Două persoane au murit iar alte 20 au fost rănite în capitala Portugaliei, marți, după ce șoferul unui autobuz a pierdut controlul volanului, potrivit AFP.
Incidentul a avut loc în suburbiile vestice ale Lisabonei, au anunțat autoritățile portugheze.
„Cele două victime așteptau autobuzul când au fost lovite”, a declarat comandantul poliției municipale Sintra, Francisco Alves, pentru presa locală.
Trei persoane au fost grav răniteVictimele erau două femei cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, potrivit serviciului medical de urgență. Un raport preliminar a indicat, de asemenea, că trei persoane au fost grav rănite.
La fața locului au fost desfășurate resurse importante de urgență și o unitate de intervenție psihologică, arată sursa citată.
Prim-ministrul Luis Montenegro a reacționat la accident, exprimându-și „profunda consternare”.
Anunțul a fost făcut în marja summitului NATO de la Ankara și reflectă presiunea tot mai mare asupra stocurilor de apărare aeriană din Europa.
Ministrul apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că acordul a fost semnat cu Statele Unite, Germania, Olanda și Suedia, în cadrul reuniunii NATO desfășurate la Ankara.
Potrivit oficialului polonez, noul centru european de mentenanță PAC-3 Patriot va accelera semnificativ procesele de producție și mentenanță pentru interceptoarele utilizate de sistemele Patriot din Europa, scrie TVPWorld.
Unde ar putea fi amplasat centrulLocația exactă a centrului european de mentenanță PAC-3 Patriot nu a fost încă stabilită.
Totuși, Varșovia a precizat anterior că Polonia este una dintre țările serios luate în calcul pentru găzduirea facilității, în contextul investițiilor masive realizate în apărarea aeriană națională.
Anterior, oficiali americani, inclusiv din cadrul Pentagonului, au indicat că producția interceptoarelor PAC-3, dezvoltate de compania americană Lockheed Martin, ar putea fi extinsă în afara Statelor Unite.
Interceptoarele PAC-3 sunt considerate printre cele mai performante sisteme de apărare antirachetă din lume, capabile să neutralizeze rachete balistice și amenințări aeriene avansate. Cererea pentru aceste sisteme a crescut accelerat, inclusiv pe fondul conflictelor recente din Orientul Mijlociu, unde tensiunile cu Iran au pus presiune suplimentară pe stocurile occidentale.
În paralel, Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților livrări suplimentare de interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice.
Controversele din PoloniaDecizia Varșoviei de a transfera o parte dintre interceptoarele PAC-3 către Ucraina a generat tensiuni politice interne.
Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că ar fi diminuat securitatea națională. Ministrul apărării a respins acuzațiile, susținând că transferul a avut loc la solicitarea partenerilor NATO și că nu a afectat capacitatea defensivă a Poloniei.
Fostul premier Florin Cîțu susține că Guvernul a renunțat la reformele promise și a ales să majoreze taxele, deși existau alternative pentru echilibrarea bugetului.
„Nu s-au făcut reforme și este încă la guvern”, a declarat Cîțu, marți, într-un interviu la „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, la Gândul, referindu-se la actualul Executiv Ilie Bolojan.
Critic cu „marea reformă” a lui BolojanFostul lider al PNL a afirmat că reforma administrației nu a produs rezultatele anunțate și a dat exemplul Senatului, unde, potrivit acestuia, doar o persoană ar fi părăsit instituția.
„Știți câți oameni au plecat de la Senat? O persoană. Asta e marea reformă (a lui Bolojan – n.r.)?”, a spus Cîțu.
Cîțu spune că și el a guvernat cu PSD, dar nu a crescut taxeAcesta a susținut că, în schimb, Guvernul a promovat trei angajări ale răspunderii în Parlament, toate vizând creșteri de taxe.
„Au fost trei asumări în Parlamentul României, toate cu creșteri de taxe. Dar reformele nu s-au putut face”, a afirmat fostul premier.
Florin Cîțu a declarat că, în perioada în care a condus Partidul Național Liberal, nu au fost majorate taxe, deși PNL guverna împreună cu PSD.
„Cât timp am fost președinte al Partidului Național Liberal, nu au crescut nicio taxă. Se poate să fii și cu PSD la guvernare și să nu îi lași să facă prostii. Dar asta înseamnă să-ți pui în pericol propria funcție”, a spus acesta.
Avertisment: PNL a mers exact împotriva propriului electoratEl a criticat și actuala politică fiscală, afirmând că un guvern care se revendică de dreapta a adoptat măsuri contrare propriilor principii.
„Este un guvern care a crescut TVA-ul la 21% și impozitul pe dividende. A mers exact împotriva propriului electorat și împotriva ideologiei”, a declarat Cîțu.
Cîțu a avertizat că majorările de taxe vor avea efecte negative asupra economiei și a invocat raportul de stabilitate financiară publicat de Banca Națională a României.
„A început să crească rata creditelor neperformante la companii. Asta înseamnă că economia începe să gâfâie. Este clar că șocul de taxe va avea un efect negativ”, a afirmat fostul premier.
În opinia sa, ideea că majorările de taxe erau singura soluție este greșită: „Trebuie demontată ideea că nu se putea altfel. Se putea altfel”, a mai spus Florin Cîțu.
Potrivit companiei, este cea mai amplă utilizare în luptă a unor vehicule terestre autonome realizate de o firmă americană de tehnologie militară.
Declarațiile au fost făcute pentru TechCrunch, într-un moment în care războiul din Ucraina a accelerat testarea în condiții reale a noilor tehnologii militare.
Deși dronele aeriene au dominat atenția publică, ele au creat zone de interdicție extrem de periculoase, determinând armata ucraineană să caute alternative pe sol. Astfel, vehiculele terestre autonome în Ucraina au devenit esențiale pentru logistică și evacuări medicale.
Modelele Lancer ale Forterra sunt construite pe platforme Polaris și dispun de un sistem propriu de senzori și calcul. Spre deosebire de UGV-urile locale, alimentate electric și limitate la 250 kg, vehiculele Forterra sunt pe benzină și pot transporta până la 750 kg.
După adaptări precum integrarea internetului prin Starlink, acestea au devenit extrem de valoroase pe front.
De la sosirea lor în octombrie anul trecut, vehiculele terestre autonome au parcurs peste 2.500 de mile în mai mult de 1.100 de misiuni, au transportat aproximativ 353 de tone de echipamente și au realizat 52 de evacuări ale răniților.
Unele unități au fost pierdute în luptă, în special din cauza terenului dificil sau a focului inamic.
Limitele autonomieiDeși sunt capabile de navigație autonomă, în zonele de luptă UGV-urile sunt operate în principal prin telecomandă.
Autonomia completă rămâne limitată, întrucât vehiculele nu pot încă identifica și reacționa singure la amenințări neprevăzute. Reprezentanți ai Armatei SUA subliniază însă că investițiile în această direcție sunt inevitabile.
Forterra lucrează la combinarea algoritmilor clasici de robotică cu inteligența artificială generativă, pentru a îmbunătăți reacția în medii ostile.
Provocarea majoră rămâne costul: militarii ucraineni cer versiuni mai ieftine, acceptând ideea de pierderi, similare dronelor aeriene. În contextul conflictului cu Rusia, vehiculele terestre autonome în Ucraina sunt considerate deja un element-cheie al războiului modern.
Fostul premier liberal, Florin Cîțu, a fost invitat marți la emisiunea Gândul „Ai aflat!”.
Agențiile de rating, „o sperietoare”În cadrul emisiunii, Cîțu a declarat că „Guvernul folosește agențiile de rating ca o sperietoare pentru a crește taxe”.
„Dacă erau serioase agențiile de rating, ar fi venit. Pentru că astăzi. Guvernul României, nu poate să facă nici rectificarea bugetară și nu poate să dea legea bugetului”, a precizat fostul premier PNL.
„Orice agenție de rating normală care vrea să avertizeze investitorii care vin în România, trebuia deja să semnaleze acest lucru”, a transmis acesta.
„Cred că e foarte greu să ajungem la junk, având în vedere agenția de rating. Va fi foarte complicat, având în vedere și relația României și a Comisia Europene cu agenția de rating”, a afirmat Cîțu.
„Dar nu trebuie să ne uităm la agențiile de rating”, a adăugat fostul premier liberal.
„România se împrumută de ani buni”„Uitați-vă la piață. România se împrumută de ani buni. Mai scump decât o economie care este la junk”, a explicat acesta.
„Deja, piețele au dat verdictul. România este în junk. Și este tratată ca o economie în junk la frontieră”, a conchis Florin Cîțu.
Noua legislație, convenită anterior cu Consiliul Uniunii Europene, a fost adoptată cu 511 voturi pentru, 87 împotrivă și 61 de abțineri și stabilește criterii mai clare pentru determinarea statului responsabil de plata prestațiilor sociale. Totodată, aceasta consolidează cooperarea dintre autoritățile naționale pentru combaterea fraudelor și a practicilor abuzive, inclusiv utilizarea companiilor de tip „letterbox”, înființate doar pentru a beneficia de avantaje fiscale sau sociale.
Reguli noi pentru indemnizațiile de șomajNoile prevederi clarifică modul în care sunt luate în calcul perioadele lucrate, de activitate independentă sau de asigurare realizate în mai multe state membre atunci când este stabilit dreptul la indemnizația de șomaj.
Persoanele care se mută într-un alt stat al Uniunii Europene pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea continua să primească indemnizația de șomaj din țara de origine timp de șase luni, perioadă care poate fi prelungită până la expirarea dreptului la acest beneficiu.
În cazul lucrătorilor transfrontalieri, regulamentul stabilește că indemnizația va fi plătită de statul în care persoana a lucrat, dacă aceasta a fost angajată, a desfășurat activități independente sau a fost asigurată acolo fără întrerupere timp de cel puțin 22 de săptămâni.
Protecție extinsă pentru familii și persoanele care au nevoie de îngrijireLegislația introduce, pentru prima dată la nivel european, o definiție și o listă a prestațiilor pentru îngrijirea pe termen lung, oferind mai multă claritate persoanelor care au nevoie de astfel de servicii și celor care le acordă.
De asemenea, sunt diferențiate mai clar indemnizațiile familiale care compensează pierderea veniturilor atunci când un părinte își reduce sau întrerupe activitatea pentru creșterea copilului și celelalte prestații familiale. Parlamentul European consideră că această modificare va încuraja o împărțire mai echitabilă a responsabilităților parentale și va reduce descurajarea financiară pentru părinții care aleg să petreacă mai mult timp cu copiii.
Noi obligații pentru angajații detașațiRegulile actualizate prevăd că salariații și persoanele care desfășoară activități independente detașate într-un alt stat membru pentru o perioadă de până la 24 de luni vor rămâne asigurate în statul de origine, cu condiția să nu înlocuiască un alt lucrător detașat și să fi fost afiliate sistemului de securitate socială din țara de origine timp de cel puțin trei luni înainte de detașare.
În plus, va fi introdus un sistem obligatoriu de notificare prealabilă a autorităților competente înainte ca un angajat să înceapă activitatea într-un alt stat membru. Excepția se aplică deplasărilor de afaceri și detașărilor de cel mult trei zile, însă nu și în sectorul construcțiilor.
Ce înseamnă schimbările pentru româniNoile reguli sunt relevante și pentru România, în condițiile în care sute de mii de români locuiesc sau lucrează în alte state membre ale Uniunii Europene, iar mulți desfășoară activități sezoniere, sunt detașați de angajatori români sau fac naveta peste graniță.
Clarificarea normelor privind indemnizațiile de șomaj, prestațiile familiale și sistemul de securitate socială ar putea reduce numărul situațiilor în care lucrătorii se confruntă cu întârzieri, interpretări diferite ale legislației sau dificultăți în stabilirea statului responsabil pentru plata beneficiilor.
Potrivit Parlamentului European, aproximativ 16 milioane de cetățeni europeni trăiesc sau lucrează în prezent într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
După adoptarea de către Parlamentul European, regulamentul trebuie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene. Ulterior, noile reguli vor intra în vigoare și vor fi aplicabile în toate statele membre.
Câteva acorduri vor fi semnate marți, în cadrul Forumului Industriei de Apărare al NATO, acestea urmând să transfere o parte din producția și întreținerea sistemelor de armament proiectate în SUA către Europa.
Potrivit documentelor de planificare obținute de POLITICO, acordurile reprezintă o modalitate de a stimula afacerile americane, iar în același timp asigură un acces mai larg al Europei la sisteme de armament cheie.
Ce prevăd acordurilePachetul include activități de producție europeană legate de rachetele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune FIM-92 Stinger, dar și un studiu de fezabilitate privind extinderea producției rachetelor AIM-120C-8 AMRAAM ale companiei Raytheon în Europa.
În plus, pachetul mai include și o unitate europeană de întreținere pentru rachetele interceptoare PAC-3, care sunt utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot.
Ce țări participăPotrivit documentelor consultate de POLITICO, țările participante diferă de la o inițiativă la alta.
În cazul rachetelor Stinger, Germania și Țările de Jos, în colaborare cu Comitetul de Parteneriat pentru Sprijin al NATO și cu Statele Unite, ar urma să creeze capacități de producție europene pentru rachetele lansate de la umăr fabricate de RTX.
Inițiativa privind rachetele AMRAAM include Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Țările de Jos și Norvegia. În acest sens, obiectivul actual este o declarație de intenție privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea producției rachetei AIM-120C-8 în Europa.
De asemenea, se așteaptă ca Germania, Țările de Jos, Polonia, Suedia și SUA să semneze o altă declarație de intenție privind o unitate europeană de întreținere a sistemului PAC-3, împreună cu Lockheed Martin.
De asemenea, POLITICO mai notează că o altă inițiativă vizează producția sistemului de rachete tactice al armatei (ATACMS), realizată în colaborare cu Lockheed Martin și Rheinmetall.
Pachetul de rachete se înscrie în cadrul unei inițiative mai ample conduse de SUA, denumită „Procurement Coalitions”. O evaluare în acest sens obținută de POLITICO arată că Washingtonul folosește proiectul pentru a se poziționa ca partener-cheie pe piața europeană a apărării, „în umbra” mai multor inițiative ale UE.
Volodimir Zelenski a vorbit la summitul NATO de la Ankara. Potrivit Nexta, el a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană.
„În prezent, distrugem aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean.
Zelenski s-a lăudat cu rezultatele de pe front și a cerut noi sisteme PatriotZelenski s-a referit și la rezultatele armatei ucrainene în confruntarea cu rușii.
„Am distrus complet ideea pe care Rusia o are despre existența unui flanc strategic. În Rusia, practic, nu a mai rămas nicio rafinărie majoră de petrol care să nu fi fost ținta atacurilor din partea Ucrainei”, a adăugat Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean le-a cerut din nou aliaților sisteme Patriot necesare pentru apărarea aeriană.
„Cei care apără viețile oamenilor au nevoie de mai multe sisteme Patriot. În timp ce acest război continuă, vă rugăm să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru sistemele de apărare aeriană. Acesta este prioritatea noastră principală acum. Restul putem face noi înșine”, a precizat Volodimir Zelenski.
Summitul de la AnkaraLiderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara, într-un summit considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Reuniunea are loc într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump își redefinește rolul în apărarea Europei.
În timpul summitului se va discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare, sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea industriei de apărare. Pe agendă mai sunt întărirea flancului estic și efectele recentelor confruntări din Orientul Mijlociu.
