Meciul decisiv România–Ungaria va deschide pentru „tricolore” aventura din Grupa I:
Miercuri, 3 decembrie 2025
Rotterdam Ahoy, Rotterdam (Olanda) – aceeași sală în care România a jucat toate meciurile din grupa preliminară
Conform programului oficial, România își dispută toate partidele din grupa principală pe 3, 5 și 7 decembrie, iar primul adversar este Ungaria, ceea ce face din acest duel o adevărată „finală” pentru sferturi.
Ora de start nu a fost încă anunțată oficial; organizatorii și partenerii TV urmează să fixeze intervalele exacte după definitivarea tuturor grupelor, dar partida va avea loc în sesiunea de meciuri de miercuri de la Rotterdam. Cele mai mari șanse sunt ca meciul să fie la ora 19:00.
Cum arată Grupa principală IGrupa I reunește primele trei clasate din Grupa A (Danemarca, România, Japonia) și din Grupa B (Ungaria, Elveția, Senegal).
Echipe și puncte la startul grupei principale de la Campionatul Mondial 2025:
Ungaria – 4 puncte
Danemarca – 4 puncte
Elveția – 2 puncte
România – 2 puncte
Senegal – 0 puncte
Japonia – 0 puncte
Primele două clasate la finalul grupei se califică în sferturile de finală.
Programul complet al grupei principale IConform programului publicat după încheierea fazei preliminare, țintarul Grupei I arată astfel:
Etapa 1 – miercuri, 3 decembrie
Etapa 2 – vineri, 5 decembrie
Etapa 3 – duminică, 7 decembrie
Prin înfrângerea cu Danemarca, România a intrat în grupa principală cu doar două puncte, în timp ce Ungaria are patru și pornește din postura de mare favorită la calificarea în sferturi.
Dacă „tricolorele” câștigă miercuri:
Un eșec cu Ungaria ar obliga România să câștige la scor ultimele două partide și să spere la surprize în celelalte meciuri – un scenariu complicat într-o grupă cu două forțe europene de top, Danemarca și Ungaria.
Partida de la Rotterdam Ahoy a confirmat statutul de mare favorită al Danemarcei, care venise deja cu două victorii clare în fața Japoniei și Croației. Nordicele au condus aproape permanent, profitând de erorile României în atac și de problemele din defensivă. Totuși România a arătat semne că poate ține pasul și a pus probleme în special la începutul reprizei a doua.
La pauză, Danemarca avea deja +3, 21-18, iar în repriza a doua România a redus diferența și pentru câteva minute a fost egala Danemarcei. Totuși nordicele s-au desprins decisiv, ducând diferența și la 8 goluri.
Pentru România s-au remarcat în special Sorina Grozav, autoare a 9 goluri, și Lorena Ostase, cu 4 reușite. Au mai înscris Necula (4), Mihai (2), Roșu (2), Elghaoui (2), Kerekeș (2), Popa (1), Gogîrlă (1), Dumanska (1), Boiciuc (1), Skrobic (1) și Seraficeanu (1). De partea danezelor, Hansen și Møller au marcat câte 6 goluri, într-o atmosferă superbă creată de fanii români chiar de Ziua Națională.
Eșecul nu schimbă însă esențial situația tricolorelor: România era deja calificată în grupele principale, după victoriile cu Croația (33-24) și Japonia (31-27).
Cum arată Grupa Principală IÎn Grupa Principală I se reunesc primele trei echipe din grupele preliminare A și B. Configurația este următoarea:
România intră, așadar, în noua fază cu două puncte obținute în fața Japoniei. Doar rezultatele cu echipele calificate mai departe contează, astfel că punctele cu Japonia se păstrează, nu și cele cu Croația, eliminată.
Programul tricolorelor în Grupa Principală I este deja stabilit:Primele două clasate din grupă merg în sferturile de finală.
Meciul cu Ungaria – „finală” pentru sferturiDuelul cu Ungaria, veche rivală a României, se anunță decisiv. Maghiarele au venit în main round cu maximum de puncte, după ce au dominat grupa B și au reușit chiar un rezultat specatoculos cu Iranul, 47-13, demonstrând forță ofensivă și un ritm foarte ridicat de joc.
Statistica directelor recente este echilibrată, cu rezultate strânse, dar presiunea acestei întâlniri este una specială: învingătoarea își consolidează serios șansele la sferturi, în timp ce învinsa va fi obligată să câștige la scor și cu Senegal, și cu Elveția și să spere în jocul rezultatelor.
Potrivit raportului anual de supraveghere HIV SIDA, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a SIDA, care are loc la 1 decembrie, în 2024 au fost diagnosticate 106000 de cazuri de HIV în Regiunea Europeană a OMS, adică 53 de țări din Europa și Asia Centrală, dintre care 54 la sută au fost depistate prea târziu pentru un tratament optim, scrie EFE.
„Europa nu testează și nu tratează HIV la timp. Această deficiență critică în testare, combinată cu un număr în creștere de cazuri nediagnosticate, pune în pericol grav obiectivul pentru 2030 de a elimina SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice”, arată ECDC și Biroul Regional al OMS pentru Europa.
Din acest motiv, cele două instituții de sănătate fac apel la „măsuri urgente” pentru a rutiniza, normaliza și extinde testarea, inclusiv prin creșterea accesului la testele de autodiagnostic și la opțiuni comunitare pentru cei care nu au acces la servicii medicale.
Două din trei cazuri, în estul EuropeiPe regiuni, estul Europei a înregistrat majoritatea cazurilor, 66 la sută, peste statele din vest, 25 la sută, și centru, 10 la sută.
De fapt, dintre cele 106000 de cazuri raportate în Regiunea Europeană a OMS, 22 la sută, adică 24000, au fost raportate în interiorul Uniunii Europene și al Spațiului Economic European, iar dintre acestea 48 la sută au fost depistate tardiv.
În ceea ce privește cauza infecțiilor în ansamblul continentului, proporția a fost mai mare în rândul persoanelor care au contractat virusul prin transmitere heterosexuală, în special bărbați, cu unul din șapte cazuri, în timp ce raporturile sexuale între bărbați au reprezentat 15 la sută, iar consumul de droguri injectabile 14 la sută.
Totuși, pe teritoriul UE SEE, relațiile sexuale între bărbați rămân cea mai frecventă cale de transmitere, 48 la sută.
Diagnostice în scădere, dar o „criză tăcută” neraportatăDe asemenea, aproape unul din trei diagnostice de HIV în 2024 a fost pus la persoane născute în afara țării unde au fost diagnosticate, iar în Uniunea Europeană acest grup a reprezentat mai mult de jumătate dintre noile diagnostice, mai ales în rândul cetățenilor proveniți din Africa Subsahariană, 32,2 la sută, și din centrul sau estul Europei, 26,4 la sută.
În ultimul deceniu, rata diagnosticelor de HIV a scăzut în Regiunea Europeană a OMS de la 18,3 la 11,8 la 100000 de locuitori, cu o scădere puternică în 2020, legată de perturbările cauzate de pandemia de COVID 19. După o creștere temporară în perioada 2021 2023, rata a revenit pe o tendință descendentă în 2024, iar diagnosticele au scăzut cu aproximativ o treime față de 2015.
Numărul infectaților cu HIV nediagnosticați, în creșterePentru țările UE SEE, rata în 2024 a fost de 5,3 la 100000 de locuitori, marcând o scădere de 14,5 la sută față de rata de 6,2 la 100000 observată în 2015.
Cu toate acestea, numărul estimat de persoane care trăiesc cu HIV fără a fi diagnosticate „este în creștere”, ceea ce duce la „o criză tăcută care alimentează transmiterea”, avertizează medicul belgian Hans Kluge, director regional al OMS pentru Europa.
Cauza acestei „crize tăcute” se află în „barierele mortale ale stigmatului și discriminării” care împiedică oamenii să facă un test simplu, subliniază expertul în sănătate publică.
„Trebuie să inovăm urgent strategiile noastre de diagnosticare, să adoptăm testarea comunitară și autodiagnosticul și să asigurăm o conectare rapidă cu îngrijirea medicală. Doar dacă oamenii își cunosc statutul serologic vom putea eradica SIDA”, a concluzionat doctora Pamela Rendi Wagner, directoarea ECDC.
Informația privind viitoarea retragerea a lui Vlad Gheorghe a fost prezentată prima dată de G4media.
Decizia lui Vlad Gheorghe vine într-un moment în care competiția pentru București este extrem de strânsă, iar voturile candidaților independenți sau ale partidelor mai mici pot înclina decisiv balanța.
Un sondaj AtlasIntel pentru HotNews, publicat astăzi, arată că Daniel Băluță, candidatul PSD la alegerile din 7 decembrie 2025, și candidata independentă susținută de AUR, Anca Alexandrescu, conduc în intențiile de vot ale bucureștenilor (separați de 0,1%), urmați foarte aproape, la 1,5%, de Ciprian Ciucu.
Vlad Gheorghe era plasat de sondajele recente între 1%-3%.
Gheorghe a ajuns în Parlamentul European în mandatul 2019–2024, pe listele USR PLUS, ocupând locul lăsat liber de Clotilde Armand, care a renunțat la poziția de europarlamentar după ce a câștigat Primăria Sectorului 1. La începutul anului 2024, Vlad Gheorghe a demisionat din USR în urma unui scandal intern.
Tot în 2024 a candidat pentru un nou mandat de europarlamentar, de această dată ca independent, însă nu a reușit să strângă numărul de voturi necesar pentru a-și reconfirma mandatul la Bruxelles.
Vlad Gheorghe. O candidatură vehiculată de la începutul alianței cu Nicușor DanCandidatura lui Vlad Gheorghe la Primăria Generală a Capitalei a fost evocată încă din momentul în care acesta a apărut public alături de Nicușor Dan, atât în campaniile electorale, cât și după ce acesta a câștigat funcția de primar general.
Prezența lui Gheorghe în proximitatea actualului primar și profilul său de fost europarlamentar au alimentat scenariile privind o posibilă candidatură la București, mai ales pe fondul tensiunilor din interiorul USR și al repoziționărilor din dreapta eșichierului politic.
Retragerea sa și anunțul sprijinului pentru Ciprian Ciucu vin în contextul în care fragmentarea dreptei risca să favorizeze candidații susținuți de principalele partide parlamentare.
Vlad Gheorghe va rămâne pe buletinul de vot de duminică chiar și dacă va confirma mâine retragerea.
Retragerea lui Vlad Gheorghe nu este însă un caz singular în această campanie. Și Makavelli, un alt candidat intrat inițial în cursa pentru Primăria Capitalei, a decis să se retragă. El a anunțat că o susține pe Anca Alexandrescu, cadidata sprijinită de AUR.
„Tocmai am vorbit cu președintele Gitanas Nausėda Situația de la granița cu Belarus se înrăutățește, odată cu creșterea numărului de incursiuni de contrabandă cu baloane în spațiul aerian al Lituaniei. Un astfel de atac hibrid din partea regimului Lukașenko este complet inacceptabil. Lituania continuă să beneficieze de deplina noastră solidaritate. Pregătim măsuri suplimentare în cadrul regimului nostru de sancțiuni”, a transmis șefa executivului de la Bruxelles, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Lituania și Belarus.
Belarus a acuzat luni Lituania că ar fi utilizat o dronă pentru a spiona teritoriul belarus și pentru a arunca „materiale extremiste”, acuzație respinsă ferm de Vilnius.
De asemenea, autoritățile lituaniene au comunicat că duminică, aeroportul din Vilnius a trebuit să își oprească activitatea după ce au fost observate mai multe baloane. Autoritățile lituaniene susțin că astfel de baloane sunt folosite de rețele de contrabandă, acuzând guvernului lui Lukașenko de complicitate.
„Investim în Germania, în Uniunea Europeană, cu capitalul nostru, asumându-ne riscul”, a spus Satya Nadella la podcastul MD Meets, găzduit de Mathias Döpfner, președintele și directorul general al Axel Springer, grupul media german care deține Politico.
Suveranitatea digitală, prioritate pentru EuropaÎn discuție, Nadella a subliniat că suveranitatea digitală este un aspect esențial pentru orice stat.
„Cred că pentru fiecare țară, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel național, ca în Germania, suveranitatea este o preocupare importantă”, a spus el.
„Fiecare țară își dorește să se asigure că există continuitate în aprovizionare, reziliență în aprovizionare și capacitatea de a decide singură modul în care operează. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut toate aceste angajamente”, a subliniat directorul Microsoft.
Declarațiile lui Nadella vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai frecvent că Europa nu își poate permite să cedeze „sfera digitală” superputerilor globale, Statele Unite și China, fără consecințe serioase.
La Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, din 18 noiembrie, Germania și Franța au prezentat o serie de inițiative menite să întărească independența tehnologică europeană, incluzând servicii cloud, inteligență artificială și achiziții publice.
Europa, posibilă câștigătoare în cursa AINadella consideră că Europa ar putea deveni un mare câștigător în peisajul global al inteligenței artificiale dacă se concentrează pe implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei în industrie.
„Țara care va câștiga cu adevărat va fi cea care va reuși să scaleze masiv AI-ul, să folosească AI pe scară largă în economie, în sectorul sănătății, în industrie, în educație și să își crească economia”, a spus el.
„Germania sau Europa ar putea fi marii câștigători, atâta timp cât fac munca grea de a integra efectiv tehnologia, de a recalifica forța de muncă și de a utiliza această tehnologie”, a adăugat Nadella.
Potrivit IPJ Timiș, sâmbătă un șofer care conducea pe pe strada Splaiul Tudor Vladimirescu a intrat pe contrasens și a intrat într-o mașină condusă de un bărbat în vârstă de 39 de ani.
În urma impactului au rezultat trei victime: șoferul de 39 de ani, o femeie de 39 de ani și o fetiță de 8 ani, pasagere în același autoturism.
După producerea accidentului, primul șofer a părăsit locul accidentului fără încuviințarea poliției.
Polițiștii au început imediat cercetări pentru identificarea și depistarea acestuia în cadrul unui dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.
Acesta a fost depistat luni în trafic pe Calea Circumvalațiunii din municipiul Timișoara. Este vorba de un tânăr de 24 de ani.
Polițiștii au făcut două percheziții domiciliare în acest caz.
Cercetările sunt continuate, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale.
Pentru al doilea an consecutiv, gaura din stratul de ozon a fost relativ redusă în comparație cu cele mai mari și mai persistente din perioada 2020 2023 și prezenta o concentrație mai ridicată de ozon, a anunțat organismul cu sediul la Bonn, Germania, scrie EFE.
Acest lucru încurajează speranțele de recuperare, a subliniat Laurence Rouil, directoarea Serviciului de Monitorizare Atmosferică din cadrul Copernicus.
„Închiderea cea mai timpurie și dimensiunea relativ mică a găurii de ozon din acest an reprezintă un semnal încurajator și reflectă progresul constant pe care îl observăm de la un an la altul în ceea ce privește refacerea stratului de ozon datorită interzicerii SAO”, a declarat aceasta, referindu se la acronimul pentru Substanțele care Afectează Ozonul.
„Ar trebui să celebrăm acest progres ca pe un memento oportun al a ceea ce se poate realiza atunci când comunitatea internațională lucrează împreună pentru a face față provocărilor de mediu la nivel global”, a subliniat directoarea CAMS.
Gaura din stratul de ozon de deasupra AntarcticiiÎn acest an, gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a dezvoltat relativ devreme, la mijlocul lunii august, și a atins la începutul lunii septembrie dimensiunea maximă de 21,08 milioane de kilometri pătrați, sub recordul istoric de 26,1 milioane de kilometri înregistrat în 2023.
Suprafața s a menținut între 15 și 20 de milioane de kilometri pătrați pe parcursul lunilor septembrie și octombrie, iar ulterior a început să scadă rapid în prima jumătate a lunii noiembrie, deși o zonă mică cu nivel scăzut de ozon a persistat până la dispariția totală din 1 decembrie.
În plus, în comparație cu anii recenți, gaura din stratul de ozon din 2025 a avut un minim al coloanei de ozon peste medie și un deficit de masă de ozon mai redus, ceea ce indică o concentrație mai ridicată de ozon în stratosfera antarctică.
În acest sens, Copernicus a reamintit că găurile mai mari și mai persistente dintre 2020 și 2023 reprezintă un avertisment că declinul stratului de ozon ar fi putut atinge dimensiuni catastrofale dacă nu ar fi existat Protocolul de la Montreal și amendamentele sale ulterioare privind reglementarea producției de SAO.
