Piaţa de capital

Problemele din sistemul bancar au generat reacţii în lanţ în rândul finanţatorilor externi ai Republicii Moldova prin stoparea finanţărilor până la soluţionarea problemelor. Aceştia au venit cu un şir de condiţionalităţi pentru îmbunătăţirea situaţiei din sistemul bancar. Banca Naţională a Moldovei a declarat că în 2018 riscul de credit rămâne a fi cel mai semnificativ şi important domeniu al priorităţilor de supraveghere. În particular, o atenţie sporită se va acorda creării în timp util a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale, diminuării nivelului creditelor neperformante, managementului şi practicilor de evaluare a garanţiilor, precum şi politicilor de renegociere a creditelor existente.

Realocarea forţei de muncă din agricultură în industrie, viteza redusă de implementare a reformelor şi migraţia sunt principalii factori care încetinesc creşterea economică a statelor PaE din care face parte şi Republica Moldova. Productivitatea forţei de muncă este în scădere ca urmare a îmbătrânirii populaţiei.

Pe parcursul anului 2017 leul moldovenesc a avut o tendinţă de apreciere faţă de euro şi dolar. Dacă la începutul anului un euro valora 21,11 lei, iar un dolar – 21,11 lei, atunci la sfârşitul lunii decembrie leul a devenit mai tare faţă de moneda unică cu 3,7%, iar faţă de dolarul american cu 14,5%.

După devalizarea Băncii de Economii, Unibank şi Băncii Sociale cu echivalentul a 13% din PIB (datoria de 13,4 miliarde de lei, pusă pe umerii populaţiei), instituţiile financiare internaţionale au obligat autorităţile de la Chişinău să modifice legislaţia pentru a preveni pe viitor furtul banilor din sistemul bancar. Însă economiştii atrag atenţia asupra unei noi poveri financiare pe umerii cetăţenilor după înaintarea unui proiect de lege care presupune achiziţia de către stat a pachetelor de acţiuni ale Agroindbank şi Moldindconbank blocate de către BNM în anul 2016.