Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, ajunge joi în Muntenegru pentru două zile, într-o vizită oficială în cadrul căreia se va discuta despre sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al acestei țări.
Muntenegru a deschis toate capitolele de negociere și a închis deja 14 dintre acestea. Autoritățile de la Bruxelles anunță că ritmul reformelor trebuie menținut pentru a respecta calendarul stabilit.
În prima zi a vizitei, la Podgorica, Marta Kos are întâlniri cu premierul Milojko Spajić, cu viceprim-ministrul pentru afaceri externe, Ervin Ibrahimović, dar și cu ministrul afacerilor europene, Maida Gorčević.
Discuțiile oficialilor se vor concentra pe stadiul reformelor și pașii următori în procesul de integrare europeană a acestei țări.
Pe agendă se află și Planul de creștere al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, prin care Muntenegru poate primi până la 383,5 milioane de euro, dacă îndeplinește condițiile stabilite. După întâlniri, oficialii vor susține o conferință de presă comună.
Programul include și discuții cu președintele Parlamentului, Andrija Mandić, dar și întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale și ai opoziției.
Tema principală va fi nevoia de consens politic pentru continuarea parcursului european.
Marta Kos va participa și la o dezbatere alături de tineri, unde va vorbi despre ce beneficii poate aduce aderarea la Uniunea Europeană în viața de zi cu zi a cetățenilor.
Conform programului, vizita sa va continua cu un tur la Centrul pentru Capacitate Cibernetică al Balcanilor de Vest, o structură regională care sprijină securitatea digitală.
A doua zi, vineri, Marta Kos va ajunge la Nikšić, oraș desemnat Capitală Europeană a Culturii pentru 2030. Acolo are stabilită o întâlnire cu primarul Marko Kovačević și va vizita Centrul de Inovație și Antreprenoriat Tehnopolis.
Vizita include și discuții cu tineri care beneficiază de programul Garanția pentru Tineret, o inițiativă susținută de Uniunea Europeană care îi ajută să își găsească un loc de muncă după finalizarea studiilor.
Doi membri ai personalului au fost răniți ușor în timp ce încercau să stingă incendiul, care a început în jurul orei 10:20, ora locală, în bucătăria de la subsol a hotelului Le Bristol Paris, un hotel frecvent utilizat de lideri mondiali aflați în vizită, situat în apropierea Palatul Élysée.
Poliția a închis strada Rue du Faubourg Saint‑Honoré, iar incendiul a fost adus sub control, a precizat Brigada de Pompieri din Paris.
Acest instrument-pilot este menit să accelereze dezvoltarea și testarea, precum și adoptarea de către piață a inovațiilor disruptive în domeniul apărării, cum ar fi inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau dronele, punând accentul pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv a start-upurilor și a întreprinderilor în curs de extindere.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat că succesul pe câmpul de luptă depinde acum de cicluri scurte de inovare, și anume de capacitatea de a dezvolta, de a testa și de a implementa noi tehnologii și soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor în doar câteva săptămâni sau luni, mai degrabă decât în ani de zile. Războaiele moderne trec printr-o transformare digitală și tehnologică rapidă, iar AGILE este conceput pentru actorii din domeniul „noii apărări” – start-upurile și inovatorii din sectorul tehnologic care se mișcă foarte rapid.
Pentru a le sprijini, programul va oferi o finanțare mai rapidă și mai flexibilă pentru companiile individuale și va permite implementarea inovațiilor cât mai repede posibil. AGILE va urmări să funcționeze cu un termen fără precedent pentru acordarea granturilor de doar patru luni și ca tehnologiile să ajungă la forțele de apărare în 1-3 ani.
AGILE va sprijini între 20 și 30 de proiecte, oferind până la 100% finanțare pentru toate costurile eligibile. De asemenea, va include o clauză retroactivă pentru companii care pot solicita rambursarea cheltuielilor suportate cu până la trei luni înainte de închiderea cererii de candidaturi, pentru a facilita inovarea rapidă.
Programul de lucru va acoperi două tipuri principale de activități: dezvoltarea, în funcție de misiune, a unor produse și tehnologii de apărare disruptive și livrarea pe piață prin sprijinirea soluțiilor de apărare pentru a ajunge pe piețele reale.
Acesta va fi pe deplin aliniat cu cele mai presante nevoi ale statelor membre ale UE și va asigura că apărarea europeană nu este doar inovatoare, ci și pregătită să răspundă oricărei amenințări în orice moment.
Atle Lie McGrath s-a clasat, totodată, pe locul al treilea în clasamentul general.
Cursa finală a sezonului de schi alpin a fost câștigată de norvegianul Timon Haugan, cu timpul de 2:03.75 minute. Haugan devine primul norvegian care se impune în Norvegia în Cupa Mondială la slalom.
Podiumul de la Hafjell a fost completat de elvențianul Loïc Meillard (+0.44) și finlandezul Eduard Hallberg (+1.03).
În clasamentul final al probei de slalom, Atle Lie McGrath a încheiat cu 584 de puncte, devansându-l cu 64 de puncte pe francezul Clément Noël. Podiumul disciplinei a fost completat de Lucas Pinheiro Braathen, cu 511 puncte.
Pe lângă succesul din slalom, McGrath a avut un sezon solid și în clasamentul general al Cupei Mondiale.
Norvegianul a încheiat pe locul trei, cu 936 de puncte.
Clasamentul general a fost dominat autoritar de elvețianul Marco Odermatt, care a acumulat 1626 de puncte și a câștigat detașat marele Glob de Cristal.
Pe locul secund s-a clasat Lucas Pinheiro Braathen, cu 1058 de puncte.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie.
„Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook.
El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse.
„1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exempluTotuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație.
„Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță.
El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”.
„Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
