Evenimentul marchează extinderea internațională a festivalului și face parte din seria manifestărilor programate pentru 2026.
Alegerea locației are o semnificație aparte. Muzeul din Szentendre, fondat în 1967, este unul dintre cele mai importante spații dedicate conservării vieții rurale din Europa Centrală. Întins pe zeci de hectare, acesta reunește sute de clădiri autentice sau reconstruite fidel, organizate astfel încât să redea specificul regional și cotidianul satului dintre secolele XVIII și XX.
Potrivit organizatorilor muzeul funcționează ca un „sat viu”, în care vizitatorii descoperă gospodării, biserici, ateliere și spații comunitare, dar și experiențe interactive care pun în valoare tradițiile locale.
Organizatorii văd ediția din Szentendre ca pe un pas important în evoluția festivalului, după anii în care proiectul s-a concentrat pe construirea unei comunități gastronomice puternice în Transilvania. Participarea într-un spațiu de asemenea anvergură aduce bucătăria transilvăneană în fața unui public internațional familiarizat cu experiențe culturale complexe și cu evenimente de profil.
Taste of Transylvania reunește bucătari, restaurante și producători locali și are ca temă gastronomia transilvăneană, inclusiv reinterpretări ale unor rețete tradiționale și folosirea ingredientelor regionale.
În 2026, organizatorii anunță un total de cinci evenimente, peste 200 de chefi implicați și aproximativ 40.000 de vizitatori așteptați.
Noua lege adoptată de Parlament definește femicidul drept uciderea cu intenție a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unei infracțiuni intenționate comise împotriva sa, indiferent de relația dintre victimă și agresor. Președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”, Alina Gorghiu, a afirmat că adoptarea legii reprezintă un pas important în consolidarea protecției victimelor.
„Astăzi, fiecare femeie din România ar trebui să poată să zâmbească. Legislația s-a îmbunătățit semnificativ în ceea ce privește protecția lor, iar statul transmite un mesaj clar: viața, siguranța și demnitatea femeilor sunt apărate prin lege”, a declarat aceasta.
Pedepse mai dure pentru infracțiunile din relații de cupluActul normativ introduce circumstanțe agravante clare pentru infracțiunile comise în cadrul relațiilor de căsătorie sau al relațiilor asemănătoare. Aceste prevederi vizează situațiile în care agresorul exercită sau pretinde că exercită control sau dominație asupra victimei, permițând instanțelor să aplice sancțiuni mai severe. De asemenea, legea elimină orice condiționare procedurală care ar putea împiedica investigarea infracțiunilor de viol, stabilind că statul trebuie să intervină și să protejeze victimele indiferent de circumstanțe.
Legea prevede și măsuri speciale pentru copiii victimelor violenței domestice. Autoritățile vor avea obligația să identifice minorii afectați de aceste situații și să adopte măsuri de protecție adecvate, pentru a limita impactul asupra acestora.
Agresorii nu vor mai putea moșteni victimeleUn element nou introdus în legislație este nedemnitatea succesorală a agresorului. Astfel, persoanele care au provocat moartea victimei nu vor mai putea beneficia de moștenirea acesteia, iar instanța va constata oficial această nedemnitate.
Pentru prima dată, statul român va colecta și publica date anuale privind aceste infracțiuni, urmărind parcursul fiecărui caz de la sesizare până la soluționare. Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor va publica rapoarte anonimizate privind aceste situații, cu scopul de a sprijini prevenirea violenței. Potrivit datelor citate de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, la nivel global o femeie este ucisă la fiecare zece minute de către partenerul sau un membru al familiei.
Actul normativ urmează să fie transmis spre promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial prevederile vor intra în vigoare. „Astăzi, legea este mai puternică. Astăzi, femeile sunt mai protejate”, a transmis Alina Gorghiu.
„Domnii din PSD sunt nervoși nevoie mare: sunt într-o coaliție cu Nicușor Dan, Bolojan, USR si, în general, cu oricine se poate numai nu cu AUR. Nu pot părăsi această Coaliție pentru că au dosare, de la NORDIS la toate șpăgile care îi fac vulnerabili. Și fac balet pe seama ieșirii de la guvernare. Ultimul termen: 20 aprilie. Nu se va întâmpla nimic pe 20 aprilie, v-am zis că nu au voie”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook.
Reamintim că Sorin Grindeanu, liderul PSD, a precizat, în urmă cu câteva zile că ia în calcul orice scenariu, de la menținerea actualei coaliții până la trecerea în opoziție, sau chiar alte variante, precum alegeri anticipate, deși sunt puțin probabile. Liderul PSD a fost clar, însă, spunând că decizia nu a fost încă luată. Ea va fi hotărâtă în urma consultărilor interne ale PSD, dar și în urma ședinței din 20 aprilie.
„Realitatea e că sunt disperați. Dacă nu ies de la guvernare, vor dispărea sau Grindeanu va fi mazilit. Și ei nu au voie să iasă de la guvernare după cum nu au avut voie să indexeze pensiile, să oprească închiderea minelor sau să redea CASS-ul mamelor…”, acuză Simion.
Acesta susține că PSD se folosesc de presă pentru „a inventa rupturi” în interiorul partidului AUR.
„Așa că folosesc vuvuzelele media să inventeze că m-aș fi văzut cu Bolojan și cine știe ce pact avem. După cum inventau că m-am văzut cu Nicușor Dan (ei fiind cei care l-au votat prin primarii lor). După cum inventează rupturi în partidul AUR sau în rândul parlamentarilor AUR (reamintesc că suntem singurii care nu am putut fi rupți)”, acuză Simion.
Secretarul general al NATO a iritat capitalele europene cu sprijinul său neechivoc pentru războiul lui Donald Trump cu Iranul, în timp ce continentul se confruntă cu un șoc energetic declanșat de conflict, punând și mai mult presiune pe alianța transatlantică.
Sugestia lui Mark Rutte că aliații europeni s-ar fi „unit” în cele din urmă pentru a ține cont de apelul președintelui SUA de a desfășura resurse navale în Strâmtoarea Ormuz a iritat oficialii din mai multe capitale europene, au declarat diplomați ai alianței pentru FT, exacerbând tensiunile din cadrul NATO.
„Ne pune într-o situație cu adevărat stânjenitoare și inconfortabilă”, a declarat un diplomat UE. „Vrem să arătăm că suntem dispuși, dar este, de asemenea, adevărat că nu suntem în măsură să ne implicăm [în conflict] în niciun fel.”
Neliniștea din multe capitale europene față de conflict, care a provocat ravagii în Orientul Mijlociu și a dus la creșterea prețurilor petrolului și gazelor , contrastează puternic cu comentariile lui Rutte, care a încercat în mod constant să-l îmbuneze și să-l laude pe Trump în încercarea de a menține SUA implicate în alianța militară.
„Face asta pentru a face întreaga lume sigură”, a declarat Rutte duminică despre decizia lui Trump de a bombarda Iranul.
„Este logic ca țările europene să aibă nevoie de câteva săptămâni pentru a se uni”, a adăugat el, referindu-se la cererea liderului american ca aliații NATO să se alăture unei armade care să escorteze navele prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o.
Criticile lui Trump la adresa NATOTrump i-a certat pe aliații NATO pentru că nu i-au ținut seama imediat de apel, descriindu-i drept „LAȘI” și avertizând că, fără SUA, NATO ar fi „UN TIGRU DE HÂRTIE!”. De la revenirea în funcție anul trecut, președintele SUA a testat în mod regulat unitatea transatlantică în chestiuni precum comerțul, cheltuielile pentru apărare și amenințând că va invada Groenlanda.
Țările UE, care majoritatea sunt și membre NATO, au respins săptămâna trecută în mod colectiv apelul lui Trump cu privire la Strâmtoarea Ormuz. Șefa diplomației blocului comunitar, Kaja Kallas, a declarat despre conflict: „Acesta nu este războiul nostru” , într-un sentiment împărtășit și de miniștrii din Germania, Italia și Spania.
Critici publice ale membrilor NATOTrei diplomați europeni din statele membre NATO s-au declarat îngrijorați de discrepanța dintre comentariile lui Rutte și cele ale majorității capitalelor europene. Deși nu au văzut niciun motiv să-l critice direct pe Trump, nu au fost de acord nici cu susținerea deciziei sale de a intra în război, au spus ei.
„Acest război este, în plus… o greșeală dezastruoasă din punct de vedere politic pentru cei implicați”, a declarat marți președintele german Frank-Walter Steinmeier. „Și asta mă frustrează cel mai mult: un război cu adevărat evitabil, inutil.”
Șeful Statului Major al Apărării al Franței, Fabien Mandon, a declarat marți că SUA „devin din ce în ce mai imprevizibile și nici măcar nu se obosesc să ne informeze atunci când decid să lanseze operațiuni militare”.
„Asta are un impact asupra securității noastre. Are un impact asupra intereselor noastre”, a adăugat Mandon.
Oficial NATO pentru FT: „NATO nu este implicată în războiul din Iran”Un oficial NATO a declarat pentru FT: „NATO nu este implicată în războiul din Iran, dar monitorizează îndeaproape situația pentru a-și menține aliații în siguranță. Secretarul general este în permanență în contact cu liderii aliați din întreaga alianță.”
Unele capitale europene, în frunte cu Parisul, și-au semnalat disponibilitatea de a se implica potențial în patrule navale în strâmtoare după încheierea războiului, pentru a proteja aproximativ o cincime din totalul transporturilor globale de petrol și gaze care trebuie să tranziteze calea navigabilă cheie care leagă Golful de piețele internaționale.
În același timp, unii oficiali europeni au spus în privat că acesta „nu este războiul nostru”, având în vedere impactul supraestimat pe care îl are asupra prețurilor petrolului și gazelor, care duc la creșterea costurilor pentru gospodării și companii din întreaga Europă.
„Consecințele sunt ale noastre, deci conflictul este și al nostru”, a declarat un oficial, adăugând că mai multe capitale sunt în contact cu țările din Orientul Mijlociu afectate de război pentru a găsi o soluție diplomatică.
Tensiunile legate de modul de gestionare a conflictului și de poziția lui Trump survin în contextul în care secretarul de stat american Marco Rubio călătorește vineri în Franța pentru discuții cu omologii săi din G7, pentru a „discuta preocupări comune de securitate și oportunități de cooperare”, a declarat Departamentul de Stat.
Un nou studiu contrazice percepția comună despre sănătatea mintală a taților. Bărbații au mai puține diagnostice psihiatrice în timpul sarcinii partenerelor lor și în primele luni după naștere. Însă această stabilitate nu durează, conform Science Daily.
La aproximativ un an după naștere, diagnosticele de depresie și afecțiuni legate de stres cresc semnificativ. Creșterea depășește 30% față de ratele înregistrate înainte de sarcină.
„Creșterea întârziată a depresiei a fost neașteptată”, spune Donghao Lu, profesor asociat la Institutul Karolinska. El subliniază necesitatea de a urmări semnele de avertizare la tați mult timp după naștere.
Studiul a urmărit peste un milion de tați din SuediaCercetătorii au analizat date din registre naționale suedeze. Au urmărit peste un milion de tați ai căror copii s-au născut între 2003 și 2021. Perioada de observație a început cu un an înainte de sarcină și s-a încheiat când copilul a împlinit un an.
Diagnosticele de anxietate și consum de substanțe au revenit la nivelurile de dinainte de sarcină după primul an. În schimb, depresia și tulburările de stres au continuat să crească.
De ce sunt tații vulnerabili după primul anTranziția către paternitate aduce atât bucurii, cât și surse noi de stres. Relația cu partenera poate fi afectată, iar calitatea somnului se deteriorează. Acești factori se acumulează în timp și pot declanșa probleme de sănătate mintală.
„Depresia postnatală este adesea discutată în cazul mamelor. Bunăstarea taților este, de asemenea, importantă, atât pentru ei, cât și pentru întreaga familie”, spune cercetătorul Jing Zhou.
Studiul atrage atenția asupra nevoii de sprijin specializat pentru tați. Furnizorii de servicii medicale pot interveni mai eficient dacă identifică perioadele de vulnerabilitate crescută.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Universitatea Sichuan și Universitatea Uppsala. A fost finanțată de Institutul Karolinska, Consiliul Suedez de Cercetare și Consiliul European de Cercetare.
Potrivit primelor date ale polițiștilor, șoferul de 22 de ani al unui autovehicul în vârstă de 22 de ani, care mergea pe Bd. Iancu de Hunedoara, când a ajuns în dreptul Spitalului Grigore Alexandrescu, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat într-o ambulanță SMURD, condusă de un bărbat în vârsta de 39 de ani, ce avea în funcțiune semnalele optice și acustice.
Din impact, au fost avariate și alte două mașini aflate în mișcare.
În urma accidentului, un pasager dintr-un autovehicul implicat, o femeie în vârstă de 27 de ani, a necesitat îngrijiri medicale și a fost transportată la spital.
Polițiștii i-au testat pe șoferi cu aparatul alcooltest, rezultatele indicate fiind „zero”.
Polițiștii Brigăzii Rutiere fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier.
Calculul specialiștilor arată că statul român câștigă în prezent aproximativ 6–7 milioane de lei în plus pe zi doar din taxa pe valoare adăugată aplicată scumpirii carburanților, față de perioada de dinainte de izbucnirea conflictului din Orient.
În mod evident, și instituțiile statului au de plătit combustibili mai scump, dar încasările din scumpiri sunt consistente.
Consiliul Economic și Social urmează să dezbată miercuri, în ședința programată la ora 13:00, proiectul inițiat de Ministerul Energiei, pentru declararea crizei pe piața carburanților și limitarea adaosurilor, care a primit toate avizele, după ce marți lipseau două, astfel ca a fost amânat. Dată fiind lipsa avizului CES, ședința de Guvern în care urma să se supună aprobării a fost de asemenea amânată.
De unde vin acești baniPrețul unui litru de carburant este format din:
Acciza nu se modifică atunci când crește prețul la pompă, însă TVA-ul este procentual (21%) și crește automat odată cu prețul. Cu alte cuvinte, când benzina și motorina se scumpesc, statul încasează mai mult TVA fără să modifice nicio taxă.
Înainte de scumpiri, carburantul era aproximativ 8 lei/litru, iar acum a ajuns în jur de 10 lei/litru, deci o creștere de aproximativ 2 lei pe litru.
TVA-ul aplicat la acești 2 lei în plus înseamnă:
2 lei × 21% = 0,42 lei în plus la buget pentru fiecare litru vândut.
Consumul de carburant în România este estimat la aproximativ 15 milioane de litri pe zi (benzină și motorină la un loc).
Rezultă:
15.000.000 litri × 0,42 lei = aproximativ 6,3 milioane lei pe zi în plus la buget.
Asta înseamnă aproximativ 180 milioane lei pe lună si peste 2 miliarde lei pe an, în medie, în acest ritm de creștere. Suma este importantă pentru bugetul statului, mai ales în contextul deficitului bugetar mare, unde orice venit suplimentar din taxe ajută la reducerea presiunii pe buget.
Scumpirea carburanților aduce însă bani suplimentari indirect, prin TVA mai mare încasat la fiecare litru vândut. Practic, o parte din scumpirea plătită de populație și firme se întoarce direct la buget.
În concluzie, potrivit specialiștilor, scumpirea carburanților înseamnă costuri mai mari pentru economie și populație, dar și încasări suplimentare de milioane de lei pe zi pentru stat, bani care pot contribui la acoperirea deficitului bugetar.
Mette Frederiksen, șefa guvernului de la Copenhaga, și-a prezentat demisia Regelului Frederik al X-lea după ce Partidul Social Democrat, pe care îl conduce, a obținut cel mai slab rezultat electoral din 1903, notează Reuters.
Formațiunea a obținut doar 38 de mandate în parlamentul de 179 de locuri, în scădere de la 50 de mandate la alegerile anterioare, rezultat cauzat de preocupărilor alegătorilor legate de migrație, creșterea costului vieții și sistemul de protecție socială.
În ciuda pierderilor suferite, social-democrații rămân cea mai mare formațiune politică, cu 21,9% din voturi, ceea ce îi oferă lui Frederiksen șanse semnificative de a forma viitorul executiv.
Coaliția de stânga a câștigat 84 de mandate, în timp ce partidele de dreapta au obținut 77, ambele fiind sub pragul de 90 de locuri necesar pentru formarea guvernului.
Astfel Partidul Moderaților, condus de ministrul de Externe Lars Lokke Rasmussen, care a câștigat 14 mandate obținute, va juca rolul de arbitru în formarea oricărei viitoare coaliții de guvernare.
