Producția de energie trebuie accelerată, consideră șefu Executivului, făcând referire la marile proiecte încă nefinalizate, care au o capacitate instalată care însumează peste 2.100 MW, ceea ce înseamă mai mult cu 50% decât cea actuală a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.
„Trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România”„Trebuie să lucrăm la la componenta de energie, un alt aspect de bază, problemele din energie afectează competivitatea companiilor românești. Și noi trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România, deci să producem mai mult. Pe gaz, de exemplu, avem două centrale importante într-o fază avansată. (…) Acolo (centrala de la Iernut – n.r.) este de zece ani. A fost un proiect prost manageriat, dar anul acesta trebuie să-l finalizăm. Deci trebuie să creștem capacitatea de producție pe gaz”, a declarat premierul.
Este vorba de Centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, așteptată să devină funcțională în acest an. Centrala de la Mintia va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România și cea mai mare centrală din Uniunea Europeană.
Al doilea proiect, cu o întârziere considerabilă, este Centrala pe gaz în ciclu combinat de la Iernut, cu o capacitate instalată de 430 MW, dezvoltată de Romgaz, care are termen de finalizare asumat cel târziu la sfârșitul acestui an.
Termenul a fost anunțat de conducerea Romgaz la Bursa de Valori București după ce contractul pentru centrala de la Iernut cu spaniolii Duro Felguera a fost reziliat, a doua oară, după ce ajunsese la un ggrad de finalizare de 97%, ca urmare a nerespectării de către executant a obligațiilor contractuale, inclusiv a obligației de executare în termen a lucrărilor.
„E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare”Șeful Executivului s-a referit și la proiectele hidrocentralelor, începute dar rămaase nefinalizate, dar și la nevoia a crește capacitatea de stocare, o măsură care ar ajuta la echilibrarea sistemului energetic, dar și a prețului, în perioade cu cerere peste producție.
„Trebuie să ne terminăm hidrocentrale, lucrăm la asta. E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare. Este anormal să avem capacitate de producție în exces la în orele de vârf ale zilei, iar seara, când este subproducție, să avem lipsă. Dacă ceea ce putem produce ieftin, la prânz, în exces, am stoca în câteva ore după aceea, spre seară le-am putea vinde. Dar sunt niște anormalități, dar instalarea a sute de megawați de capacități de stocare nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, dacă cei care au fost plătiți – la Hidroelectrica, de exemplu, sau la alte companii – n-au făcut ceea ce trebuie ani de zile și întârzierile, de exemplu, sunt foarte mari”, a declarat premierul.
Șeful Executivul s-a referit și la Neptun Deep, proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom, operator, în cote egale cu Romgaz, care va face ca România să devină cel mai marre producător de gaze naturale din Europa, din 2027, an când se estimează că prima moleculă de gaz din Marea Neagră va intra în sistemul național de transport al gazelor naturale, operat de Transgaz.
„Pe partea de de valorificare a gazului care va veni suplimentar din Marea Neagră după 2027 încolo trebuie să gândim formule de susținere a industriei care să consume acest gaz. Deci astea sunt elementele de bază. Pe lângă acestea pot fi pachete și astea vor fi în acest proiect de lege care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante prin de acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, de prin acordarea unor ajutoare de stat în așa fel încât, prin măsuri suplimentare de simplificare, de de birocratizare, de scurtare a termenelor de avizare, plus schemele de sprijin, plus rezolvare a problemelor de bază, să ne punem economia într-adevăr pe baze sănătoase, în așa fel încât România să se dezvolte în următorii ani”, a conchis premierul.
„Acum n-aș vrea să comentez neapărat astfel de scene. Fiecare om politic face ceea ce crede de cuviință, dar mă gândesc ca român că nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine dacă am fi văzut harta României tăindu-se din ea bucăți”, a declarat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.
Liderul AUR, George Simion, a participat, la Washington, la un eveniment politic în cadrul căruia a fost adus un tort în forma Groenlandei decorat cu steagul SUA.
George Simion a primit în cadrul evenimentului un premiu din partea organizației Republican for National Renewal, pentru activitatea sa politică.
Liderul AUR a respins criticile apărute după imaginile difuzate pe rețelele de socializare.
„Așa-numitul «episod al tortului», ridicat la rang de subiect de către analiștii de serviciu, a reprezentat un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump. (…) A sugera că politica externă a României s-ar face prin tăierea unui tort este nu doar ridicol, ci dovedește nivelul alarmant de superficialitate și rea-credință al celor care propagă aceste narațiuni”, a transmis Simion într-o postare pe blogul său.
HRANA avertizează că numărul real ar putea fi mai mare, în contextul unei pene de internet fără precedent, care durează de peste două săptămâni. Agenția își bazează estimările pe o rețea internă de activiști ce verifică independent fiecare deces, mai arată Euronews.
Autoritățile iraniene contestă cifreleGuvernul de la Teheran a prezentat un raport oficial miercuri, indicând 3.117 morți. Conform acestuia, 2.427 dintre victime ar fi civili și membri ai forțelor de securitate, iar restul sunt descrise drept „teroriști”. Această formulare este respinsă vehement de organizațiile pentru drepturile omului.
Regimul este acuzat că restricționează accesul jurnaliștilor și prezintă protestatarii, prin televiziunea de stat, ca fiind „instigați de SUA și Israel”, fără dovezi publice.
Arestări pe scară largă și acuzații graveActivistii estimează că peste 26.800 de persoane au fost reținute. Unele dintre acestea au fost acuzate de „mohareb” (dușmani ai lui Dumnezeu), infracțiune ce poate atrage pedeapsa cu moartea. Aceeași acuzație a fost folosită în 1988, în timpul execuțiilor în masă ale prizonierilor politici, soldate cu cel puțin 5.000 de victime.
Situația internă din Iran coincide cu o creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu. Statele Unite au desfășurat suplimentar forțe militare în zonă, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și navele sale de escortă. Potrivit unui oficial al Marinei SUA, grupul de atac se află acum în Oceanul Indian.
Avertismentele lui TrumpPreședintele american Donald Trump a declarat că această mobilizare este „pentru orice eventualitate”, descriind-o ca o „armadă”. El a transmis două avertismente clare către Teheran: oprirea uciderii protestatarilor pașnici și evitarea execuțiilor în masă. Trump a subliniat că o eventuală acțiune militară americană ar putea depăși ca intensitate loviturile anterioare asupra obiectivelor nucleare iraniene.
„Ar fi trebuit să ajungă la un acord înainte să-i lovim”, a adăugat președintele, referindu-se la negocierile eșuate privind programul nuclear al Iranului.
Producătorul german de armament Rheinmetall analizează noi achiziții în industria navală, după ce a ajuns la un acord pentru cumpărarea diviziei de nave de război a constructorului german Lürssen. Tranzacția a fost evaluată la 1,35 miliarde de euro.
„Am intrat în domeniul naval și, evident, ne propunem să creștem. Iar dacă vedem oportunități bune, vrem să ne extindem și prin achiziții”, a declarat CEO-ul Armin Papperger, într-un interviu acordat Reuters, la Berlin.
Investiții masive în nave militareConsolidarea industriei navale germane s-a accelerat pe fondul majorării cheltuielilor pentru apărare, Germania urmând să investească aproximativ 31 de miliarde de euro în nave militare până în 2035, potrivit estimărilor Rheinmetall.
În industria navală de apărare au apărut speculații potrivit cărora Rheinmetall ar putea fi interesată de German Naval Yards Kiel (GNYK), un șantier naval german specializat în construcția de nave militare.
CEO-ul Armin Papperger a respins însă existența unor negocieri în acest sens.
„Nu știu nimic despre acest lucru în acest moment. Există altcineva care spune că vrea să îi cumpere. Noi nu suntem în negocieri acum”, a spus el, adăugând: „Vom vedea.”
În paralel, constructorul de submarine și fregate ThyssenKrupp Marine Systems poartă discuții cu GNYK și ar urma să decidă în curând dacă va prelua șantierul naval.
Rheinmetall, comenzi record în 2026Șeful Rheinmetall a mai precizat că achiziția Lürssen este aproape de finalizare și că se așteaptă aprobarea autorităților europene de concurență până la sfârșitul lunii ianuarie.
Compania, cunoscută în principal pentru producția de tunuri de tanc, muniție de artilerie și vehicule blindate, și-a diversificat accelerat activitatea după invazia Rusiei în Ucraina. Rheinmetall estimează pentru 2026 un volum al comenzilor de aproximativ 80 de miliarde de euro. Acestea ar urma să fie susținute de programe guvernamentale pentru transportoare blindate, fregate și vehicule de luptă pentru infanterie.
Casa Albă a publicat pe platforma X o fotografie retușată a unei manifestante arestate în Minnesota, în care chipul acesteia este inundat de lacrimi, fără a preciza că imaginea a fost modificată, scrie Le Figaro.
Fotografia în cauză, care o arată pe Nekima Levy Armstrong, prezentată de Casa Albă drept o „agitatoare de extremă stângă”, este un exemplu al modului în care administrația președintelui Donald Trump utilizează tot mai des imagini modificate sau generate de inteligența artificială în comunicarea politică.
Nekima Levy Armstrong a fost arestată după ce a participat la un protest împotriva Serviciului pentru Imigrare și Vamă al SUA (ICE), în Minnesota.
Joi dimineață, secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a publicat pe X o imagine din momentul arestării, în care femeia apare calmă, cu o expresie neutră.
Homeland Security Investigators and FBI agents arrested Nekima Levy Armstrong who played a key role in orchestrating the Church Riots in St. Paul, Minnesota.
She is being charged with a federal crime under 18 USC 241.
Religious freedom is the bedrock of the United States -… pic.twitter.com/LHh994fXf3
— Secretary Kristi Noem (@Sec_Noem) January 22, 2026
La aproximativ o jumătate de oră mai târziu, Casa Albă a publicat aceeași fotografie, însă într-o versiune modificată, în care Armstrong apare plângând, cu gura deschisă și fruntea încrețită. Casa Albă nu a menționat că imaginea a fost modificată digital.
Walter Scheirer, de la Universitatea Notre-Dame, a declarat pentru AFP că astfel de imagini editate au devenit tot mai folosite în politică. „Ele sunt folosite frecvent pentru a umili figuri ale opoziției sau pentru a formula declarații politice extreme, care găsesc ecou în rândul unei baze electorale”, a explicat Scheirer.
De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a intensificat utilizarea de imagini modificate sau generate de inteligența artificială pe Truth Social și pe alte platforme.
Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea se află „într-o poziție clar mai bună” în privința Groenlandei datorită unei strategii comune bazate pe solidaritate, fermitate și unitate.
„Suntem în mod clar într-o poziție mai bună decât eram acum 24 de ore. Și în această seară, am tras lecțiile strategiei noastre colective. Ce am făcut? În primul rând, a existat o solidaritate fără echivoc cu Groenlanda și Regatul Danemarcei. În al doilea rând, am fost fermi alături de cele șase state membre care erau amenințate cu tarife vamale. În al treilea rând, ne-am implicat foarte activ cu SUA la diferite niveluri. Am făcut acest lucru într-un mod ferm, dar fără escaladare. În al patrulea rând, eram bine pregătiți cu contramăsuri comerciale și instrumente netarifare în cazul în care tarifele ar fi fost aplicate”, se arată în comunicatul de presă emis vineri de Comisia Europeană.
Investiții și securitate în regiunea ArcticăLiderii Europeni au discutat și despre securitatea și investițiile din zona arctică. Șefa executivului european a recunoscut că UE a subinvestit în această regiune strategică și a anunțat intenția de a crește semnificativ finanțările.
„Anul trecut, am lansat acorduri care vor duce la investiții suplimentare în energie curată, materii prime critice și conectivitate digitală. Iar pentru următorul buget pe termen lung al UE, am propus deja dublarea sprijinului nostru financiar. Așadar, chiar acum, lucrăm la consolidarea relației UE cu Groenlanda. În cadrul acestui proiect, Comisia va prezenta în curând un pachet substanțial de investiții”, se arată în comunicat.
Pe plan defensiv, UE intenționează să își consolideze cooperarea în domeniul securității arctice cu parteneri precum SUA, Regatul Unit, Canada, Norvegia și Islanda.
Ajutor de urgență și reconstrucția UcraineiÎn privința Ucrainei, Ursula von der Leyen a condamnat intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile în contextul iernii și a anunțat măsuri suplimentare de sprijin.
„Săptămâna aceasta, trimitem 447 de generatoare de urgență în valoare de 3,7 milioane de euro pentru a restabili alimentarea cu energie electrică a spitalelor, adăposturilor și serviciilor critice”, notează comunicatul.
Președinta a anunțat și progresele înregistrate în discuțiile privind viitorul Ucrainei. „În ceea ce privește prosperitatea, suntem aproape de un acord cu SUA și Ucraina privind un cadru unic de prosperitate. Acesta analizează modul în care putem stimula prosperitatea Ucrainei în momentul în care obținem un armistițiu pașnic”, anunță von der Leyen.
Acest cadru comun se bazează pe evaluările Băncii Mondiale și este structurat pe cinci piloni: creșterea productivității prin reforme economice, accelerarea integrării Ucrainei în Piața Unică europeană, extinderea investițiilor prin mecanismele UE deja existente, coordonarea eficientă a donatorilor internaționali și implementarea unor reforme privind statul de drept și modernizarea administrației publice.
„Acest acord privind Cadrul Prosperității este o etapă foarte importantă. După cum am spus, aproape am terminat. Pregătim activ viitorul Ucrainei ca țară modernă, suverană și liberă. Acesta este un semnal puternic pentru vecinul și partenerul nostru curajos în vremuri dificile”, se arată în încheierea comunicatului.
Seara de luni a două prietene care deciseseră să iasă în oraș s-a terminat într-un dezgust masiv, după ce una dintre ele a găsit un gândac în pizza ei, relatează presa olandeză.
Totul s-a întâmplat la L’Antica Pizzeria da Michele din Amsterdam, un loc aparent drăguț și primitor.
Luna a spus că a fost foarte atrasă de cum arăta pizzeria și că i-a plăcut foarte tare și cum arătau cele doua pizza comandate.
„O, Doamne, un gândac de bucătărie!”„Când să iau ultima îmbucătură, am văzut o bucată de salam ciudată. Avea picioarele ieșite în afară și părea că înăuntrul lui era un gândac de bucătărie. M-am uitat mai bine și am văzut: o, Doamne, e un gândac de bucătărie!”
Cele două prietene au chemat chelnerul, care a dus farfuria la bucătărie. Câteva minute mai târziu, bucătarul însuși a ieșit să-și ceară scuze.
Luna le-a spus ziariștilor olandezi că restaurantul a suportat nota de plată a celor două.
„Am plecat cât am putut de repede”„Până să ieșim din restaurant, ne-am gândit dacă să le spunem și celorlalți clienți, dar am ales să n-o facem. Am plecat cât am putut de repede”.
Restaurantul a confirmat incidentul: „Am discutat imediat situația și ne-am cerut scuze. Restaurantul funcționează conform unor protocoale stricte de igienă și siguranță alimentară”, au declarat reprezentanții pizzeriei, care au dat asigurări că și-au revizuit procedurile și nu au identificat alte probleme.
Cu toate acestea, ne-am înăsprit controalele interne pentru a minimiza și mai mult riscul.”
Excremente de șobolan unde se face aluatul de pizzaCu toate asigurările restaurantului, acesta nu e la prima abatere de acest gen.
Presa olandeză relatează un incident de anul trecut când Autoritatea pentru Siguranța Alimentelor și a Produselor de Consum din Olanda a găsit excremente de șoarece în camera în care restaurantul âși prepară aluatul de pizza.
Inspecția Muncii a aplicat trei amenzi de 25.000 de euro pentru încălcări ale legii privind programul de lucru, a Legii privind ocuparea forței de muncă pentru străini și a Legii privind salariul minim și indemnizația minimă de concediu.
Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut trei percheziții domiciliare în București și Râmnicu Vâlcea, într-o cauză penală inițiată în baza unei cereri de asistență judiciară internațională, transmisă de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
Cercetările făcute în Marea Britanie au vizat existența și funcționarea unei pagini de internet suspectată că ar facilita contractarea de asasini.
În acest caz se fac cercetări pentru constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la omor calificat, tentativă la omor calificat, instigare la vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală și spălarea banilor.
Plata pentru servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow, creat și administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare.
În urma perchezițiilor făcute, au fost ridicate mai multe dispozitive de stocare a datelor, criptomonede în valoare de aproximativ 650.000 de dolari, precum și 292.890 de lei și 48.600 de euro.
De asemenea, două persoane cercetate, cetățeni români, au fost audiate.
„Deși în ultima perioadă au existat turbulențe și unele discontinuități în această relație transatlantică, există multiple argumente solide pentru continuarea și consolidarea acesteia. Dialogul rămâne esențial pentru a asigura o abordare constructivă de ambele părți, inclusiv pe teme sensibile precum regimul tarifar.
În ceea ce privește zona arctică, concluzia unanimă a discuțiilor informale din cadrul Consiliului a fost una de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda, intenția Uniunii Europene, în coordonare cu NATO, fiind aceea de a investi pentru apărarea acestei zone.
Totodată, a fost reconfirmat sprijinului pentru Ucraina și continuarea detalierii planurilor militare în contextul garanțiilor de securitate.
Opiniile au fost mai puțin aliniate în privința situației din Gaza, însă majoritatea statelor au susținut necesitatea unei implicări active a Europei în procesul de pace. De asemenea, a fost subliniată importanța unei negocieri cu Statele Unite privind Carta Coaliției pentru Pace inițiată de președintele Donald Trump, astfel încât aceasta să fie pe deplin compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de către statele participante și de Uniunea Europeană”, a postat Dan.
