Madison Square Garden nu a mai văzut un asemenea spectacol din 1974, când pionierul muzicii funk, Sly Stone, s-a căsătorit acolo cu actrița Kathy Silva. Una dintre cele mai faimoase vedete pop din lume, Taylor Swift, se pregătește să-și celebreze nunta cu campionul fotbalului american Travis Kelce la locația din New York, vineri, 3 iulie. Aceasta are loc în ajunul celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite ale Americii, relatează Le Figaro.
După o cină organizată joi seara, aproape o mie de invitați sunt așteptați vineri la Madison Square Garden, începând cu ora 15:00 (ora locală), potrivit unor publicații americane, multe dintre ele trimițând reporteri la locul indicat.
„America nu are nunți regale, dar acesta este probabil cel mai apropiat lucru de ele”, a declarat Emma Fitzsimmons, care relatează pentru The New York Times.
Artiști de top vor întreține atmosferaCântărețul Stevie Nicks și muzicianul country Tim McGraw sunt așteptați să cânte pentru oaspeți – care vor avea acces la telefon – la o recepție care va dura până târziu în noapte. De asemenea, au fost menționate spectacole susținute de Ed Sheeran și Paul McCartney, potrivit AFP. Acest lucru ar putea eclipsa festivitățile planificate de Donald Trump pentru ziua națională a Americii.
Concertul aniversar al lui Trump, un fiascoConcertul aniversar de 250 de ani, anulat după ce un număr masiv de participanți așteptați s-a retras, s-a dovedit a fi un fiasco. Jignit, republicanul a denunțat „cântăreți fără talent cu onorarii enorme” și a decis să organizeze un miting, ale cărui discursuri se așteptau să rivalizeze ca lungime cu cele ale lui Fidel Castro. Punctul culminant al evenimentului, un spectacol de artificii considerat cel mai mare din lume, va înlocui spectacolele cântăreței country Martina McBride și ale rockerului Bret Michaels. În ultimele zile, Donald Trump i-a îndemnat pe americani să vină sărbătorirea națională alături de el, recunoscând că se teme că nu va atrage o sală plină. Se pare că are motive întemeiate să fie îngrijorat.
Deocamdată, nunta lui Taylor Swift – cântăreața al cărei număr mare de fani poate crea un eveniment fenomen în timpul unui concert reprezintă o concurență mediatică pentru festivitățile de 4 iulie. Ar fi tentant să vedem asta ca pe o disprețuire din partea artistei, care a susținut-o pe Kamala Harris în 2024. Magnatul republican a avut cuvinte dure la adresa ei în timpul campaniei, înainte de a adopta o poziție mai puțin răzbunătoare. Nu se așteaptă ca el să fie invitat la nunta de la Madison Square Garden, un loc unde a fost huiduit în timpul unui meci de baschet la începutul lunii iunie.
Croația a înscris în minutul 90+13, prin Josko Gvardiol, dar golul egalizator a fost anulat după intervenția VAR, relatează AFP.
Decizia a fost luată cu ajutorul cipului integrat în mingea de joc. Tehnologia a arătat că mingea l-a atins ușor pe Igor Matanovic înainte să ajungă la Gvardiol, iar Mario Pasalic se afla în offside în faza respectivă.
Întrebat dacă tehnologia și deciziile VAR au ajuns prea departe în fotbal, Dalic a spus că astfel de momente distrug emoția jocului.
„Ați putut vedea în ce măsură emoțiile au fost, literalmente, ucise. Toate aceste decizii te dau înapoi și, de fapt, iau bucuria din fotbal”, a declarat Dalic la conferința de presă de după meci.
„Nu spun că VAR nu poate fi uneori de ajutor, dar ucide emoțiile, ucide totul în tine, ucide ceea ce trăiești și nu este ușor să gestionezi toate aceste lucruri”, a adăugat acesta.
Selecționerul Portugaliei, Roberto Martinez, a spus că nu există nicio dezbatere în privința golului anulat Croației.
„Mesajul este foarte clar: mingile au acum un cip, iar lucrurile sunt foarte clare, de aceea a intervenit VAR (…) Este păcat că una dintre echipe a trebuit să piardă astăzi, dar nu a fost o decizie greșită”, a spus Martinez.
În urma victoriei cu 2-1 în fața Croației, Portugalia s-a calificat în optimile Cupei Mondiale, unde va întâlni Spania.
Cu 10.398 de tranzacții înregistrate într-o singură lună, capitala își menține statutul de principal centru de interes pentru cumpărători, investitori și dezvoltatori imobiliari.
La nivel național, în luna iunie au fost tranzacționate 51.808 imobile, cu 1.494 mai multe decât în luna mai și cu 2.615 peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția confirmă un ritm susținut al pieței și menținerea unui interes ridicat pentru achizițiile imobiliare în marile centre urbane. Citeşte comunicatul integral AICI
Responsabil politic pentru situația din Bihor este Ministerul Muncii, condus în ultimii ani de reprezentanți ai PSD, spune, vineri, la RFI vicepreședintele PNL Alexandru Muraru. Acesta respinge orice vină a fostului primar al orașului Oradea, Ilie Bolojan, în scandalul azilelor.
Întrebat în legătură cu un curent de opinie din spațiul public care face o legătură între scandalul azilelor din Bihor și fostul primar al orașului Oradea, Ilie Bolojan, Alexandru Muraru a răspuns: „Este o încercare de a da sentimentul că Ilie Bolojan este implicat în tot felul de afaceri oneroase sau de crize instituționale sau sociale. Este un neadevăr și un mare fals și o manipulare grosolană”.
Liderul PNL Iași dă vina pe unele instituții controlate de PSD în scandalul privind azilele din Bihor.
„Dacă e să avem un responsabil politic pentru ce s-a întâmplat în această chestiune legată de aceste azile, este sau sunt cei care au deținut Ministerul Muncii în ultimii cinci ani, adică PSD. De asemenea, Agenția Județeană de Prestații Sociale din Bihor, care avea sarcina să licențieze, să verifice, să coordoneze aceste azile a fost condusă de 15 ani numai de pesediști. Inclusiv ajutoarele de înmormântare sunt date nu de DGASPC Bihor sau de Primăria Bihor, ci de Casa de Pensii, care este tot sub Ministerul Muncii. Deci toate instituțiile care aveau atribuții de control, de licențiere, de verificare, sunt sub Ministerul Muncii”.
Deputatul Alexandru Muraru îi pune la zid pe contestatarii lui Ilie Bolojan: „Acești oameni care acționează în spatele frontului politic, care sunt din Justiție, din partea sistemului, disperarea cu care acționează acești oameni în aceste zile nu face altceva decât să crească autoritatea, să crească încrederea față de Ilie Bolojan, pentru că vedem aceste lucruri nu de acum, ci de un an și știm foarte bine că oamenii nu sunt naivi, nu pot fi păcăliți prin televiziuni plătite, prin astfel de jocuri care nu fac altceva decât să slăbească și democrația românească și imaginea României”.
Ancheta azilelor de la BihorViorel Pașca și alte persoane sunt vizate de o ancheta DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Ei au fost aduși la București pentru audieri, după perchezițiile desfășurate în mai multe locuri din județul Bihor. Ancheta urmărește activitatea unor centre în care erau găzduite sute de persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Potrivit procurorilor, gruparea ar fi funcționat începând din anul 2020 și ar fi obținut diferite beneficii financiare prin donații, sponsorizări și venituri ale persoanelor aflate în îngrijire.
Din cele 409 persoane aflate în centrele din Bihor, 391 au fost relocate în servicii sociale autorizate din 19 județe. Celelalte 17 se află la UPU Bihor, unde beneficiază de evaluarea și îngrijirea medicală necesare înainte de stabilirea măsurilor de protecție adecvate.
Mai multe conturi pro-ruse au distribuit pe platforme precum X, Facebook și TikTok imagini care pretind că surprind fotografi instalați pe acoperișurile din apropierea complexului monahal înainte ca acesta să fie lovit de rachete și drone. Postările susțin că prezența cameramanilor ar demonstra că autoritățile ucrainene știau dinainte despre atac sau chiar că acesta ar fi fost regizat, scrie Euronews.
Atacul vizat de aceste afirmații a avut loc în noaptea de 14 spre 15 iunie, când Rusia a lansat un val de drone și rachete asupra capitalei ucrainene. Potrivit autorităților de la Kiev, cinci persoane au fost ucise, iar complexul monahal Lavra Pecerska, inclus în patrimoniul UNESCO, precum și studiourile cinematografice Oleksandr Dovjenko au fost avariate.
Verificările arată că fotografiile sunt generate cu inteligență artificialăEchipa de fact-checking The Cube, din cadrul Euronews, a analizat imaginile și a identificat în fișiere un watermark digital SynthID, utilizat pentru marcarea imaginilor generate de modelele AI dezvoltate de OpenAI. În plus, fotografiile prezintă mai multe neconcordanțe vizuale. Acoperișul Catedralei Adormirii este reprezentat în culoarea verde, deși imaginile autentice ale complexului arată că acesta este maro, în timp ce doar alte clădiri din apropiere au acoperișuri verzi. Specialiștii au verificat și au tras concluzia că fotografiile nu reprezintă scene reale și nu pot fi folosite ca dovadă pentru afirmațiile distribuite online.
Imagini fake cu atacul asupra mănăstirii istorice Lavra Pecerska din Kiev. Sursa foto: X/Factcheck Bulgaria
Rusia și Ucraina continuă schimbul de acuzațiiDupă atac, autoritățile ruse au susținut că pagubele produse catedralei ar fi fost provocate de o rachetă americană Patriot lansată de Ucraina. În schimb, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că lovitura a fost provocată de o dronă de tip Geran-2 lansată de Rusia. Până în prezent nu au apărut dovezi care să confirme afirmațiile potrivit cărora atacul ar fi fost înscenat sau că fotografii ucraineni ar fi avut informații prealabile despre bombardament.
Kievul cere reacția comunității internaționalePreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardamentul drept „una dintre cele mai grave crime împotriva culturii creștine” comise de Rusia de la începutul războiului. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a anunțat că Ucraina va sesiza UNESCO și alte organisme internaționale pentru a solicita un răspuns oficial în urma atacului asupra monumentului istoric. Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat lovitura, afirmând că nimic nu poate justifica atacarea patrimoniului cultural universal în pe fondul războiului din Ucraina.
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a ținut vineri o conferință de presă, la scurt timp după ce Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de premier al țării.
„Am luat act de cererea de demisie a domnului prim-ministru. Îi mulțumesc domnului Alexandru Munteanu pentru faptul că și-a sumat răspunderea pentru guvern într-o perioadă complexă, atunci când erau necesare măsuri de relansare economiei, dar și inițierea unor reforme structurale esențiale. Apreciez eforturile depuse de el, dar și de întregul cabinet de miniștri în aceste luni.
Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece”, a afirmat Maia Sandu în cadrul conferinței de presă.
Lidera de la Chișinău a punctat, în schimb, că se aștepta la „mai multă implicare în decizii complicate”.
„Reformele sunt dificile. Multe lucruri s-au început bine și s-au depus eforturi mari. Domnul Munteanu este un om de treabă. Eram convinsă și sunt convinsă și acum că are cele mai bune intenții. Dar am așteptat mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii, pentru a explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem.
Ce urmează după demisia lui Alexandru Munteanu din fruntea Guvernului de la ChișinăuPreședinta Maia Sandu a anunțat că în cursul săptămânii viitoare va convoca partidele parlamentare la consultări, în vederea desemnării unui nou premier care să formeze un nou Executiv.
„În conformitate cu articolul 98 din Constituție, săptămâna viitoare, voi consulta fracțiunile parlamentare cu privire la desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv pe politica fiscală și legea salarizării. Trebuie să avem în guvern o echipă unită, puternică, care să îndeplinească obiectivul nostru de țară, aderarea la UE. E nevoie de pași hotărâți pentru implementarea măsurilor de dezvoltare economică și pentru curățare instituțiilor”, a precizat Maia Sandu.
Până la formarea noului Executiv, interimatul va fi asigurat de Alexandru Muraru.
Premierul Republicii Moldova a demisionatVineri, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcție, afirmând că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale.
El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine.
„În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu.
Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare.
Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.
