Incidentul a avut loc marți dimineață, 20 octombrie, în apropierea recifului Sabina, din arhipelagul Spratly, potrivit unui comunicat al armatei chineze citat de Reuters. Comandamentul Teatrului Sudic al Armatei Populare de Eliberare a anunțat că nava americană Charleston a intrat în zonă fără aprobarea autorităților chineze. Beijingul a calificat deplasarea drept o pătrundere ilegală și a transmis că marina chineză a trimis forțe pentru a urmări și monitoriza nava.
China acuză Statele Unite că amenință securitatea maritimăÎn comunicatul oficial, armata chineză susține că acțiunea navei americane a încălcat drepturile și interesele suverane ale Chinei. „Acțiunea Statelor Unite încalcă drepturile și interesele suverane ale Chinei, pune în pericol securitatea maritimă și afectează pacea și stabilitatea regională”, a transmis Comandamentul Teatrului Sudic.
Autoritățile militare chineze au cerut Washingtonului să înceteze imediat asemenea operațiuni. Marina americană nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta incidentul. Statele Unite desfășoară periodic în regiune operațiuni cunoscute drept „libertatea navigației”, prin care contestă revendicările maritime pe care le consideră excesive.
Reuters precizează însă că ultima astfel de operațiune americană cunoscută în Marea Chinei de Sud avusese loc cu mai bine de un an în urmă. Deocamdată, Washingtonul nu a confirmat public dacă deplasarea navei Charleston face parte dintr-o asemenea misiune.
De ce este disputat reciful SabinaReciful Sabina se află în arhipelagul Spratly, una dintre cele mai disputate regiuni din Marea Chinei de Sud. Beijingul revendică aproape întreaga mare, deși pretențiile sale se suprapun cu cele formulate de Filipine, Vietnam, Malaezia, Brunei și Taiwan.
Reciful Sabina din Marea Chinei de Sud. Sursa foto: X
China și Filipine își dispută inclusiv drepturile asupra recifului Sabina. Zona are o importanță strategică majoră, fiind situată într-o regiune traversată de rute comerciale maritime intens utilizate.
Disputele teritoriale au provocat în repetate rânduri confruntări între nave chineze și filipineze. În septembrie, o navă a Gărzii de Coastă chineze a lovit o ambarcațiune filipineză aflată într-o misiune de reaprovizionare în apropierea aceluiași recif.
Filipine are un tratat de apărare reciprocă cu Statele UniteIncidentul intervine într-un context sensibil pentru relațiile dintre Beijing, Manila și Washington. Filipine este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Asia și are cu Washingtonul un tratat de apărare reciprocă.
Acest acord sporește importanța confruntărilor din Marea Chinei de Sud, deoarece incidentele grave care implică forțele filipineze ar putea genera obligații de apărare pentru Statele Unite, în condițiile prevăzute de tratat. Deși Beijingul susține că nava americană a intrat ilegal în apele revendicate de China, statutul juridic al regiunii rămâne contestat.
În cazul incidentului de marți, autoritățile chineze au anunțat doar trimiterea forțelor navale pentru urmărirea și monitorizarea navei Charleston. Nu există deocamdată date despre schimburi de focuri, coliziuni sau victime în urma întâlnirii dintre forțele chineze și nava americană.
Incidentul a avut loc marți dimineață, 20 octombrie, în apropierea recifului Sabina, din arhipelagul Spratly, potrivit unui comunicat al armatei chineze citat de Reuters. Comandamentul Teatrului Sudic al Armatei Populare de Eliberare a anunțat că nava americană Charleston a intrat în zonă fără aprobarea autorităților chineze. Beijingul a calificat deplasarea drept o pătrundere ilegală și a transmis că marina chineză a trimis forțe pentru a urmări și monitoriza nava.
China acuză Statele Unite că amenință securitatea maritimăÎn comunicatul oficial, armata chineză susține că acțiunea navei americane a încălcat drepturile și interesele suverane ale Chinei. „Acțiunea Statelor Unite încalcă drepturile și interesele suverane ale Chinei, pune în pericol securitatea maritimă și afectează pacea și stabilitatea regională”, a transmis Comandamentul Teatrului Sudic.
Autoritățile militare chineze au cerut Washingtonului să înceteze imediat asemenea operațiuni. Marina americană nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta incidentul. Statele Unite desfășoară periodic în regiune operațiuni cunoscute drept „libertatea navigației”, prin care contestă revendicările maritime pe care le consideră excesive.
Reuters precizează însă că ultima astfel de operațiune americană cunoscută în Marea Chinei de Sud avusese loc cu mai bine de un an în urmă. Deocamdată, Washingtonul nu a confirmat public dacă deplasarea navei Charleston face parte dintr-o asemenea misiune.
De ce este disputat reciful SabinaReciful Sabina se află în arhipelagul Spratly, una dintre cele mai disputate regiuni din Marea Chinei de Sud. Beijingul revendică aproape întreaga mare, deși pretențiile sale se suprapun cu cele formulate de Filipine, Vietnam, Malaezia, Brunei și Taiwan.
Reciful Sabina din Marea Chinei de Sud. Sursa foto: X
China și Filipine își dispută inclusiv drepturile asupra recifului Sabina. Zona are o importanță strategică majoră, fiind situată într-o regiune traversată de rute comerciale maritime intens utilizate.
Disputele teritoriale au provocat în repetate rânduri confruntări între nave chineze și filipineze. În septembrie, o navă a Gărzii de Coastă chineze a lovit o ambarcațiune filipineză aflată într-o misiune de reaprovizionare în apropierea aceluiași recif.
Filipine are un tratat de apărare reciprocă cu Statele UniteIncidentul intervine într-un context sensibil pentru relațiile dintre Beijing, Manila și Washington. Filipine este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Asia și are cu Washingtonul un tratat de apărare reciprocă.
Acest acord sporește importanța confruntărilor din Marea Chinei de Sud, deoarece incidentele grave care implică forțele filipineze ar putea genera obligații de apărare pentru Statele Unite, în condițiile prevăzute de tratat. Deși Beijingul susține că nava americană a intrat ilegal în apele revendicate de China, statutul juridic al regiunii rămâne contestat.
În cazul incidentului de marți, autoritățile chineze au anunțat doar trimiterea forțelor navale pentru urmărirea și monitorizarea navei Charleston. Nu există deocamdată date despre schimburi de focuri, coliziuni sau victime în urma întâlnirii dintre forțele chineze și nava americană.
„La data de 19 octombrie a.c., în jurul orei 19:50, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Sighișoara au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe DN13-E60, la km 97+150, între localitățile Saschiz și Vânători”, transmite IPJ Mureș.
În accident au fost implicate un autoturism condus de o femeie de 48 de ani, din comuna Jibert, județul Brașov, care conducea de la Sighișoara la Brașov, și un ansamblu de vehicule format dintr-o autoutilitară și o semiremorcă, condus de un bărbat de 45 de ani, din județul Galați.
Din nefericire, în urma impactului, șoferița în vârstă de 48 de ani, a murit. Pasagera sa, o femeie de 50 de ani, din localitatea Rupea, județul Brașov, a fost rănită grav.
Șoferul autoutilitarei a fost testat cu aparatul etilotest. Acesta nu băuse, așadar rezultatul a fost negativ.
În cauză, polițiștii fac cercetări pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier.
Șoferii, îndemnați să fie prudenți și să-și adapteze viteza la condițiile de drum:„Recomandăm conducătorilor auto să manifeste prudență sporită în trafic, să adapteze viteza la condițiile de drum și să păstreze o distanță de siguranță față de vehiculele care circulă în fața lor.
De asemenea, în condiții de ploaie abundentă și carosabil umed, recomandăm evitarea manevrelor bruște, reducerea vitezei la apropierea de curbe și utilizarea corespunzătoare a sistemelor de iluminare”, transmite IPJ Mureș.
Polițiștii IPJ Mureș a mai transmis că respectarea regulilor de circulație, dar și conduita preventivă pot contribui la prevenirea accidentelor rutiere și protejarea vieții tuturor șoferilor.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,7% în perioada ianuarie-august 2026, arată INS.
Pe obiecte de construcții, ca serie brută, lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 22,9%, cele de construcții inginerești cu 14,9%, iar cele la clădirile nerezidențiale cu 11,3%.
În funcție de tipul lucrărilor, construcțiile noi au înregistrat un avans de 18,7%, lucrările de întreținere și reparații curente au crescut cu 10,9%, iar reparațiile capitale cu 6,8%.
Doar în august, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% față de aceeași lună din 2025, ca serie brută.
Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat în august 2026 față de luna similară din 2025 la lucrările de construcţii noi (45,2%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (39,5%) şi la lucrările de reparaţii capitale (22,7%).
Conform datelor INS, pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (54,9%), construcţiile inginerești (39,5%) şi la clădirile nerezidenţiale (33,3%).
Liderul ucrainean se va întâlni cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre și cu președintele finlandez Alexander Stubb, relatează Reuters.
„Președintele Zelenski a solicitat Norvegiei și Finlandei să organizeze o întâlnire în cadrul eforturilor diplomatice aflate în desfășurare, într-un moment critic pentru Ucraina”, a declarat Støre într-un comunicat.
La rândul său, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a precizat că discuțiile vor viza războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și situația generală de securitate din Europa.
Noi negocieri cu reprezentanții administrației TrumpVizita are loc în contextul pregătirilor pentru o nouă rundă de negocieri privind încheierea războiului din Ucraina.
Reuters a relatat luni seară, citând trei surse familiarizate cu situația, că emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, urmează să călătorească săptămâna aceasta în Norvegia pentru discuții privind încheierea conflictului.
La negocierile de la Oslo sunt așteptați și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, precum și ai Uniunii Europene și NATO.
Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, ar urma să participe la discuții prin videoconferință, deoarece este bolnav, potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters.
De asemenea, Witkoff ar urma să se deplaseze în Rusia pentru o întâlnire cu președintele Vladimir Putin, în cadrul căreia vor fi abordate mai multe subiecte legate de Ucraina.
Comunicatele Norvegiei și Finlandei nu au făcut nicio referire la vreo delegație americană sau europeană.
„Lucrăm la Strategia Culturală a Primăriei Municipiului București pentru următorii 10 ani Bucureștiul are un potențial cultural și creativ formidabil, dar, din păcate, până acum nu a fost potențat. Nu s-a acționat planificat, concertat”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ciucu.
Primarul a vorbit și despre vechea strategie culturală, subliniind că deși, teoretic era un document bun, „Nu a fost niciodată aplicat. A rămas încă o strategie în podul Primăriei”.
Noua strategie urmează să fie transpusă în programe clare de finanțare, care să se concretizeze în proiecte cu obiective și rezultate măsurabile. O parte dintre programe vor fi gestionate direct de ARCUB, instituția culturală a Primăriei Capitalei, în timp ce o componentă va fi destinată comunităților culturale, prin finanțări.
Edilul a precizat că au avut loc deja consultări cu reprezentanți ai peste 12 comunități din domeniul artelor, subliniind și că ARCUB a lansat o platformă online destinată consultării publice, prin intermediul căreia bucureștenii și persoanele interesate pot transmite sugestii și propuneri.
„Orașul nostru nu este complet fără o viață culturală efervescentă: degeaba va fi fost pus la punct, dacă nu ne îngrijim de comunitățile culturale, de artiști, de cei care ne fac orașul viu, efervescent și atractiv!”, a mai notat Ciprian Ciucu.
Politicianul spaniol vorbește și despre comunitatea românească din Comunitatea Valenciană, pe care o întâlnește în viața de zi cu zi, și despre contribuția migranților la dezvoltarea orașului. În opinia sa, românii fac parte din societatea valenciană, iar cei care și-au construit viața acolo nu ar trebui să se simtă niciodată intruși într-un loc pe care l-au ales drept casă.
INTERVIU
Steaua și naționala RomânieiReporter: Ce știți despre România? Ați vizitat vreodată țara noastră și ce imagine aveți despre România și despre români?
Borja Sanjuán Roca: M-a interesat întotdeauna istoria politică și am cunoștințe foarte de bază despre istoria României și diferitele sale tranziții. Fiind și un pic „panenkita” (iubitor al culturii fotbalului), cunosc Steaua și naționala României din anii ’90. Totuși, cea mai apropiată legătură este faptul că în Comunitatea Valenciană există o comunitate importantă de persoane de origine română, cu care, evident, mă întâlnesc în viața de zi cu zi.
Reporter: Valencia are o identitate puternică și este o destinație atractivă la nivel internațional. Ce credeți că face acest oraș special în comparație cu alte mari orașe spaniole?
Borja Sanjuán Roca: Cred că Valencia are un echilibru al calității vieții pe care probabil foarte puține orașe îl au. Este suficient de mare pentru a-ți permite să te dezvolți profesional, cultural și social, dar suficient de mică pentru a o străbate pe jos și pentru a crea sentimentul de comunitate. Are o lumină unică, soare, plajă și un stil de viață mediteraneean căruia îi datorăm aproape totul.
Cu toții avem defectul de a crede că ne-am născut în cel mai bun oraș din lume și, probabil, există multe orașe mai bune, dar eu cred, fără îndoială, că Valencia este unul dintre ele. Citește interviul complet pe MEDIAFAX SPANIA.
Într-o declarație acordată publicației Politico, Bauer a criticat planurile Partidului Stângii, Verzilor și Partidului Social-Democrat (SPD) de a transforma capitala Germaniei într-un „refugiu sigur” pentru migranți.
Potrivit unui document exploratoriu al celor trei formațiuni, viitoarea administrație ar urma să introducă programe de primire la nivel regional și să reactiveze mecanismele care permit persoanelor aflate în dificultate să ajungă în siguranță la Berlin, scrie Welt.
„Ne sacrificăm democrația pe altarul toleranței naive”Totodată, partidele intenționează să extindă semnificativ drepturile de vot ale cetățenilor străini în capitala germană.
„Ne sacrificăm democrația occidentală liberă pe altarul toleranței naive, oferind refugii sigure imigranților ilegali în Berlin și legalizând în masă mulți dintre ei în Madrid”, a declarat ministrul austriac, făcând referire și la politica de migrație a guvernului spaniol condus de Pedro Sánchez, dar și la violențele recente din Franța.
Violențele din Franța, în centrul dezbaterii privind migrațiaDeclarațiile oficialului austriac vin în contextul dezbaterilor europene privind migrația și al recentelor violențe din Franța.
Claudia Bauer și cancelarul austriac Christian Stocker au asociat aceste evenimente cu problemele legate de migrație și integrare.
Bauer a respins caracterizarea violențelor drept simple proteste și a susținut că în spatele acestora s-ar afla grupări organizate de islamiști și extremiști de stânga.
Poziții restrictive, susținute și de premierul polonez și maghiarPotrivit ministrului, acțiunile violente urmăresc destabilizarea democrațiilor occidentale, distrugerea patrimoniului european și slăbirea coeziunii sociale.
Poziții similare în favoarea unor politici migratorii restrictive au fost susținute, în weekend, de premierul polonez Donald Tusk și de premierul ungar Péter Magyar, acesta din urmă făcând referire explicită la evenimentele din Franța.
Austria cere controale stricte la frontiere și deportăriClaudia Bauer a cerut statelor europene să adopte o poziție fermă în privința migrației ilegale. Printre măsurile susținute de aceasta se numără consolidarea controalelor la frontierele externe ale Uniunii Europene, desfășurarea procedurilor de azil la aceste frontiere și deportarea consecventă a persoanelor care nu au drept de ședere.
Ministrul a pledat, de asemenea, pentru interzicerea și urmărirea penală a islamului politic, precum și a organizațiilor și persoanelor asociate acestuia.
Bauer a susținut că islamismul și extremismul nu își au locul în Europa și a avertizat împotriva minimalizării riscurilor prin ceea ce a numit „toleranță naivă”.
Declarațiile evidențiază divergențele dintre abordările politice europene în materie de migrație, în condițiile în care unele formațiuni susțin extinderea programelor de primire și integrare, în timp ce altele solicită reguli mai stricte privind accesul pe teritoriul european și dreptul de ședere.
Votul nu a fost un referendum direct privind independența, dar ar fi pus provincia Alberta, bogată în petrol, pe calea către un viitor vot privind separarea de Canada.
După numărarea a peste 1 milion de voturi, aproximativ 76% s-au pronunțat în favoarea rămânerii în Canada, comparativ cu 23% care au susținut inițierea unui proces care ar putea duce la separare, potrivit Associated Press.
Anunțarea rezultatelor a fost întârziată după ce deschiderea târzie a urnelor a forțat peste 100 de secții de votare să prelungească programul de vot luni.
Peste 1,35 milioane de locuitori din Alberta, adică 43% din alegătorii cu drept de vot, au votat anticipat sau prin vot special. Locuitorii din Alberta decideau dacă să rămână în Canada sau să inițieze un proces legal care ar fi putut duce la un al doilea vot privind separarea.
Părerile, diverseTaylor MacIsaac, o altă alegătoare din orășelul Wainwright a susținut separarea.
„Personal, cred că separarea ar fi benefică pentru Alberta, ca persoană foarte conservatoare care a crescut în zona rurală a provinciei”, a spus ea.
Dave Malka, în vârstă de 59 de ani, din orașul Edmonton, a criticat cheltuirea banilor pe un „referendum despre un referendum” în loc să se investească în sistemul de sănătate.
Având în vedere amenințările lui Trump la adresa Canadei, Malka a precizat: „Se pare că se întâmplă în cel mai prost moment posibil, când ar trebui să fim uniți; în schimb, ne certăm între noi.”
Jake Graham, în vârstă de 35 de ani, din orașul Calgary, a participat la un miting al lui Carney purtând pantaloni cu frunze de arțar și o jachetă de hochei cu însemnele Canadei. El speră ca votul să pună capăt dezbaterii.
„Sper ca acest lucru să pună capăt acestei chestiuni pentru mult timp de acum înainte și ca rezultatul să fie clar și decisiv, astfel încât aceste nemulțumiri să dispară pentru o vreme și să putem fi o Canadă unită”, a spus el.
În ciuda eșecului aparent al propunerii, liderii separatiști au afirmat că au transformat o cauză marginală într-o mișcare care nu va dispărea.
Alegătorii, îndemnați să voteze pentru unitateCarney i-a îndemnat anterior pe locuitorii din Alberta să voteze decisiv în favoarea unității. „Votați ca și cum viitorul Canadei ar depinde de asta, pentru că așa și este”, a declarat el vineri, în cadrul unui miting organizat la Edmonton, orașul în care a crescut.
Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a convocat referendumul sub presiunea separatiștilor din cadrul Partidului Conservator Unit, de la care face parte, deși ea se opune independenței. Ea a citat un sondaj care arăta că doar 22% dintre respondenți susțin separarea, o cifră pe care a considerat-o totuși prea mare.
Războiul comercial declanșat de Trump și amenințările sale de a transforma Canada în cel de-al 51-lea stat al SUA l-au ajutat pe Carney să-și consolideze sprijinul în Alberta, unde prim-miniștrii liberali au fost, de-a lungul timpului, nepopulari.
Luna trecută, la o zi după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat asocierea cu Canada, președintele Donald Trump a criticat decizia, acuzând că Ottawa este „un partener comercial groaznic”. Acesta a amenințat, de asemenea, și că „va impune tarife foarte mari asupra Europei”.
Anunțul care vizează deschiderea unor noi sectoare din A0 Nord a fost făcut marți de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
„Luni deschidem circulația pe ambele sectoare ale A0 Nord, între Afumați, Pantelimon și conexiunea cu Autostrada A2, spre Constanța. Sunt aproximativ 13 km de autostradă care vor face diferența pentru traficul din jurul capitalei, împărțiți între loturile 3 Afumați – Pantelimon și 4 Pantelimon – Cernica (A2)”, a transmis Horațiu Cosma.
Conform acestuia, lotul 4 era finalizat încă din vară, dar a rămas la stadiul de „muzeu” până la finalizarea sectorului vecin, pentru că nu exista o descărcare a traficului în DN3.
„Acum, odată cu deschiderea ambelor loturi, vom avea o conexiune continuă pe autostradă între A1, A2, A3 și DN1 la Otopeni, prin sudul, estul și nordul Capitalei”, adaugă secretarul de stat.
Deschiderea noilor tronsoane va aduce mai puțină aglomerație pe drumurile din jurul Bucureștiului, legături mai rapide între marile autostrăzi și mai multă flexibilitate pentru transportul de persoane și de marfă.
„Vom putea traversa zona de nord și de est a capitalei fără să mai depindem de actuala centură extrem de aglomerată”, spune Cosma.
El arată că deschiderea vine cu întârziere: „Lotul 3 trebuia să fie gata cu un an mai devreme. Lucrările nu au avansat la nivelul așteptărilor. Am solicitat CNAIR o analiză contractuală serioasă și aplicarea penalităților care se impun”.
Incidentul a avut loc luni, 19 octombrie, în apropierea biroului electoral al parlamentarei australiene Helen Haines, situat lângă frizeria lui Ricky Jefferies. Potrivit Reuters, bărbatul tocmai terminase de tuns membrii unei familii când a auzit o bubuitură puternică din stradă. A ieșit imediat din magazin și a observat că un autoturism Toyota LandCruiser o lovise pe parlamentară, provocându-i răni grave. Autoritățile suspectează că șoferul a acționat intenționat.
Frizerul a observat că șoferul avea un cuțit și a intervenitRicky Jefferies a povestit că a alergat spre mașină pentru a o ajuta pe femeia rănită. În momentul în care s-a apropiat de șofer, a observat că acesta avea un cuțit în buzunar.
„Avea un cuțit. Nu l-a scos, dar nu mă simțeam în siguranță din cauza mișcărilor lui. Așa că i l-am luat din buzunar și l-am aruncat”, a declarat frizerul, citat de Reuters. Ulterior, Jefferies l-a scos pe bărbat din autoturism și l-a imobilizat la pământ.
Federal MP Helen Haines has been struck by a car outside her electoral office in Wangaratta.
#9News understands the Member for Indi has lost her leg in the incident, in what is believed to be a possible targeted attack. https://t.co/FmTEkCeneW
— cj (@cjkq9d) October 19, 2026
După ce presupusul atacator nu a mai reprezentat o amenințare imediată, frizerul i-a spus că nu poate pleca și a rămas lângă el până la sosirea polițiștilor. Intervenția sa a atras atenția autorităților și a opiniei publice din Australia.
Parlamentara de 65 de ani, operată de urgență. Medicii spun că este în stare criticăHelen Haines a fost transportată cu un elicopter medical la spital, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale în cursul nopții. Potrivit informațiilor disponibile marți dimineață, parlamentara se află în continuare în stare critică.
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că primele cercetări indică faptul că șoferul, un bărbat de 43 de ani, ar fi efectuat o întoarcere cu mașina înainte de a o lovi pe Haines. În acel moment, parlamentara încărca sau descărca obiecte din portbagajul propriului autoturism. Autoritățile nu au stabilit deocamdată motivul presupusului atac.
La anchetă participă mai multe instituții, inclusiv structuri specializate în combaterea terorismului. Implicarea acestora a alimentat îngrijorările privind posibilitatea unui act de violență politică, însă poliția nu a confirmat o asemenea motivație.
Premierul Australiei l-a numit erou. Frizerul spune că a făcut doar ce era necesarAnthony Albanese a lăudat public intervenția lui Ricky Jefferies, subliniind că acesta și-a asumat un risc personal pentru a ajuta parlamentara. „În acest moment întunecat și îngrozitor, un lucru luminos este faptul că un bun samaritean a alergat în ajutorul lui Helen, la Wangaratta, punându-se potențial în pericol. Iar acea persoană este astăzi un erou”, a declarat premierul pentru emisiunea Today, de la Nine Network.
Jefferies a respins însă ideea că ar fi făcut ceva extraordinar. „Nu cred că sunt un erou. Cred că am fost doar o persoană care a avut ocazia să intervină într-un mod relativ sigur”, a spus acesta. Frizerul, al cărui salon se află lângă biroul electoral al parlamentarei, a descris-o pe Helen Haines drept o persoană sinceră și amabilă. Wangaratta este un oraș situat la aproximativ trei ore de mers cu mașina la nord-est de Melbourne.
Marine Le Pen, candidata extremei drepte, încearcă să profite de criză pentru a se prezenta drept candidata care poate restabili ordinea și respectarea legii. Însă situația implică și riscuri pentru ea. Mulți alegători o consideră o figură politică extrem de polarizantă, iar o eventuală victorie a sa în 2027 ar putea adânci diviziunile sociale evidențiate de revolte, scrie Politico.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale și posibil adversar al lui Le Pen în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, acționează la rândul său cu prudență. Rivalii politici îl acuză că a alimentat furia manifestanților, care a degenerat în jafuri și incendieri.
Pentru politicienii de centru, care întâmpină dificultăți în cursa prezidențială, criza ar putea reprezenta o oportunitate de a câștiga popularitate. Pentru aceasta, însă, trebuie să se distanțeze de președintele Emmanuel Macron, criticat pentru modul în care a gestionat violențele din întreaga țară.
„Dacă izbucnește o criză reală, nu știi unde poate duce”, a declarat un politician conservator care discută frecvent cu reprezentanți ai partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), formațiunea condusă de Jordan Bardella și Marine Le Pen.
Politico analizează modul în care violențele din Franța ar putea influența șansele principalilor candidați la alegerile prezidențiale din 2027.
Marine Le Pen ar putea profita de crizăMarine Le Pen pare să fie unul dintre politicienii avantajați de situația actuală. Chiar și adversarii săi recunosc acest lucru.
Violențele de sâmbătă „avantajează extrema dreaptă”, a declarat eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau.
„Se învârt în jurul violențelor ca niște vulturi”, a afirmat aceasta într-un interviu.
Le Pen a încercat deja să se prezinte drept o alternativă la actualul președinte. Duminică, ea a susținut un discurs adresat francezilor, prezentându-se drept candidata unei „Franțe pacificate”.
Jordan Bardella, președintele RN, a adoptat un discurs și mai dur, susținând că partidul său este singurul capabil să restabilească ordinea. El a avertizat că jafurile ar putea lua amploare.
Totuși, dacă violențele continuă sau se agravează, situația s-ar putea întoarce împotriva RN, partid acuzat de-a lungul timpului că alimentează tensiunile sociale.
Această posibilitate a început deja să fie discutată în interiorul formațiunii.
„Unii spun că această situație demonstrează că vor izbucni revolte dacă RN ajunge la putere. Dar eu nu cred asta”, a declarat Charles-Henri Gallois, unul dintre consilierii lui Bardella.
Jean-Luc Mélenchon, pus în dificultateLiderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, se află într-o poziție dificilă. Acesta încearcă să își mențină sprijinul pentru protestatari, dar și să se distanțeze de actele de violență.
Partidul său, Franța Nesupusă, a susținut protestele elevilor care au precedat revoltele din weekend.
Mai mulți reprezentanți ai stângii radicale au participat la acțiunile de protest, criticând presupuse abuzuri ale poliției și exprimându-și sprijinul pentru manifestanți.
În competiția pentru conducerea stângii, dintre Mélenchon și eurodeputatul Raphaël Glucksmann, primul a reușit până acum să atragă mai multă atenție.
Violențele din weekend ar putea însă să slăbească poziția stângii radicale, mai ales după ce Guvernul și adversarii politici au acuzat-o că a contribuit la agravarea situației.
Édouard Philippe încearcă să se distanțeze de MacronPentru Édouard Philippe, candidat de centru-dreapta la președinție, revoltele reprezintă, de asemenea, o problemă. Fostul prim-ministru încearcă să se distanțeze de Emmanuel Macron, criticat pentru lipsa unei reacții ferme la violențele din Franța.
Philippe, care a fost primul prim-ministru al lui Macron, ar putea totuși să profite de criză pentru a demonstra că este capabil să conducă țara și pentru a răspunde criticilor privind lipsa de energie a campaniei sale.
Considerat candidatul centrist cu cele mai mari șanse de a învinge extrema dreaptă, Philippe a stagnat în sondaje în ultimele luni și nu a reușit să atragă suficientă atenție în cursa prezidențială.
O distanțare de Macron ar putea să îl ajute.
Philippe l-a criticat dur pe președinte după discursul televizat de duminică seară, în care acesta nu a anunțat nicio măsură concretă pentru gestionarea crizei.
Raphaël Glucksmann încearcă să câștige terenPentru eurodeputatul Raphaël Glucksmann, violențele reprezintă primul test politic important după ce, la începutul lunii, a câștigat alegerile interne ale Partidului Socialist și a devenit candidatul de centru-stânga la președinție.
Luni, Glucksmann a adoptat o poziție mult mai fermă decât Mélenchon față de violențele din Franța.
El le-a declarat jurnaliștilor că „este insuportabil ca hoarde de jefuitori să atace simbolurile statului”.
Glucksmann l-a acuzat pe Mélenchon că reprezintă „o rampă de lansare” pentru Marine Le Pen, care ar putea deveni „beneficiara haosului”.
Emmanuel Macron, criticat pentru reacția la violențeEmmanuel Macron se confruntă cu un val de critici după discursul televizat de duminică seară, în care s-a adresat francezilor fără să anunțe măsuri concrete pentru oprirea violențelor.
Președintele a promis că persoanele care au provocat distrugeri vor răspunde pentru faptele lor și a cerut „răspunsuri clare” privind motivele pentru care protestele au degenerat.
Lipsa unei reacții ferme ar putea însă să îi afecteze ultimele luni de mandat.
„Este rupt de realitate”, a declarat un oficial regional.
Luni, prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone, limitarea deplasărilor și interzicerea manifestațiilor publice.
Cu toate acestea, o nouă zi de proteste a fost deja anunțată pentru sâmbăta viitoare. Există temeri că manifestațiile s-ar putea transforma într-o mișcare de protest de lungă durată, asemănătoare celei a „Vestelor Galbene” din 2018 și 2019.
Dacă protestele vor continua, criza ar putea deveni unul dintre principalele subiecte ale campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2027.
Duminică, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Moscova a atacat instalațiile electrice, petroliere și de gaze de 76 de ori în săptămâna care a urmat anunțului lui Donald Trump privind un presupus „armistițiu energetic”, potrivit AFP.
Luni, el a afirmat că „peste 10 instalații de infrastructură energetică au fost avariate, iar cel puțin 550.000 de familii au rămas fără curent electric” în urma atacurilor din timpul nopții.
Kievul afirmă că, inițial, s-a abținut să riposteze în același mod, dar că, între timp, și-a reluat propriile atacuri.
O iarnă rece pentru ucraineniIarna trecută, atacurile rusești au întrerupt alimentarea cu energie electrică și încălzirea în condiții de temperaturi sub zero grade. Pe măsură ce se apropie din nou valul de frig, Ucraina se grăbește să efectueze la timp reparațiile necesare la rețeaua electrică avariată.
Întreruperile planificate reprezintă o modalitate de a reduce presiunea, dar nu există o soluție rapidă.
Potrivit unui comunicat publicat, în februarie, de Banca Mondială, costul pe termen lung al refacerii sectorului energetic al Ucrainei se ridică la aproximativ 91 de miliarde de dolari. Numai pentru reparațiile urgente din acest an sunt necesare aproximativ 4,9 miliarde de dolari.
Distrugeri de miliarde de dolariAvând în vedere că atacurile nu dau semne de încetare, Olena Pavlenko, directoarea grupului de reflecție în domeniul energetic DiXi Group, a afirmat că această cifră ar putea fi, de fapt, subestimată.
„Sunt sigură că, având în vedere amploarea atacurilor și a distrugerilor, suma necesară doar pentru anul 2026 se va ridica la aproximativ 6-7 miliarde de dolari”, a declarat ea pentru AFP.
Potrivit unor declarații, date, în această lună de Vitali Klitschko, primarul Kievului, capacitatea orașului de a produce energie electrică a fost „distrusă”, în ciuda reparațiilor, care s-au făcut încă de iarna trecută.
„Informațiile privind amploarea pagubelor nu sunt disponibile publicului, dar presupunem că majoritatea centralelor de cogenerare sunt din nou complet distruse”, a spus Pavlenko, directoarea DiXi Group.
Trei centrale de cogenerareOrașul Kiev este alimentat de trei centrale de cogenerare (CHP) cu o capacitate totală de producție de aproximativ 1,3 gigawați, potrivit organizației neguvernamentale Global Energy Monitor.
„Producția distribuită nu va fi suficientă pentru a acoperi nevoile. Echipa municipală și guvernul mai au încă ceva timp la dispoziție pentru a repara instalațiile înainte ca temperatura să scadă. Însă, în cazul unui alt atac, situația se va repeta.”
Vitalii Zaichenko, reprezentant al operatorului de rețea Ukrenergo, a precizat că atacurile rusești vizează liniile de înaltă tensiune.
„După ce anterior a vizat stațiile de înaltă tensiune și instalațiile de producere a energiei electrice, inamicul a trecut acum la atacarea directă a liniilor de transport de înaltă tensiune”, a precizat acesta.
Asigurarea energiei, dificilăPotrivit reprezentantului operatorului de rețea, asigurarea rapidă a alimentării cu energie de rezervă este „extrem de dificilă”, iar rețelele companiilor de distribuție sunt, de asemenea, ținta atacurilor.
Alerte de raid aerian, care sună non-stop și pot dura ore întregi, complică reparațiile, a precizat Zaichenko.
În Kiev, unde locuiesc aproximativ trei milioane de oameni, Zelenski l-a criticat deschis pe Klitschko pentru ritmul lent al planificării măsurilor de urgență pentru iarnă.
Primarul insistă însă că planurile de rezervă vor fi puse în aplicare, generatoarele urmând să fie furnizate școlilor și unităților medicale pentru iluminat, încălzire și apă caldă.
