derogare temporară de la sancțiunile impuse. Autoritățile de la Belgrad au atras atenția în repetate rânduri că oprirea prelungită a rafinăriei ar fi afectat grav aprovizionarea internă cu motorină și benzină.
Potrivit Ministerului sârb al Energiei, citat de Reuters, rafinăria a fost repornită etapizat. Inițial, a trecut printr-o etapă tehnică de menținere a instalațiilor – circulație caldă, urmată de reluarea procesării țițeiului. Primele cantități de motorină vor ajunge pe piață în a doua jumătate a lunii ianuarie, ceea ce ar trebui să stabilizeze oferta internă.
NIS, esențială pentru piața carburanților din SerbiaNIS are un rol strategic în economia Serbiei, asigurând cea mai mare parte a producției interne de produse petroliere. Compania este deținută în principal de Gazprom Neft și Gazprom, alături de statul sârb, iar includerea sa pe lista sancțiunilor americane a pus sub semnul întrebării funcționarea pe termen lung a rafinăriei.
Autoritățile caută soluțiiPentru a reduce expunerea la sancțiuni, autoritățile sârbe și conducerea companiei analizează soluții pe termen mediu și lung, inclusiv modificarea structurii de acționariat sau atragerea unui investitor din Uniunea Europeană. Sunt analizate și posibile măsuri de intervenție a statului, invocându-se necesitatea protejării securității energetice.
Serbia încearcă să mențină un echilibru delicat între relațiile cu Rusia, presiunile occidentale și nevoia de stabilitate economică internă, iar situația rafinăriei Pančevo este urmărită îndeaproape atât la Belgrad, cât și la Bruxelles și Washington.
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete.
Marile teme ale ediției 2026Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile.
Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state.
Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global.
Relațiile Europa–SUA, pe agenda DavosLa Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența.
Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite.
România, cu „cea mai consistentă delegație”Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”.
Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times.
Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern.
Danemarca: „Europa nu va fi șantajată”Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda.
Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei.
Consiliul UE, în reuniune extraordinarăPreședintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite.
Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice.
SUA: Europa este prea slabăDe partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”.
Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.
Liderii bisericilor creștine din Ierusalim vorbesc despre influențe externe și despre sprijinul care vine din partea unor actori politici din Israel și din străinătate pentru măsuri care afectează direct aceste comunități.
Într-o declarație comună făcută publică sâmbătă, aceștia susțin că „ideologii dăunătoare, precum sionismul creștin” subminează autoritatea tradițională a bisericilor istorice. „Aceste ideologii induc în eroare creștinii, seamănă confuzie și afectează unitatea turmei noastre”, se arată în textul declarației, citat de Al Jazeera.
Comunitățile creștine, în pericolAutoritățile creștine care reprezintă bisericile istorice din Ierusalim spun că aceste ideologii beneficiază de sprijinul „anumitor actori politici importanți din Israel și din afara Israelului” și promovează politici ce pot afecta prezența creștinilor, nu doar în Ierusalim, ci în întregul Orient Mijlociu.
Potrivit creștinilor palestinieni din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza, politicile Israelului – precum confiscarea terenurilor, extinderea coloniilor israeliene și presiunile asupra proprietăților bisericești – contribuie la declinul uneia dintre cele mai vechi comunități creștine din lume.
Acuzații de ingerință externăLiderii bisericilor spun că susținătorii sionismului creștin oferă sprijin politic și financiar Israelului, respectiv donații direcționate către proiectele de colonizare, consolidând ocupația și marginalizând comunitățile creștine palestiniene.
„Suntem profund îngrijorați de faptul că persoane care promovează aceste agende au fost primite la niveluri oficiale, atât local, cât și internațional”, au declarat patriarhii.
Aceștia califică aceste contacte drept o ingerință în viața internă a bisericilor și acuză actorii externi că ignoră autoritatea și responsabilitatea conducerii creștine istorice din Ierusalim.
Presiuni asupra bisericilorAvertismentul Patriarhului Ierusalimului se suprapune cu concluziile unui raport recent al Consiliului Patriarhilor și Conducătorilor Bisericilor din Ierusalim. Potrivit raportului, autoritățile israeliene confiscă terenuri și supraimpozitează proprietățile bisericilor, punând presiune financiară asupra instituțiilor creștine din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza.
Restricții pentru profesorii elevilor din IerusalimSunt condamnate, de asemenea, restricțiile impuse de autoritățile israeliene profesorilor din Cisiordania, care îi împiedică să ajungă la școlile creștine din Ierusalimul de Est. Pentru a ajunge la clasele unde predau, profesorii sunt obligați să obțină permise speciale, pe care trebuie să le prezinte la punctele de control pentru a putea intra în oraș.
Permisele de acces pentru zeci de profesori au fost suspendate, iar altora li s-a redus drastic numărul de zile în care au voie să lucreze. Restricțiile au afectat aproape 200 de dascăli care predau în școli ale comunităților creștine din Ierusalimul de Est, întârziind începutul celui de-al doilea semestru.
Potrivit Patriarhului, aceste măsuri fac parte dintr-o politică mai amplă, menită „să erodeze prezența creștină autohtonă din Ierusalim și să slăbească rolul istoric al bisericilor din Țara Sfântă”.
