Cunoscuți pentru spectacolele intense și greu de încadrat într-un singur gen, The Prodigy au influențat generații prin stilul lor unic și prezența scenică puternică. Alegerea lor ca headliner se potrivește perfect viziunii Rockstadt Extreme Fest: un festival definit de intensitate și diversitate, nu de un singur stil muzical.
Prezența formației la ediția din 2026 este cu atât mai specială cu cât aparițiile lor în regiune sunt rare, transformând concertul într-un eveniment așteptat de publicul din toată Europa.
De la festival de metal la platformă culturalăÎn ultimii zece ani, Rockstadt Extreme Fest s-a dezvoltat constant, depășind eticheta de „festival de metal” și devenind un loc de întâlnire pentru diferite genuri muzicale. Publicul vine pentru experiențe live autentice și memorabile.
Prin aducerea The Prodigy, organizatorii își consolidează poziția alături de marile festivaluri europene care inovează și influențează scena culturală. Filosofia lor rămâne concentrată pe comunitate, energie și momente de neuitat.
Un lineup cu greutateEdiția din 2026 promite una dintre cele mai puternice liste de artiști din istoria festivalului. Pe lângă The Prodigy, au fost confirmate deja formații de top:
Lista este încă în completare, urmând să fie anunțate și alte nume importante.
O nouă locație, o nouă etapăPentru prima dată, festivalul se va desfășura la Ghimbav, Brașov, într-un spațiu mai mare, cu infrastructură îmbunătățită, acces facil și zone extinse pentru camping. Proximitatea gării și facilitățile moderne fac din ediția 2026 una dintre cele mai ambițioase de până acum.
Această mutare reflectă evoluția festivalului și dorința de a oferi o experiență la standarde internaționale. Accesul în perimetrul și experiența festivalului Rockstadt Extreme Fest 2026 se va face prin:
Biletele pot fi achiziționate de pe rockstadtextremefest.ro și din rețeaua iabilet.ro.
Adăugarea The Prodigy în lineup-ul Rockstadt Extreme Fest 2026 este mai mult decât o alegere muzicală – este o declarație de intenție. Festivalul își afirmă locul de top pe scena europeană și promite o ediție memorabilă pentru public.
„Într-adevăr, președintele Putin a primit, de asemenea, o ofertă prin canale diplomatice pentru a se alătura acestui Consiliu de Pace. În prezent, studiem toate detaliile acestei propuneri”, a declarat Peskov. „Sperăm să contactăm partea americană pentru a clarifica toate detaliile”, a adăugat el.
„Board of Peace” (Consiliul Păcii) este un proiect anunțat de Donald Trump menit să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războiul din Gaza. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.
Potrivit unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă sâmbătă în capitale europene, iar reacțiile guvernelor au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației.
În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
Trump: președinte pe viață al noului organismConform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, cu perspectiva de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”.
Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”.
România. Nicușor Dan, analizează invitațiaMarius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace. Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan.
El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”.
Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”.
„În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Național Salvamont s-au primit 86 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Salvamont România.
Cele mai multe solicitări au fost înregistrate de structurile Salvamont din municipiul Brașov care au înregistrat 13 apeluri, Suceava cu 12 apeluri, urmate de Salvamont Lupeni care a avut 7 apeluri, dar și Prahova, Sibiu și Sinaia cu câte 6 apeluri fiecare.
În urma misiunilor, 89 de persoane au fost salvate. Dintre acestea, 37 au necesitat transport, fiind duse la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont, în timp ce restul persoanelor au fost preluate de apropiați.
Salvamontiștii au anunțat că au primit și 38 de apeluri prin care se solicitau informații și sfaturi privind traseele turistice din zonele montane.
„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, se arată în încheierea mesajului publicat de salvamontiști.
Ministerul Apărării din Irak a precizat că ultimul grup de consilieri militari americani a plecat din baza aeriană Al-Asad, situată în provincia Anbar, vestul țării. Baza a fost un punct central al operațiunilor SUA încă din invazia din 2003. În același timp, coaliția internațională condusă de Washington a predat integral sediul Comandamentului Operațional Comun către autoritățile irakiene. Acestea au preluat în prezent controlul complet, mai arată CNN.
Retragerea vizează doar teritoriul federal aflat sub autoritatea guvernului central. Forțe americane rămân staționate la baza aeriană Harir, în provincia Erbil, parte a Regiunii Autonome Kurdistan. Această zonă are propriul guvern, parlament și forțe de securitate, recunoscute de constituția Irakului, iar Bagdadul nu exercită control deplin asupra ei.
Evoluția prezenței militare din 2003 până în prezentNumărul militarilor americani în Irak a variat considerabil. La apogeu, în perioada de conflict intens, SUA aveau aproximativ 170.000 de soldați în țară. Retragerea completă a avut loc în 2011, în timpul administrației Barack Obama. Totuși, circa 5.000 de militari au revenit în 2014, la solicitarea Bagdadului, pentru sprijin în lupta contra grupării Stat Islamic.
Din decembrie 2021, rolul forțelor americane a fost limitat la misiuni de instruire și asistență, cu un efectiv de aproximativ 2.500 de militari.
Anunțul retragerii survine într-un climat regional marcat de tensiuni între Washington și Teheran. Baza Al-Asad a fost ținta mai multor atacuri ale grupărilor susținute de Iran. În ianuarie 2020, Iranul a lansat un atac cu rachete balistice asupra acestei baze, ca răspuns la uciderea generalului Qasem Soleimani de către SUA la Bagdad. Ulterior, după atacurile Hamas asupra Israelului din octombrie 2023, milițiile pro-iraniene au reluat loviturile asupra pozițiilor americane.
Cooperarea militară viitoareAutoritățile irakiene afirmă că armata națională dispune de capacitatea necesară pentru a proteja țara. Colaborarea cu SUA va continua sub forma instruirii, achiziției de echipamente, exercițiilor comune și coordonării operaționale, pe baza acordurilor bilaterale existente. Deși misiunea coaliției s-a încheiat pe teritoriul irakian, Bagdadul a menționat că operațiunile împotriva ISIS continuă în Siria. Sprijinul logistic american ar putea folosi în continuare baza din Erbil. Nu sunt excluse intervenții comune, dacă situația de securitate o va impune.
Retragerea ar putea consolida poziția guvernului irakian în discuțiile privind dezarmarea grupărilor armate non-statale. Formațiuni precum Kataib Hezbollah și Harakat al-Nujaba, considerate de SUA organizații teroriste, au justificat anterior păstrarea armelor prin prezența trupelor străine. Deși sunt integrate formal în Forțele de Mobilizare Populară, aceste grupuri rămân influente din punct de vedere militar și politic. Reacțiile lor oficiale la anunț nu au fost încă făcute publice.
