Сборщик RSS-лент

Meciul este programat pentru 10 ianuarie 2026, la Incheon Inspire Arena, în Seul. Confruntarea va avea loc în cadrul unui eveniment intitulat Hyundai Card Super Match.

În trecut, această competiție a adus împreună campioni din diverse sporturi, inclusiv un meci de tenis între Roger Federer și Pete Sampras în 2007.

Alcaraz și Sinner sunt considerați rivali de referință ai generației, dominând tenisul masculin în ultimii doi ani.

În această perioadă, cei doi și-au împărțit titlurile majore: Sinner a câștigat Australian Open și US Open anul trecut, și Australian Open și Wimbledon anul acesta. Alcaraz a cucerit French Open și Wimbledon anul trecut și French Open și US Open în acest an. Totodată, cei doi s-au întâlnit în trei finale consecutive de Grand Slam în 2025: French Open, Wimbledon și US Open.

Vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance, a declarat miercuri, la Ierusalim, că Israel nu este un „stat client” al Washingtonului, ci un partener strategic al Americii. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, în Ierusalimul de Vest.

„Nu vrem un stat client şi Israelul nu este aşa ceva. Vrem un partener. Vrem un aliat”, a spus Vance, într-un discurs care a avut ca scop reafirmarea sprijinului administraţiei Trump pentru statul israelian, dar şi a unei dorinţe de echilibru în relaţiile bilaterale.

Vance a adăugat că preşedintele Donald Trump „crede că Israelul poate juca un rol de lider puternic în regiune”, ceea ce ar permite Statelor Unite „să adopte o poziţie mai discretă” în Orientul Mijlociu.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan a semnat miercuri mai multe decrete.

Printre acestea se numără decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

De asemenea, șeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, decretul de promulgare a legii care completează unele acte normative în domeniul ordinii şi siguranței publice, dar și decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educației fizice şi sportului.

Tot miercuri, Nicușor Dan a semnat decretul de decorare a Asociației Obștești „Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova”.

„Astfel, cu prilejul aniversării a 105 ani de la fondarea Societății scriitorilor români din Basarabia, predecesoare a Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, în semn de înaltă apreciere pentru eforturile deosebite în promovarea culturii române, pentru contribuțiile avute în domeniile creației, criticii şi istoriei literare, precum şi pentru promovarea literaturii române în Republica Moldova, Președintele Nicușor Dan a conferit Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Cavaler, Categoria A – «Literatura», Asociației Obștești «Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova»”, a transmis Administrația Prezidențială.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în tehnologia agricolă, precum platformele digitale și inteligența artificială, care permit monitorizarea în timp real și utilizarea mai precisă a resurselor. În plus, practicile regenerative contribuie la sănătatea solului și la creșterea biodiversității, iar soluțiile biologice sprijină protecția culturilor și toleranța la stres. Pe lângă aceste evoluții, ameliorarea plantelor intră într-o nouă etapă prin aplicarea Noilor Tehnici Genomice (NGT).

NGT-urile, inclusiv tehnologia CRISPR-Cas, oferă un nivel fără precedent de precizie în ameliorarea plantelor. Spre deosebire de organismele modificate genetic, care se bazează pe introducerea unor gene străine, NGT-urile acționează în cadrul propriului ADN al plantei. Această abordare permite modificări țintite, care ar putea apărea în mod natural, dar sunt obținute mai rapid și cu o acuratețe mai mare. Tehnologia sprijină dezvoltarea unor varietăți mai rezistente la secetă, dăunători și boli, cu utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, precum și cu valoare nutrițională sporită. De asemenea, contribuie la reducerea alergenilor și a risipirii alimentare, prin prelungirea duratei de păstrare a produselor.

Citeşte comunicatul integral AICI

Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a finalizat acțiunea dispusă de ministrul Diana Buzoianu la Administrația Națională „Apele Române”, având ca unul dintre obiectivele principale verificarea modului în care instituția și-a îndeplinit atribuțiile de inspecție, control și gestionare a resurselor umane. Verificările au confirmat deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o concentrare disproporționată a personalului în structurile administrative, în detrimentul celor operative.

„Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate și adevăr, nu de explicații formale. Apele Române administrează una dintre cele mai importante resurse strategice ale țării, iar oamenii au dreptul să știe cum sunt folosiți banii publici. Concluziile raportului confirmă că am luat decizia corectă atunci când am schimbat conducerea instituției, în urmă cu o lună. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute și responsabilități ignorate. Apele Române trebuie reformată din temelii”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

Datele arată o scădere a numărului total de controale de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081. În același interval, ponderea avertismentelor a crescut la peste 63% din totalul sancțiunilor, iar gradul de încasare a amenzilor a coborât sub 20%. În paralel, numărul de inspectori a scăzut dramatic: Serviciul Inspecția Națională a Apelor, structura responsabilă de coordonarea controalelor la nivel național, avea până de curând doar doi inspectori din 11 posturi aprobate.

„Concluziile raportului confirmă decizia de a schimba conducerea instituției. Este evident că structurile de inspecție au fost obstrucționate în mod deliberat, atât la nivel central, cât și la nivel local, golind de conținut una dintre cele mai importante funcții ale instituției — aceea de a preveni abuzurile și poluările printr-o prezență constantă în teren. Este, de asemenea, clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care să întoarcă privirea sau care, mai grav, să oprească controalele reale”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

„Zilele acestea, numărul inspectorilor va fi dublat prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu. Urmează o perioadă de câteva luni de instruire pe teren a personalului nou, luni de zile în care aceste persoane vor avea un număr de controale la care vor fi parte, ulterior acestui termen putând chiar ei să coordoneze aceste activități de control. Vor fi stabilite misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze cel puțin 20-30 de controale pe lună. În acest moment media este de aproximativ 50 de controale pe inspector, pentru primele 10 luni ale anului 2025- un lucru total inadmisibil”, declară Diana Buzoianu.

Analiza Corpului de Control a mai arătat că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ. În timp ce aparatul central s-a extins, activitatea de inspecție s-a restrâns, iar echipele operative din teritoriu au rămas subdimensionate și slab coordonate.

„Nu poți proteja resursa de apă doar stând la birou. Reforma ANAR începe astăzi, iar rezultatele se vor vedea în teren. Vreau controale reale, investiții care se mișcă și o instituție care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort. Voi cere lunar un raport cu controalele realizate în fiecare administrație bazinală și ce sancțiuni au fost date. Ne vom uita dacă sunt controlați poluatorii reali și dacă se iau măsuri. Cine mimează controlul pe teren va pleca din instituția Apele Române. Cine coordonează administrațiile bazinale în care corupția e lăsată să zburde, va pleca din instituția Apele Române. Nu ne mai permitem corupția să acapareze una dintre cele mai importante resurse ale noastre: apa”, a subliniat ministra Mediului.

Acum două luni, am argumentat în analiza publicată de Mediafax AICI cu privire la costul ridicat generat în economia și societatea românească de declarațiile publice apocaliptice. Am arătat că folosirea sintagmei ”intrarea în incapacitate de plată” este incorectă, date fiind acoperirea predictibilă a necesarului brut de finanțare, rezerva financiară (buffer) consistent din Trezorerie (care acoperă 4 luni din necesarul de finanțare, adecvarea rezervelor valutare internaționale la BNR), ponderea ridicată a depozitelor populației și companiilor în bănci, rata redusă a creditelor neperformante etc

În această analiză, argumentez că recurența acestor declarații a transformat criza bugetară într-o criză economică. Se consolidează semnele unei crize auto-induse, o ”profeție care se îndeplinește”. În această analiză, estimez costurile la nivel micro și macroeconomic al retoricii alarmiste. Explic canalele prin care declarațiile apocaliptice nebazate pe fundamente fac mult rău economiei și societății românești. Arăt că acest val de propagandă politică în dauna economiei trebuie stopat, altfel apărând o criză autoindusă, persistentă și periculoasă.

Deși mulți macroeconomiști au atras atenția asupra costurilor generate de asemenea declarații, ele au continuat, validând astfel că dincolo de ”reformele reale” se află motivația unei propagande politice – ”mitul eroului salvator”. De la votul de învestitură până în prezent, am numărat 33 declarații publice în care principalul decident de politici publice din România a folosit sintagme precum ”incapacitate de plată”, ”dezastru economic”, ”criză bugetară”, ”default”, ”faliment”, ”colaps financiar”. Chiar de la primul discurs în Parlament, trecând prin interviul inoportun în Bloomberg și culminând cu prezentarea bilanțului de 100 de zile de mandat, propaganda a continuat, invocând apocalipsa economică, dezastrul ce ar fi fost evitat.

În realitate, o luptă cu himere, România nu a fost și nici nu va fi în incapacitate de plată, așa cum am prezentat în analiza de mai sus, au argumentat și Președintele Consiliului Fiscal dar și reputați jurnaliști cu știință de carte în domeniul macroeconomic.

Complementar măsurilor de consolidare fiscal-bugetară nepotrivite – vezi creșterea TVA și altor taxe în dauna taxei de solidaritate și impozitului progresiv – declarațiile inoportune despre o realitate falsă – intrarea în incapacitate de plată a României – împing cu putere economia românească de la o criză bugetară spre o criză economică.

Deși cuantificarea unor costuri exacte este dificilă, putem aproxima un impact mediu al retoricii alarmiste nejustificate, atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic.

În primul rând, au crescut costurile de finanțare și dobânzile pe care România le plătește investitorilor, costurile la care statul se împrumută. Înainte de valul de declarații apocaliptice, randamentul la obligațiunile românești era de 6,83%, sub costurile de împrumut ale Ungariei (6,95%) și peste cele ale Poloniei (5,41%) și Slovaciei (3,49%). După includerea primei psihologice de risc indusă de panică, randamentele României au ajuns în august la 7,17% (+34 puncte de bază). În aceeași perioadă, cu probleme de criză bugetară asociată dar fără declarații apocaliptice, costurile de împrumut ale Poloniei au scăzut la 5,4% iar ale Ungariei au crescut mult mai puțin, cu doar 8 puncte de bază.

Conform platformei investing.com, costurile de împrumut ale României au ajuns la 7,45%, o creștere cu 62 puncte de bază, reflectând climatul de neîncredere asociat României. Prima suplimentară de risc asociată declarațiilor apocaliptice este mai mare de atât, în condițiile în care implementarea pachetelor de consolidare fiscal-bugetară ar fi trebuit să scadă costurile de împrumut cu 50 de puncte de bază adică să ajungem de la 6,83% în mai 2025 la 6,33% în prezent. Interviul din Blomberg cu privire la incapacitatea de plată a României a blocat această scădere și mai mult de atât, a urcat costurile de împrumut ale României la 7,45% – asta înseamnă o primă suplimentară de risc de 112 puncte de bază. Aceasta se traduce într-o pierdere la buget generată de creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu 2,8 miliarde lei anual (din plusul de 12,4 miliarde lei față de ceea ce s-a bugetat inițial pentru anul 2025 înseamnă 22,5%).

În al doilea rând, climatul de panică cauzat de declarațiile apocaliptice și măsurile de austeritate greșit fundamentate și implementate au frânat accentuat economia în a doua jumătate a anului 2025 și vor afecta puternic tot anul 2026. Având în vedere modificarea prognozei de creștere a PIB real efectiv de la 2,5% la 0,6% și a deflatorului PIB de la 5,8% la 7,4%, pierderea anuală de PIB poate fi estimată la 29 miliarde lei. Dacă asignăm 20% din încetinirea creșterii economice pe seama panicii și depresiei economice în comportamentele de consum și investiții, cauzată de declarațiile apocaliptice, ajungem la o estimare de 5,8 miliarde lei pierdere de valoare la nivel agregat, în PIB. Deja consumul și investițiile se reduc abrupt. Această pierdere se resimte în locuri de muncă noi mai puține și chiar concedieri și venituri mai mici încasate la buget de 1,7 miliarde lei anual.

În al treilea rând, valul de neîncredere generat de declarațiile apocaliptice conduce la investiții amânate / blocate și / sau redirecționate. Având în vedere fluxul mediu net de investiții străine directe din ultimii 3 ani de 7,65 miliarde euro și ipoteza unei scăderi cu 10% a acestuia din cauza retoricii negative care a speriat întreprinzătorii, putem estima costuri potențiale de 0,76 miliarde euro capital care nu a mai intrat / nu mai intră în România sau a fost amânat în acest an. De asemenea, indicatorii lunari arată o destimulare a investițiilor private din cauza climatului de neîncredere, concretizată în proiecte totale amânate / blocate de 0,7 miliarde euro în anul 2025. Asta înseamnă 1,465 miliarde euro investiții neefectuate care reprezintă infrastructură nerealizată, locuri de muncă necreate și o reducere potențială de venituri la bugetul de stat de 2,2 miliarde lei în 2025.

În al patrulea rând, vorbim despre creșterea inflației, rate bancare mai mari, creșterea facturilor și reducerea nivelului de trai al populației. Declarațiile apocaliptice au stimulat creșterea prețurilor peste cea bazată pe cauze obiective (a se observa că transmisia creșterii taxelor, mai ales a TVA și accizelor în prețuri a fost mai mare de 100%). Producătorii și vânzătorii au dorit să își securizeze profiturile în timpul panicii induse de declarațiile privind ”intrarea României în incapacitate de plată și faliment”. Mai există un cost, dificil de cuantificat, al dificultății ancorării anticipațiilor inflaționiste de către BNR. Dacă zilnic declarațiile decidenților de vârf arată panica și posibile creșteri de TVA (de curând a apărut sperietoarea TVA la 24%, pe surse politice), apare ca fiind rațională explozia de prețuri ca mijloc de protecție a profiturilor companiilor. Acesta este și un cost ce se va manifesta pe termen mediu și lung, economia ajungând la echilibre joase combinate cu inflație persistentă, un mix de fenomene ce va genera o traiectorie de creștere mai slabă pentru mulți ani.

În al cincilea rând, declarațiile apocaliptice vor reduce valoarea companiilor românești cotată la bursă și a companiilor românești în general. Pe lângă considerentele strategice, acesta este încă un argument pentru stoparea vânzării de pachete minoritare sau vânzării integrale a companiilor de stat profitabile, intenție anunțată din ce în ce mai insistent de decidenți de prim rang din statul român. A vinde argintăria din casă este o non soluție. Sau poate fi o soluție doar pentru niște interese economice speculative, în dauna statului român.

”Apocalipsa economică”, ”dezastru”, ”faliment”, ”default”, ”incapacitate de plată” etc sunt sintagme ”interzise” în discursurile unor decidenți de prim rang, fie ei Președinte, Prim Ministru, Ministru de finanțe, Guvernator sau membri ai conducerii Băncii Centrale, autorități de supraveghere financiare etc. Asta arată manualele, asta arată ghidurile de bune practici, asta arată articolele științifice asociate macroeconomiei și economiei comportamentale.

De ce? Pentru că neîncrederea și panica induse de asemenea declarații generează costuri semnificative la nivel de economie și societate, efect al afectării comportamentului investitorilor, firmelor și populației.

Senzitivitatea cea mai mare există în rândul investitorilor – anunțarea de către un decident important a unui ”risc iminent de faliment” sperie piețele financiare și creditorii (și așa volatile și iraționale fiind aceste piețe) iar aceștia își retrag banii sau pun o primă de risc suplimentară, mărind astfel costurile de împrumut. Efect al valului de declarații apocaliptice din ultimele 3 luni, costurile de împrumut ale României s-au menținut sus / au crescut ca și cum țara noastră ar fi deja în junk, chiar dacă ea nu a fost retrogradată. Există un ”efect de profeție care se autoîndeplinește” – declarațiile apocaliptice conduc la creșterea costurilor de finanțare, cresc cheltuielile cu dobânzile, deficitul se înrăutățește, declarațiile apocaliptice continuă, cresc costurile de finanțare ….s.a Statul se îndatorează din ce în ce mai scump, banii sunt plătiți din impozitele și taxele mărite ale contribuabililor corecți – fie ei firme sau populație.

Percepția indusă privind ”dezastrul economic și bugetar” are și un efect de incertitudine asupra oamenilor de afaceri, aceștia își reduc / amână planurile de investiții. Toți se feresc să acționeze într-un mediu instabil.

Consumatorii manifestă și ei un comportament de nejustificată precauție. Când auzi zilnic că ”nu sunt bani de salarii și pensii”, ”concedieri”, ”înghețări / tăieri de venituri”, ”criză iminentă” … este normal să devii excesiv de prudent, reducându-ți brusc cheltuielile de consum, cu efect în frânarea cererii agregate din economie.

Retorica negativă venită de la cel mai înalt nivel determină un efect de frână și în creditare – băncile comerciale devin prudente în fața unui ”risc iminent de default”, temându-se de eventuala creștere a creditelor neperformante.

Pot apărea ”psihoza pe curs” și panica valutară în urma unor astfel de declarații. Se complică astfel și sarcina politicii monetare de a acționa anti ciclic și a ancora anticipările inflaționiste.

Este vorba și despre credibilitate. Când timp de 90 de zile declari public că ”nu mai sunt bani” și la bilanțul de 100 de zile afirmi că ”am evitat falimentul”, nimeni nu mai știe ce să mai creadă. Atunci când profesorilor, mamelor gravide, veteranilor de război, mediului de afaceri, IMM urilor, pensionarilor etc le spui că ”ai evitat dezastrul” dar ținta de deficit este apropiată de cea din trecut și vrei să elimini un impozit pe marile companii care provoacă un minus abrupt de 4,4 miliarde lei anual, oamenii și companiile nu mai știu ce să (mai) creadă.

Științific, sunt explicate toate aceste canale de contagiune și schimbări negative de comportament în economia comportamentală.

Bias-ul de disponibilitate apare instant, indivizii / investitorii fac o eroare cognitivă și își bazează deciziile pe informațiile care le vin cel mai ușor în minte, nu pe date relevante și informații fundamentate (”Dacă informația vine de la un decident atât de important, înseamnă că are informații pe care noi nu le avem, situația este mult mai gravă”!). Percepția riscului crește nejustificat și abrupt, ajutând la manifestarea efectului de profeție autoîndeplinită.

Autoprotecția se manifestă la fel de rapid, firmele îngheață planurile de investiții, băncile nu mai acordă credite, consumatorii își frânează puternic cererea. Apare astfel un efect de ”ancorare” – declarația oficială apocaliptică ghidează așteptările spre un scenariu de criză, de haos economic, chiar dacă în realitate lucrurile sunt departe de un astfel de proces.

Precauția excesivă (bazată pe teoria ”aversiunii față de pierdere”) se manifestă persistent, explicat fiind în literatura științifică relevantă că veștile proaste au un impact mult mai mare asupra stării de spirit decât știrile bune. Încrederea consumatorilor și a producătorilor și sentimentul lor economic sunt în mod consistent afectate. ”Animal spirits” (conceptul keynesian) se manifestă plenar în acest caz.

Există un efect puternic de ancorare a anticipațiilor negative, de la cele economice la cele inflaționiste. Are loc și o validare a credințelor celor pesimiști, nemulțumiți. ”Dacă un decident cu greutate spune că suntem într-o criză iminentă, cine sunt eu să nu cred așa ceva?” Teoria învățării bazate pe semnale acționează și ea aici – un anunț dramatic de la o autoritate face masele de oameni să-și actualizeze credințele spre o direcție negativă. Ulterior, din ce în ce mai mulți agenți economici se conformează – cred în percepții, fără a verifica și argumenta critic afirmațiile departe de realitate.

În concluzie, declarațiile publice alarmiste, veștile negative propagate exagerat au avut impactul unui șoc psihologic, inducând panică și comportamente defensive la nivelul populației, firmelor și investitorilor, cu un efect măsurabil de minimum 6,7 miliarde lei anual (0,35% din PIB) (costuri mai mari de împrumut pentru stat, venituri neîncasate din investiții blocate și / sau amânate, consum frânat și creștere economică mai redusă).

Cineva trebuie să oprească acest val de declarații apocaliptice, fenomen ce va provoca o criză auto-indusă, transformarea certă a unei crize bugetare (rezolvabile) într-una economică (persistentă).

Protocolul va fi inclus pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București la sfârșitul lunii octombrie și urmează să fie pus în aplicare prin elaborarea, adoptarea și implementarea Planului Operațional Centura Verde București-Ilfov, în colaborare cu Consiliul Județean Ilfov, alte autorități publice, organizații ale societății civile, mediul academic și sectorul privat.

Anunțul a fost făcut în cadrul Climate Change Summit, desfășurat la Palatul Parlamentului, marți seară, în timpul unei sesiuni dedicate, la care au participat Lucian Judele, administrator public al Municipiului București, Oana Cambera, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, și Alex Găvan, președinte al Fundației Centura Verde și fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.

Președintele Nicușor Dan și-a reafirmat sprijinul pentru proiect: „Astăzi, în calitate de Președinte al României, reafirm cu tărie convingerea că acțiunea climatică este o investiție strategică în securitatea, sănătatea și prosperitatea noastră colectivă”.

Protocolul reprezintă continuarea angajamentelor asumate prin Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, documentul fondator al viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov și al Centurilor Verzi la nivel național, semnat în perioada 2023-2024 de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, președinți de partide politice, prim-ministru, ministrul mediului, primarul Capitalei și președintele Consiliului Județean Ilfov.

„Bucureștiul este un oraș dinamic, un oraș în schimbare, un oraș cu multe oportunități, dar are nevoie de o Centură Verde. Scopul meu este să mă asigur că, la sfârșitul lunii octombrie, acest Protocol va fi pe ordinea de zi a Consiliului General și se va vota”, a declarat Lucian Judele.

Oana Cambera a subliniat, la rândul său: „Centura Verde București–Ilfov nu a fost niciodată un proiect abstract, ci unul concret, despre viața oamenilor și calitatea acesteia, iar implementarea ei ne poate aduce nenumărate beneficii – pentru oraș și pentru locuitorii săi”.

„Centura Verde reprezintă masca de oxigen a Capitalei și a zonei metropolitane. Prin semnarea acestui protocol, trecem de la viziune și consens politic și administrativ la concretul acțiunii executive”, a menționt și Alex Găvan.

Centura Verde București-Ilfov este un proiect de sănătate publică și de infrastructură verde critică, menit să îmbunătățească calitatea vieții pentru locuitorii Bucureștiului și ai zonei metropolitane, contribuind la neutralitatea climatică, reducerea emisiilor, diminuarea poluării, atenuarea efectelor fenomenelor meteo extreme și a insulei de căldură urbană, precum și la creșterea suprafețelor împădurite și conservarea biodiversității.

Proiectul integrează și conectează zonele verzi, albastre și galbene într-un ansamblu coerent, accesibil publicului larg, destinat recreerii, sportului și educației, și este susținut de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, care reunește peste 150 de organizații și persoane publice.

În urma prevederilor noului Cod Silvic, Centurile Verzi au fost legiferate la nivel național, iar pădurilor din jurul Bucureștiului li s-a redat rolul social și de protecție, constituind fundamentul dezvoltării viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov.

90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcție de mediu, respondenții din școlile bucureștene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvență a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii școlilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizația Salvați Copiii România. În acest context, pentru a putea adresa fenomenul de bullying în diferitele lui aspecte, Salvați Copiii România a inaugurat Centrul de Resurse Antibullying, hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor și părinților pentru a înțelege, a preveni și a răspunde adecvat situațiilor de bullying și a îmbunătăți climatul școlar.

Doar 4 din 10 participanți (43,1%) au încredere în eficiența mecanismelor de raportare anonimă, în timp ce doar un sfert (25,6%) consideră util stabilirea unor profesori cărora să le fie sesizate incidentele și o proporție și mai mică (17,5%) cred în relevanța participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul.

Analizând frecvența pe care respondenții o consideră potrivită pentru realizarea de activități antibullying, aproape o treime au indicat cele mai ridicate frecvențe: „în mod constant – ca parte a culturii școlii” (31,5%) și „ar trebui să fie abordate de fiecare profesor când observă comportamente nepotrivite între elevi” (30,9%), în timp ce un procent nesemnificativ de respondenți consideră că aceste activități nu reprezintă responsabilitatea școlii (0,4%) sau că ar trebui organizate doar în cadrul programului „Școala Altfel” (1%).

„De peste 10 ani, Salvați Copiii lucrează împreună cu profesorii, cu părinții și mai ales cu copiii, în școli și comunități, pentru a schimba atitudinile și comportamentele de bullying. Este important ca fiecare actor să-și înțeleagă rolul și să-și asume soluționarea unui fenomen care are consecințe grave asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor. Școala trebuie să rămână un mediu în care copilul se simte în siguranță. Experiența organizației, susținută de date din intervențiile directe în școli, arată că sancțiunile singure nu reduc bullyingul, ci pot accentua marginalizarea și vulnerabilitatea copiilor implicați. Soluțiile eficiente se bazează pe prevenire, participare reală și cultivarea unor relații sănătoase în comunitatea școlară. Este esențial ca elevii să aibă un rol activ în crearea unui mediu sigur, alături de adulți care îi ascultă, îi implică și le validează contribuția. Doar printr-un efort comun, empatic și coerent putem răspunde cu adevărat nevoilor copiilor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

Centrul de Resurse Antibullying este un spațiu fizic și virtual în care școlile și grădinițele primesc sprijin real pentru a construi comunități educaționale sigure și incluzive. Pe termen lung, Salvați Copiii își propune să aibă impact social relevant, contribuind la promovarea unei culturi sociale non-violente în România.

Serviciile oferite în cadrul Centrului de Resurse Antibullying răspund nevoilor identificate în grădinițele, școlile și familiile din România: pregătirea specialiștilor (profesori, consilieri școlari, personalul nedidactic din școli, specialiștii din sistemul de protecție a copilului, angajați ai birourilor de siguranță școlară), dezvoltarea și punerea la dispoziția școlilor și grădinițelor de metodologii validate științific pentru prevenirea bullyingului și promovarea unui climat pozitiv, consiliere și suport pentru copii, părinți și cadre didactice și referirea cazurilor care au nevoie de servicii specializate, creșterea gradului de participare a copiilor și tinerilor în programe de prevenire, derularea de campanii de informare și conștientizare pentru copii, profesori, părinți, analize și cercetări asupra fenomenului de bullying, însoțite de acțiuni de advocacy menite să influențeze politicile publice astfel încât copiii să beneficieze de măsuri și resurse dedicate unui climat școlar sigur și incluziv.

Din echipa centrului fac parte: experți în domeniul educațional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori.

Întrebați fiind care sunt factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ținte ale bullyingului, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) și stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanță de sensibilitatea elevului țintă (39,8%) și situația economică a familiei acestuia (39%).

În ceea ce privește responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulți dintre participanții la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinți/familie (65%) și anturaj (61%). Dacă 11,4% dintre respondenți consideră că (și) elevul care este ținta bullyingului este responsabil, se observă că 17,4% dintre participanți consideră că și profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea școlii a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenți. Doar șapte profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărțită între elevul care inițiază, familia acestuia și școala reprezentată de cadre didactice și conducerea școlii.

Deși nouă din 10 respondenți afirmă că au o bună cunoaștere a fenomenului de bullying și îl pot recunoaște și în practică, se remarcă faptul că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puțini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care țin de natura fenomenului. Astfel, puțin peste jumătate din respondenți (52,4%) recunosc caracterul intenționat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor școlari), în timp ce mai puțin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor școlari). În schimb, unul din cinci participanți la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta și prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii școlari – 33,8% – sunt de această părere).

Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce privește înțelegerea actorilor implicați: 31,3% dintre respondenți considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, iar aproape doi din cinci (19,8%) sunt în situația de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta și din partea profesorilor către elevi.

Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanții la sondaj se consideră bine și foarte bine pregătiți pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenții, cei mai mulți au optat pentru campanii de conștientizare a părinților pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranței și respectului reciproc prin activități non-formale (64,1%) și activități pentru creșterea coeziunii de grup (62,4%).

Fișa tehnică Sondajul de opinie a fost completat de aproape 2.500 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, manageri și consilieri școlari, răspunsurile fiind colectate în perioada 10-16 octombrie 2025. Distribuția respondenților în funcție de mediul unde se află școala unde predau este una echilibrată: 42,6% activând în școli din mediul rural, 28,9% în școli din municipiile reședință de județ, 21,5% în școli din alte orașe și 7% în școli din București. Cei mai mulți dintre participanții la sondaj au o experiență în profesie de peste 10 ani (72,4%).

Potrivit Ministerului Educaţiei, principalele angajamente asumate în cadrul Procesului Bologna se referă la compatibilizarea studiilor universitare în ţări membre ale SEÎS şi relaţionarea mai strânsă cu piaţa muncii/societatea, focalizarea fiind iniţial pe organizarea ciclurilor de studiu, credite transferabile, suplimentul la diplomă, recunoaşterea diplomelor şi asigurarea calităţii, precum şi stimularea mobilităţilor academice şi întărirea dimensiunii europene a învăţământului superior.

Educaţia europeană a intrat apoi în ceea ce unii experţi numesc reforma Bologna 2.0, care dinamizează şi adaptează realizările primei perioade şi explorează aspecte suplimentare axate pe alianţe universitare europene, implementarea cât mai unitară şi relevantă a cadrului naţional al calificărilor prin raportare la rezultatele învăţării, microcredenţiale/microcertificări, relaţia educaţie formală-nonformală-informală şi învăţarea pe parcursul vieţii, specializări integrate (ex.: dubla specializare) etc.

„Ca rector am susţinut în Legea 199/2023 şi prin demersurile UBB elemente europene care se subsumează la ceea ce unii numesc «Reforma Bologna 2.0» şi mă bucur că în calitate de ministru am iniţiat şi/sau am aprobat câteva din acestea (unele au fost deja iniţiate pe parcursul anilor 2023 – 2024, iar altele urmează). Spre exemplu, în cazul specific al dublelor specializări, atât în specialitate, cât şi didactice, după diverse analize şi dezbateri, am susţinut acest demers, inclusiv prin propunerile UBB, cunoscând eficienţa structurii «major + minor» din sistemul american, care în demersul legislativ din ţară a devenit «specializare principală + specializare secundară». Mă uit acum cu plăcere că avem primele generaţii care încep anul universitar 2025 – 2026 în această structură, ceea ce le va spori şansele de integrare în piaţa muncii, dar va ajuta şi integrarea lor în învăţământul preuniversitar prin arii curriculare mai largi, crescând astfel şi accesul copiilor la cadre didactice calificate. Din discuţiile preliminare avute cu cei implicaţi am înţeles că a existat interes din partea studenţilor pentru aceste programe şi că startul a fost mai mult decât încurajator”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei.