„BID are rolul de bancă națională de dezvoltare – mobilizează resurse financiare pentru proiecte care contribuie la creșterea economică, modernizarea infrastructurii și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii”, a spus ministrul, pe Facebook.
Potrivit lui Nazare, au fost trasate „obiective clare și termene ferme de acțiune, astfel încât resursele financiare să ajungă rapid acolo unde sunt cel mai necesare”:
În acest fel, BID va lansa anul acesta noi produse financiare prin care:
„Un exemplu concret de proiect deja lansat este Fondul de Participare Regională, în valoare de 233 milioane euro, dedicat IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov.
Prin acest fond, BID oferă finanțări avantajoase, cu grant de până la 40%, pentru firmele care investesc în producție, digitalizare, energie verde sau extinderea activității. Utilitatea acestui fond este dublă: reduce costul finanțării pentru antreprenori și stimulează dezvoltarea economică regională, contribuind la reducerea decalajelor dintre regiuni”.
Nazare a cerut „accelerarea lansării noilor instrumente până la finalul anului 2025, astfel încât efectele lor să fie vizibile în economie încă din 2026 – prin investiții noi, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității companiilor românești”.
Obiectivul imediat al Băncii de Investiții și Dezvoltare este susținerea economiei reale, prin finanțarea proiectelor care generează valoare și dezvoltare durabilă.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur modul în care Ilie Bolojan gestionează sistemul pensiilor speciale pentru magistrați, afirmând că executivul prioritizează „statuia unora și altora” în loc să corecteze excesele.
El a subliniat că nu este normal ca unii magistrați să iasă la pensie la 48-49 de ani cu sume de 7.000–10.000 de euro și a promis că PSD va veni rapid cu o propunere legislativă care să readucă „normalitatea” în sistem, respectând toate controalele de constituționalitate, inclusiv avizele CCR.
„Aceste lucruri se fac ascultând sistemul și vorbind cu Ministrul Justiției, care a trimis observații Guvernului în ultimele săptămâni, dar care nu au fost luate în considerare”, a afirmat Grindeanu, adăugând că modificările vor fi aplicate rapid, „indiferent de spectacolul de sunet și lumini pe care l-au pus la cale unii și alții”.
Liderul social-democrat a lansat și o ironie la adresa premierului: „Să demonstrăm că poți guverna și cu inima deschisă, nu doar cu sprânceana încruntată către proprii cetățeni”.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat miercuri, la Guvern, că discută deja cu reprezentanți ai Ministerului de Interne și cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pentru a identifica și elimina punctele slabe ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și ale alimentării cu gaze.
„Lucrez foarte bine cu domnul Raed Arafat, care este un profesionist de sărbătorit, și cu toți cei care vrem să preîntâmpinăm astfel de situații în care viața unor oameni o să fie pusă în pericol”, a spus Ivan.
Ministrul a mai spus că autoritățile așteaptă concluziile anchetei pentru a putea interveni punctual acolo unde sunt identificate probleme.
„După ce va fi terminată ancheta și vom ști exact, din punct de vedere tehnic, care sunt vulnerabilitățile, vom putea acționa chirurgical pe fiecare problemă în parte. Înainte, avem nevoie de expertiza procurorilor, a criminaliștilor și a specialiștilor în domeniu”, a adăugat Ivan.
Întrebat, miercuri seară, dacă Comisia Europeană ar putea acorda României o amânare până după sărbători pentru a reface reforma, ministrul a răspuns: „O să vă spun nu ce mi-aș dori, ci realitatea. Realitatea este că termenul de șase luni este un termen care curge din regulament. Știu că în România suntem obișnuiți cu „hai că poate, hai că merge”, dar acesta este un termen care nu are cum să mai fie întors. Șase luni, 28 noiembrie, se constată de către Comisia Europeană stadiul acelei reforme”.
Referitor la posibilitatea unei soluții de compromis cu Comisia Europeană, ministrul a anunțat că vineri va discuta la Bruxelles exact care sunt opțiunile disponibile. Curtea Constituțională a avut „doar observații de formă” la legea pensiilor speciale, nu observații de fond, a menționat Pîslaru.
„Fiind a treia oară când lua o decizie, după două amânări, dacă avea observații de fond le-ar fi spus. Aș vrea să analizez împreună cu Comisia Europeană, fiind o chestie doar de procedură, în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobare condiționată sau ceva care se poate să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice de ultima sută de metri”, a explicat ministrul.
Pîslaru anunță că Guvernul lucrează la un plan concretÎntrebat dacă are așteptări mari de la negocierile de la Bruxelles, Pîslaru a fost realist și a precizat că Guvernul lucrează la un plan concret: „Evident, nu am foarte mari așteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este ca până pe 28 noiembrie să putem avea aprobarea în forma pe care ne-o dorim”.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională, în ansamblu, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Decizia a venit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a formulat o obiecție de neconstituționalitate. Reforma pensiilor speciale este una dintre jaloanele din PNRR pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranșele de finanțare europeană.
„Așa cum foarte bine ați văzut, voința politică, în ciuda lucrurilor discutate inclusiv în spațiul public, rămâne de a rezolva acest subiect și ne vom îndrepta cu o soluție care să rezolve problemele procedurale indicate de Curtea Constituțională”, a spus ministrul într-o conferință, miercuri.
El a subliniat că termenul-limită pentru rezolvarea jalonului din PNRR, legat de suma de 231 milioane de euro, este 28 noiembrie, iar respectarea acestuia este crucială.
Ministrul a explicat că sunt două componente importante: „Una este că trebuie rezolvată (reforma – n.r.) oricum, cu deadline sau fără, cu PNRR sau fără PNRR. A doua este că am prefera să avem acești 231 milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei. Prin urmare, trebuie să ne mișcăm repede pentru a îndeplini această funcție”.
Pîslaru a mai spus că, deși se discută despre o revizuire pe fond a legii, acest lucru ar putea afecta șansele de a respecta termenul: „O revizuire pe fond ar afecta șansele să ne încadrăm până pe 28 noiembrie. Sunt convins că prim-ministru va anunța exact planul pe care îl avem pentru a putea rezolva problema”.
„În trei luni am făcut ceea ce nu se făcea de un an de zile, deci putem să stăpânim condițiile de negociere și să adoptăm soluția care deblochează fondurile”, a mai spus ministrul.
