Problema pe care încearcă să o rezolve Uniunea Europeană este creșterea rapidă a deșeurilor electronice. Potrivit datelor ONU, citate de The Conversation, volumul de deșeuri electronice generat la nivel mondial aproape s-a dublat între 2010 și 2022 și se așteaptă să crească cu încă 32% până în 2030.
În Uniunea Europeană, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012 la 14,4 milioane de tone în 2023.
Reciclarea nu este însă singura soluție. UE urmărește ca produsele să fie păstrate în uz cât mai mult timp, iar una dintre cele mai importante condiții este ca acestea să poată fi reparate atunci când se defectează. În acest fel, un telefon sau un alt dispozitiv nu va trebui înlocuit cu totul pentru o problemă la o singură componentă.
Cum au devenit electronicele atât de greu de reparatÎn prezent, consumatorii se lovesc adesea de lipsa pieselor de schimb, a instrucțiunilor de reparație sau de costuri prea mari. În aceste situații, cumpărarea unui dispozitiv nou poate fi mai simplă și mai ieftină decât repararea celui vechi.
Situația este complicată și de modul în care sunt proiectate multe dintre produsele moderne. Componentele sunt foarte bine integrate, iar accesul la ele poate fi dificil.
Un exemplu este bateria telefoanelor mobile. Dacă înainte aceasta putea fi înlocuită relativ ușor de utilizator, până în 2020 telefoanele cu baterie detașabilă erau deja din ce în ce mai rare.
Defecțiunile tehnice au rămas astfel unul dintre principalele motive pentru care anumite produse sunt înlocuite înainte de sfârșitul duratei lor de utilizare.
Posibilitatea de reparare devine criteriu de proiectareRegulile europene privind proiectarea ecologică a produselor au fost extinse prin Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, adoptat în 2024. Printre obiectivele noilor reguli se numără și faptul ca produsele să poată fi reparate mai ușor.
În cazul bateriilor, legislația europeană stabilește, de asemenea, cerințe privind posibilitatea de înlocuire a acestora.
Pentru a putea evalua cât de ușor poate fi reparat un produs, experții Centrului Comun de Cercetare (JRC) – serviciul științific și tehnic al Comisiei Europene – au dezvoltat o metodologie bazată pe mai mulți parametri.
Aceștia țin, pe de o parte, de proiectarea produsului – de exemplu, ce unelte și elemente de fixare sunt necesare pentru înlocuirea unei componente – și, pe de altă parte, de serviciile oferite de producător, precum disponibilitatea pieselor de schimb și a instrucțiunilor de reparație.
Pe baza acestei metodologii au fost dezvoltate și scoruri care indică cât de ușor poate fi reparat un produs, ajutând consumatorii să compare dispozitivele înainte de cumpărare.
Primele dispozitive pentru care au fost aplicate astfel de criterii sunt smartphone-urile și tabletele. În continuare, metodologia urmează să fie utilizată și pentru alte produse, inclusiv expresoare, aspiratoare și imprimante.
Schimbări în designul telefoanelorNoile reguli încep deja să se reflecte în modul în care sunt proiectate unele dispozitive.
În cazul telefoanelor au apărut soluții precum ecranele care pot fi demontate fără utilizarea adezivilor tradiționali, adezivi care pot fi îndepărtați prin metode speciale și capace posterioare care pot fi deschise mai ușor.
Ideea este ca un dispozitiv să poată fi reparat fără ca această caracteristică să însemne automat un compromis în ceea ce privește siguranța, rezistența la apă sau performanța.
Schimbările se extind și la laptopuri. Unele modele au început să includă tastaturi care pot fi înlocuite, baterii fixate cu puține șuruburi și componente de stocare sau memorie care pot fi schimbate ori actualizate.
Căștile și ceasurile inteligente devin mai ușor de reparatDispozitivele purtabile sunt mai dificil de reparat din cauza dimensiunilor reduse și a faptului că sunt purtate direct pe corp. Chiar și în acest caz au apărut însă soluții noi.
Unele căști wireless au baterii care pot fi scoase manual în câteva secunde, iar anumite ceasuri inteligente oferă acces mai ușor la componente și instrucțiuni pentru reparații, păstrându-și în același timp rezistența la apă.
De asemenea, producătorii de console portabile au anunțat modificări de design pentru a respecta noile cerințe europene și a putea continua să își comercializeze produsele pe piața UE.
UE nu stabilește cum trebuie să arate un telefon
Scopul legislației europene nu este ca Bruxellesul să stabilească fiecare detaliu al unui produs, ci să creeze un cadru care să îi determine pe producători să găsească soluții sustenabile.
În loc ca un dispozitiv să fie înlocuit atunci când o singură componentă se defectează, acesta ar trebui să poată fi reparat și utilizat în continuare.
O astfel de abordare ar putea reduce cantitatea de deșeuri electronice și emisiile asociate producției unor dispozitive noi. În același timp, consumatorii ar putea economisi bani, iar producătorii și firmele de reparații ar putea beneficia de noi oportunități de afaceri.
Ideea nu este nouă. Designerul industrial german Dieter Rams susținea încă din anii ’70 că un produs bine proiectat trebuie să fie durabil și să țină cont de impactul asupra mediului. La aproape jumătate de secol distanță, principiile sale ajung să influențeze tot mai mult modul în care sunt concepute produsele tehnologice.
Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că aeronava rusă a fost interceptată înainte de prânz, în timp ce zbura deasupra Mării Baltice.
„Rusia ne-a testat din nou sistemele de descurajare și apărare aeriană. Înainte de prânz, la 30 de kilometri nord de Łeba, avioanele noastre au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20”, a transmis oficialul, citat de Current Time.
Oficialul polonez a precizat că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez.
Nu este primul incidentPolonia raportează în mod regulat interceptarea unor aeronave rusești în zona Mării Baltice. Pe 3 august, două avioane de vânătoare poloneze au interceptat, de asemenea, un Il-20 rusesc – avion specializat în recunoaștere electronică – care zbura cu transponderul oprit.
La acel moment, aeronava rusă se afla în spațiul aerian internațional, la aproximativ 60 de kilometri nord-vest de coasta Poloniei. Potrivit autorităților poloneze, avionul nu avea depus un plan de zbor și zbura cu transponderul oprit.
La 31 iulie, ministrul polonez al Apărării anunțase interceptarea unui alt avion rusesc de același tip. Cu o zi înainte, pe 30 iulie, o rachetă de croazieră rusească pătrunsese în spațiul aerian al Poloniei și explodase.
Aeronavele rusești de recunoaștere zboară frecvent deasupra Mării Baltice cu transponderele oprite și fără planuri de zbor. Practica îngreunează identificarea lor de la distanță și complică gestionarea traficului aerian din regiune. În astfel de situații, avioanele de vânătoare sunt trimise pentru identificarea și monitorizarea aeronavelor care prezintă un potențial risc pentru securitatea spațiului aerian.
Incidentele au loc într-o zonă strategică pentru NATO, în apropierea teritoriilor statelor membre ale Alianței. Polonia face parte din NATO și are un rol important în apărarea flancului estic al organizației.
Cele opt țări, printre care Germania și Franța, susțin că Uniunea Europeană trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale. Inițiativa este cuprinsă într-o propunere comună, distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și consultată de Bloomberg.
Exemplul Ungariei: cum poate un singur stat să blocheze o decizie a tuturorÎn prezent, numeroase decizii importante de politică externă ale UE necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unei singure țări poate împiedica adoptarea unei poziții comune.
Exemplul invocat este Ungaria, care și-a folosit în ultimii ani dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia sancțiuni împotriva Rusiei și decizii europene privind sprijinul acordat Ucrainei.
Cele opt state nu propun însă eliminarea completă a consensului. Documentul susține păstrarea acestuia atunci când poate fi obținut, dar și găsirea unor soluții pentru situațiile în care un singur guvern se opune unei decizii susținute de celelalte țări.
„Abținerea constructivă”, o soluțieUna dintre soluțiile avute în vedere este folosirea mai frecventă a așa-numitei „abțineri constructive”.
Mecanismul există deja în regulile UE și îi permite unui stat să nu susțină o anumită decizie de politică externă fără să împiedice adoptarea acesteia de către celelalte țări. Statul respectiv își exprimă astfel dezacordul, dar nu recurge la veto pentru a opri întreaga Uniune.
O asemenea soluție ar permite Uniunii Europene să ia anumite decizii mai repede, fără ca toate cele 27 de guverne să fie obligate să susțină aceeași poziție.
Reforma, fără modificarea tratatelor UEAutorii inițiativei încearcă să găsească soluții care să poată fi aplicate în cadrul actualelor tratate europene. Modificarea acestora ar fi mult mai dificilă, deoarece ar necesita ea însăși acordul unanim al statelor membre.
Cele opt state susțin că situația internațională s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să-și poată folosi mai rapid influența politică, economică și diplomatică în fața crizelor externe.
Separat, Germania propune și integrarea serviciului diplomatic al Uniunii Europene în Comisia Europeană, o schimbare care ar putea duce la o politică externă mai centralizată la nivelul blocului comunitar.
Dacă propunerile vor fi adoptate, UE va trebui să găsească un echilibru între luarea rapidă a deciziilor și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă.
Sistemul de propulsie care ar urma să permită aeronavei X-BAT să decoleze și să aterizeze vertical a fost deja testat în Statele Unite, potrivit FlightGlobal. X-BAT este dezvoltată de compania americană Shield AI, în colaborare cu producătorul de motoare GE Aerospace.
La baza tehnologiei se află un motor de avion de vânătoare prevăzut cu o duză specială (AVEN), capabilă să orienteze jetul motorului. Astfel, tracțiunea poate fi direcționată pentru a permite decolarea și aterizarea verticală.
Integrarea și pornirea motorului au fost realizate la centrul GE Aerospace din Peebles, Ohio, iar rezultatele au fost anunțate de cele două companii în luna iulie. Testele la sol continuă înainte de instalarea pe prototipul X-BAT.
De ce X-BAT nu are nevoie de pistă
Spre deosebire de un avion de vânătoare convențional, X-BAT este conceput să poată pleca în misiune din locuri în care nu există o pistă de aviație.
La decolare, motorul produce forța necesară pentru ridicarea verticală, iar duza specială direcționează jetul pentru a menține aeronava stabilă. La aterizare, direcția și intensitatea tracțiunii sunt ajustate permanent pentru a permite o coborâre controlată.
Potrivit companiei americane care le dezvoltă, decolarea și aterizarea verticală ar permite noilor drone de luptă să opereze de pe nave, insule, baze improvizate sau din zone izolate, fără infrastructura necesară avioanelor militare convenționale. Această caracteristică reduce dependența de bazele aeriene și de piste, care pot deveni ținte în timpul unui conflict.
Tehnologie testată pe F-16 în anii ”90Tehnologia folosită de sistemul AVEN nu este nouă. Dispozitivul montat în partea din spate a motorului, care permite schimbarea direcției jetului, a fost dezvoltat în anii ’90 și testat inclusiv pe un avion de luptă F-16.
În timpul testelor de atunci, sistemul a fost folosit timp de 135 de ore de zbor, în 95 de misiuni. Pentru X-BAT, vechiul echipament a fost recuperat, recondiționat și adaptat motorului folosit de noua aeronavă.
Rolul său este însă diferit. Pe F-16, vectorizarea tracțiunii era folosită pentru creșterea manevrabilității în zbor. În cazul X-BAT, duza devine esențială pentru decolarea și aterizarea verticală, fiind nevoită să facă ajustări rapide pentru a menține aeronava stabilă.
Pilotată de inteligența artificialăX-BAT folosește inteligența artificială și este concepută să poată executa misiuni autonom sau împreună cu alte aeronave.
Producătorul spune că drona va putea desfășura misiuni aer-aer și aer-sol, precum și operațiuni de război electronic. X-BAT este proiectată pentru o rază maximă de peste 2.000 de mile marine, aproximativ 3.700 de kilometri, și pentru zboruri la altitudini de peste 50.000 de picioare, circa 15.000 de metri. Poate transporta armament atât în compartimente interne, cât și pe puncte externe de acroșare.
Urmează testul decisivUn alt avantaj urmărit de constructor este posibilitatea folosirii unui număr mai mare de drone într-un spațiu restrâns. Potrivit producătorului, trei X-BAT ar ocupa pe puntea unei nave aproximativ spațiul necesar unui singur avion de vânătoare convențional.
Următoarea etapă va fi însă cea decisivă: testele de zbor trebuie să demonstreze că X-BAT poate face în aer ceea ce sistemul său de propulsie a demonstrat până acum doar la sol. Dacă decolarea și aterizarea verticală vor funcționa conform planului, drona va putea opera fără piste convenționale, principalul avantaj pe care constructorii încearcă să îl obțină prin acest proiect.
Meciul disputat în noaptea de luni spre marți, pe unul dintre terenurile exterioare ale complexului de la Flushing Meadows, din New York, a început mai echilibrat decât o arată rezultatul final. Grabher și-a câștigat primul game, iar Cîrstea a avut nevoie de câteva game-uri pentru a se desprinde.
De la 3-3 însă, Cîrstea a preluat controlul partidei, a câștigat următoarele trei game-uri și a închis primul set cu 6-3, după 51 de minute de joc.
Niciun game adversareiDiferența dintre cele două jucătoare a devenit evidentă în setul secund. Cîrstea a reușit rapid break-ul și a preluat complet controlul partidei. Grabher nu a mai câștigat niciun game, iar românca a închis setul cu 6-0.
Statisticile arată și ele superioritatea jucătoarei din România. Cîrstea a câștigat 69 de puncte, față de 42 ale adversarei, și a transformat șase dintre cele 11 oportunități de break. În același timp, a salvat nouă dintre cele 11 mingi de break avute de Grabher.
Cîrstea a comis și mult mai puține greșeli neforțate: 16, față de 27 ale austriecei. La serviciu, românca a reușit trei ași.
Ultimul Grand Slam din cariera Soranei CîrsteaMeciul are o semnificație aparte pentru Cîrstea. Jucătoarea de 36 de ani și-a anunțat retragerea la finalul sezonului 2026 și participă acum la ultimul turneu de Grand Slam al carierei.
Românca a ajuns la New York într-o formă excelentă, după ce în acest an a disputat sferturile de finală la Roland-Garros și a pătruns pentru prima dată în Top 20 mondial.
Performanța de la Paris a venit la 17 ani după precedentul sfert de finală jucat de Cîrstea la Roland-Garros, cea mai lungă perioadă dintre două prezențe în această fază a aceluiași turneu de Grand Slam în tenisul feminin din era Open.
Rezultatul cu Grabher continuă și o serie impresionantă la US Open: Sorana Cîrstea nu a fost eliminată în primul tur la niciuna dintre ultimele opt participări.
Înaintea partidei de la New York, Cîrstea câștigase toate cele zece meciuri disputate în acest sezon împotriva unor adversare din afara Top 100 WTA. De cealaltă parte, Grabher nu reușise să învingă niciodată o jucătoare din Top 20, pierzând toate cele nouă astfel de confruntări din carieră.
Cîrstea conduce cu 3-0 în confruntările cu GrabherVictoria de la US Open este cea de-a treia obținută de Sorana Cîrstea în fața Juliei Grabher. Cele două se mai întâlniseră de două ori. În 2020, la Linz, Cîrstea a câștigat după retragerea austriecei, iar în 2022 s-a impus la Istanbul cu 7-5, 6-1.
În turul al doilea de la US Open, Sorana Cîrstea o va întâlni pe Diane Parry. Franțuzoaica vine la New York după ce a câștigat la Monterrey – turneu WTA 500, primul titlu de simplu al carierei în circuitul WTA. În primul tur, Parry a învins-o pe Viktorija Golubic cu 7-5, 6-4.
După eliminarea Gabrielei Ruse, Cîrstea a rămas singura reprezentantă a României pe tabloul de simplu feminin de la US Open.
Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”.
Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei.
„Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar.
Infrastructura energetică, logistică și comercială, țintă în războiUcraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană.
Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală.
Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale.
În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare.
Lipsa rachetelor Patriot, vulnerabilitatea UcraineiGeneralul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta.
Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați.
Ce l-ar putea împiedica pe Putin să încheie războiulSpeculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală.
Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație.
Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează.
Războiul a intrat în al cincilea anInvazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii.
Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei.
În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului.
Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.
