Interviu oferit instituţiilor mass-media din Republica Moldova de către guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu.
– Aţi venit de scurt timp în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale. Cum vedeţi sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanţii puteţi oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?
– Actualul sistem bancar se deosebeşte foarte mult de ceea ce am avut cu trei ani în urmă. În această perioadă au fost implementate o serie de reforme în urma cărora băncile licenţiate din Republica Moldova au devenit solide şi reziliente, însă vom continua procesul de transparentizare a acţionariatului, cu scopul de a proteja interesele deponenţilor şi cele ale clienţilor băncilor. Acum avem un sistem bancar cu investitori de calitate care au venit cu noi strategii de dezvoltare a serviciilor bancare.
Sigur că mai sunt lucruri la care trebuie să muncim suplimentar. În prezent, ne confruntăm cu excesul de lichidităţi în sistem, pe care economia ar trebui să îl absoarbă pe termen mediu. În acest sens, este necesară dinamica din două direcţii: pe de o parte, să fie îmbunătăţit accesul la finanţare, astfel încât agenţii economici să obţină mai uşor credite din bănci, iar pe de altă parte, să existe iniţiative economice ale sectorului privat, pe care să le finanţeze băncile. Aşadar, pe termen mediu, această situaţie ar putea fi redresată semnificativ.
Graţie agendei de reforme în domeniu, avem un nou cadru de reglementare pentru crearea unui sector financiar-bancar robust.
– Mai mulţi experţi în economie consideră că vom avea surprize după alegerile parlamentare din Republica Moldova. Acestea se referă şi la piaţa valutară, şi la preţuri, şi la tarife. Conform ultimelor prognoze ale BNM, dinamica inflaţiei pe parcursul anului viitor va fi în creştere. În opinia BNM, la ce vor creşte preţurile în 2019?
– Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, BNM, similar altor bănci centrale cu regim de ţintire a inflaţiei, stabileşte obiectivul inflaţiei care se măsoară prin indicele preţurilor de consum – IPC. Delimităm patru subcomponente ale IPC. Prima este inflaţia de bază, a cărei dinamică este determinată de condiţiile monetare create prin deciziile de politică monetară, adică cea pe care noi o putem influenţa. Evoluţia celorlalte trei subcomponente nu poate fi influenţată în mod direct prin măsurile de politică monetară. Aceste preţuri sunt reglementate de autorităţile centrale şi locale, sunt determinate de preţul unor materii prime de pe pieţele internaţionale şi sunt dependente de fenomenele naturale adverse.
BNM nu influenţează formarea preţurilor la bunuri şi servicii în mod separat, ci în totalitate. Ultimul raport asupra inflaţiei arată că în 2019 inflaţia medie anuală se va încadra în coridorul de ţintire şi va fi de 5,4%.
– Domnule Guvernator, vă rog să apreciaţi fenomenul creditelor ipotecare, care pare să ia amploare fără precedent în Republica Moldova. Cum se explică fenomenul anume la această etapă, ce avantaje şi riscuri generează?
– Într-adevăr, a crescut interesul pentru creditele ipotecare din partea cetăţenilor – avem dobânzi mai mici, programe de susţinere ale statului etc. Majorarea creditelor ipotecare se datorează pe lângă alţi factori şi implementării programului de stat „Prima Casă” cu beneficii sociale, care prevede posibilitatea cetăţenilor Republicii Moldova, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, să obţină credite pentru procurarea propriei locuinţe.
La situaţia din 30.11.2018, creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului au constituit 3,8 mlrd. lei sau 10,7 la sută din portofoliul de credite pe sector, majorându-se de la începutul anului 2018 cu 1,2 mlrd. lei sau 44,0 la sută.
Trebuie să ţinem cont şi de nivelul istoric jos al creditelor ipotecare în Moldova. Creşterea rapidă se datorează şi unei baze mici. În ţările aproape comparabile, nivelul creditelor ipotecare e mult mai înalt: în Lituania creditele ipotecare constituie 37% din portofoliu şi în Georgia – 56%.
Creditele ipotecare, în mod tradiţional, sunt printre cele mai puţin riscante credite în portofoliul băncilor, astfel rata de neperformanţă a acestora este în prezent de 4% comparativ cu rata medie pe sector de 13%.
Banca Naţională, în calitate de regulator, îşi îndeplineşte funcţia de monitorizare şi prevenire a riscurilor care ar putea rezulta din creditarea excesivă. Astfel, BNM, în cadrul controalelor sale, verifică aleatoriu creditele ipotecare, pentru a nu admite ca acestea să fie purtătoare de riscuri majore. Totodată, băncile licenţiate elaborează politici adecvate pentru acordarea creditelor ipotecare şi le aplică eficient în activitatea lor de creditare. Creditarea este benefică pentru ambele părţi atunci când este abordată cu prudenţă atât din partea clienţilor, cât şi din perspectiva băncilor.
– Ministerul Economiei şi Infrastructurii a anunţat anterior că o bancă din Turcia este interesată să investească în sistemul bancar din Republica Moldova. BNM a primit astfel de noutăţi, se duc negocieri?
– Pe parcursul ultimilor ani, mai multe bănci din Turcia au explorat posibilitatea de a intra pe piaţa moldovenească. În prezent, cunoaştem că o bancă din Turcia se interesează şi analizează piaţa bancară din Republica Moldova, însă la Banca Naţională nu este înregistrată vreo cerere în acest sens.
– Ce părere aveţi despre situaţia privind pachetul problematic de acţiuni de la Moldindconbank, care este viziunea dvs. vizavi de acest pachet de acţiuni şi cum vedeţi finalitatea procesului de vânzare a acestui pachet de acţiuni?
– Mecanismul de intervenţie timpurie folosit la BC „Moldindconbank” SA creează un precedent pozitiv de sanare a băncilor. În ultimii doi ani, banca a devenit mai robustă şi mai eficientă. Aceasta ne face să credem că acţiunile băncii expuse la vânzare vor deveni atractive pentru investitorii de calitate, mai ales că este vorba despre un pachet majoritar care oferă controlul asupra gestiunii băncii. În special, ţinând cont de flexibilitatea cadrului legal existent şi, dacă e cazul, de buna protecţie a viitorului investitor – forma de tranzacţionare prin intermediul statului, care a fost aplicată şi în cazul BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA. Desigur că orice investitor are nevoie de timp pentru a studia piaţa şi banca. Ne bucură faptul că sunt investitori regionali care manifestă interes pentru acest pachet.
– FMI a recomandat BNM să contribuie la ieşirea ordonată de sub regimul de administrare temporară a celei de-a doua bănci ca mărime din Republica Moldova. Este pregătită banca pentru aceasta? Cât de real este acest pas în perioada următoare, dacă cele 64% din acţiunile „Moldindconbank” expuse la vânzare nu au fost încă vândute unui investitor strategic?
– Cea mai preferabilă cale de ieşire ordonată din administrarea temporară este atragerea unui investitor. Respectiv, după cum am remarcat şi în răspunsul la întrebarea precedentă, acest proces de atragere a unui investitor, de studiere a oportunităţii de investiţie, de aplicare şi primire a aprobărilor Băncii Naţionale este unul de durată. Banca e bine, poate mai bine ca oricând anterior, asta mă face să cred ca se va găsi un investitor pentru pachetul de 64% din acţiuni.
– Ce întreprinde BNM ca să nu se repete un nou caz de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova, aşa cum a avut loc şi în aşa-zisul „Laundromat”?
– În primul rând, Banca Naţională a pornit un proces amplu de reforme soldate cu un cadru normativ nou, bazat pe principiile Basel III, un nou cadru de combatere a spălării banilor, o supraveghere mult mai riguroasă a băncilor şi a luat măsuri pentru transparentizarea acţionariatului bancar şi sporirea responsabilităţii personale a bancherilor etc.
De asemenea, schimbarea calitativă a acţionarilor unui şir de bănci exclude posibilitatea derulării schemelor de acest gen prin intermediul băncilor respective.
Vă asigur că agenda de reforme va continua în sistemul bancar, cu scopul de a asigura dezvoltarea acestuia, a implementa mecanisme noi de prevenire a crizelor şi a pune în aplicare cele mai bune practici preluate, în special, de la colegii din spaţiul european.
Voi preciza că graţie acestor reforme, astăzi avem un sector bancar mult mai sigur şi mai transparent.
– Cât din miliardul furat credeţi ca va fi recuperat şi în cât timp?
– Procesul recuperării mijloacelor financiare din cele trei bănci în lichidare este în plină derulare. Din data retragerii licenţelor (16.10.2015) şi până la 30.11.2018, Banca de Economii SA, BC „BANCA SOCIALĂ” SA şi BC „UNIBANK” SA au încasat 1 698,8 mil. lei, inclusiv 419,7 mil. lei – sumă obţinută de către Banca de Economii SA urmare a executării parţiale a titlului executoriu emis în baza unui dosar penal. Ca urmare, în scopul rambursării creditelor de urgenţă acordate, din data retragerii licenţelor şi până la data de 30.11.2018, către Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor au fost achitate mijloace băneşti în sumă totală de 1 728,0 mil. lei
Întrucât BNM nu are competenţe de urmărire penală şi, prin urmare, nu se poate substitui organelor de drept, urmează ca procurorii şi judecătorii să ofere claritate deplină în dosarele de investigare a fraudei bancare.
– Ce intenţionează să întreprindă BNM pentru reducerea numărului dispersat al indicatorilor “credite neperformante” la bănci, cu valoarea maximă de 33%, minimă– 5,5%, iar în medie pe sistem – de 13%?
– Indicatorul de credite neperformante a înregistrat valorile actuale din câteva motive. În primul rând, pe parcursul anilor 2016–1017 am avut o scădere a valorii portofoliului total de credite bancare. Pe acest fundal, odată cu rambursarea creditelor calitative din portofoliul băncilor şi înlocuirea lentă a lor cu credite noi, ponderea relativă a creditelor neperformante a crescut. De asemenea, în urma controalelor totale derulate la băncile licenţiate, în unele cazuri unele credite existente deja au fost recalificate din motive prudenţiale.
În prezent, se atestă o scădere a portofoliului de credite neperformante şi aceasta se datorează mai multor factori. În primul rând, reformelor ample pe care le face Banca Naţională a Moldovei. În context, voi preciza că, la 30 noiembrie 2018, ponderea creditelor neperformante în portofoliul de credite în sectorul bancar a fost de 13,4% şi a scăzut faţă de începutul anului 2018 cu 5,0 puncte procentuale.
În această perioadă, BNM a recomandat în scris, în repetate rânduri, băncilor să ia măsuri pentru reducerea numărului de credite neperformante, să monitorizeze permanent calitatea portofoliului de credite şi să-şi consolideze structura de management al afacerilor, în special în domeniul gestionării riscului de credit. În plus, BNM a solicitat băncilor prezentarea informaţiei cu privire la progresele realizate în implementarea măsurilor de reducere a creditelor neperformante.
Măsurile luate de bănci pentru reducerea creditelor neperformante se referă, în principal, la: elaborarea şi implementarea strategiilor şi planurilor de reducere a creditelor neperformante, revizuirea reglementărilor interne sau elaborarea noilor reglementări interne privind activitatea de creditare, instruirea angajaţilor din domeniul creditării, monitorizarea permanentă şi prezentarea către conducerea băncii a informaţiilor cu privire la evoluţia creditelor neperformante.
În acelaşi timp, nivelul de provizionare a creditelor neperformante este înalt, atingând 69,5% pe sistem, şi variază de la 42,5% până la 87,2%, în funcţie de bancă.
– De mulţi ani se vorbeşte despre faptul că euro va lua locul dolarului la calcularea cursului oficial, inclusiv la Banca Naţională s-a discutat despre această intenţie. Există o strategie în acest sens şi care sunt factorii ce împiedică această trecere?
– Banca Naţională monitorizează tendinţele respective şi analizează subiectul ţinând cont de faptul că în ultimii ani s-au intensificat decontările în euro pe fondul creşterii schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană, a investiţiilor străine directe şi a transferurilor de mijloace băneşti din spaţiul european în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova. Deocamdată nu a fost luată o decizie în acest sens, deoarece în comerţul extern, deşi într-o proporţie tot mai mică, predomină cumulativ utilizarea USD şi a valutelor cu o corelaţie înaltă la dolar. Totodată, majoritatea pieţelor internaţionale, inclusiv a resurselor energetice folosesc dolarul SUA ca valută de referinţa.
Schimbarea valutei de referinţă are şi efecte asupra mai multor instituţii ale statului. O astfel de decizie va fi luată numai după consultări largi pentru a identifica şi a diminua riscurile legate de o astfel de tranziţie.
– Cum sunt remuneraţi lichidatorii celor trei bănci implicate în frauda bancară: au salariu fix sau venitul lor depinde de rezultatul final, banii recuperaţi?
– Salariile lichidatorilor sunt stabilite de către Comitetul executiv al BNM şi sunt fixe.
– Care sunt, în opinia dvs., perspectivele de dezvoltare a sectorului de creditare non-bancară? În acest context, în ce măsură concurenţa din partea OCN-lor influenţează asupra portofoliului de creditare a băncilor?
– Convieţuirea pe aceeaşi piaţă a instituţiilor bancare şi nebancare de credit este un fenomen absolut natural. Organizaţiile nebancare de credit, datorită dimensiunilor mici, dar şi a profilului mai sporit de risc, au o flexibilitate mai mare, costuri de procesare mai mici şi, de obicei, o mărime mai mică a creditelor. Pieţele lor în condiţii normale sunt în mare măsură diferite şi suprapunerea activităţilor nu este critică.
Sectorul de creditare nebancară este în proces de transformare. În acest an, a fost pusă baza reglementării sectorului respectiv prin aprobarea şi intrarea în vigoare, la 1 octombrie 2018, a Legii cu privire la organizaţiile de creditare nebancară. Astfel, sectorul OCN-urilor se va dezvolta deja într-un cadru normativ ce va asigura inclusiv protecţia drepturilor clienţilor acestora. Reformarea sectorului va contribui la stabilirea unui mediu concurenţial sănătos, care să asigure o asumare echilibrată a riscurilor şi să ofere clienţilor diverse instrumente de finanţare, în condiţiile protejării drepturilor consumatorilor.
BNM monitorizează piaţa creditelor în ansamblu, pentru a înţelege care sunt procesele, fenomenele. A fost creată o nouă platformă – Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF) ce include şi reprezentanţi ai Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – astfel, putem discuta potenţialele probleme şi dezvolta o strategie comună pentru a preveni situaţii neplăcute şi a asigura stabilitatea pe piaţă. Mi-aş dori să operaţionalizăm acest consiliu, să-l facem funcţional şi, prin acest mecanism, să avem un impact mai mare în reglementarea pieţei respective.
– De câţiva ani, nivelul inflaţiei deviază de la ţinta de 5%, deşi Baca Naţională posedă suficiente instrumente pentru menţinerea ritmurilor inflaţiei în coridorul stabilit. De ce BNM nu ţine în frâu inflaţia şi când conducerea BNM intenţionează să revină la ţintirea austeră a inflaţiei?
– În perioadele în care rata anuală a inflaţiei s-a aflat în afara coridorului, BNM a acţionat în timp util şi a echilibrat condiţiile monetare pentru îndeplinirea obiectivului său de inflaţie pe termen mediu. Banca centrală a evitat utilizarea mai drastică a instrumentelor de politică monetară pentru a proteja piaţa financiară de volatilităţi adiţionale şi pentru a preveni un eventual impact negativ asupra economiei şi bunăstării generale a populaţiei.
– Potrivit legii, Banca Naţională a Moldovei aparţine statului. De ce BNM nu creditează statul, nu credeţi că este o normă legală neavenită? De ce este interzisă creditarea statului, astfel că BNM nu are dreptul să acorde împrumuturi şi garanţii statului şi acest lucru nu prejudiciază interesul naţional?
– Probabil, toate episoadele de hiperinflaţie din istorie au început cu cuvintele: „Oare ce ar fi dacă banca centrală ar credita puţin guvernul..? ”. Dacă dispare această barieră existentă între emisiunea de monedă şi necesităţile bugetare sau politice, rezultatul este invariabil, unul şi acelaşi. Politica fiscală se relaxează, cheltuielile bugetare cresc şi se bazează tot mai mult pe emisiune monetară neacoperită, care generează inflaţie, deprecierea monedei naţionale şi anulează orice avantaje potenţiale.
Stabilitatea preţurilor reprezintă un interes naţional incontestabil pe care Banca Naţională îl poate asigura, dacă sunt respectate anumite precondiţii, una dintre acestea fiind interzicerea creditării statului.
– Cum consideră BNM îndemnul Parlamentului European de a publica variantele depline ale celor două rapoarte Kroll de investigaţie a fraudei bancare? Este BNM gata să discute această posibilitate cu Kroll?
– Raportul Kroll şi toate documentele de investigaţie legate de frauda bancară se află la procuratură. BNM nu deţine acest raport şi nu are cum să îl publice. Totuşi, pentru a informa publicul despre rezultatele anchetei Kroll, a fost difuzată sinteza acestui raport, care poate fi citită pe pagina web a BNM atât în limba engleză (originalul), cât şi în limba română (traducerea).
BNM a oferit toate informaţiile de care a dispus pentru efectuarea acestei anchete, imediat după ce au fost primite de către BNM, în luna martie 2018, au fost transmise Procuraturii Anticorupţie. Documentele au fost oferite procurorilor cu scopul de a ajuta la recuperarea bunurilor fraudate de la „Banca de Economii” SA, BC „BANCA SOCIALĂ” SA şi BC „UNIBANK” SA.
Măsura în care publicarea acestor informaţii poate dăuna procesului anchetei, precum şi oportunitatea publicării lor urmează a fi stabilite de organele de anchetă.
– De ce tranzacţia de la MAIB nu s-a făcut fără implicarea statului, ca eventualele pretenţii ale acţionarilor deposedaţi în cele două valuri, mai întâi în 2012, apoi în 2016, să nu cadă pe stat, ci pe noii acţionari?
– BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA este o bancă sistemică şi cea mai mare din sector, cu impact semnificativ asupra economiei naţionale la capitolul finanţare. Respectiv, în caz de dificultăţi financiare majore ale băncii, capacitatea şi rapiditatea de recapitalizare a instituţiei de către acţionariatul precedent al BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA ar fi fost limitată, cu riscuri mari pentru bugetul de stat.
Cele menţionate au pus în prim-plan importanţa majoră a atragerii unui investitor instituţional de calitate şi financiar solid în capitalul BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA, care ar fi putut să-şi asume deciziile de guvernanţă şi o strategie durabilă de dezvoltare a băncii, precum şi susţinerea cu capital în caz de necesitate. Acest fapt a fost şi în corespundere cu angajamentele asumate de Republica Moldova în faţa partenerilor de dezvoltare.
Astfel, din perspectiva poziţiei băncii în sectorul bancar, a fost evidentă necesitatea aplicării mecanismului de implicare a statului prevăzut de Legea nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, pentru a asigura stabilitatea financiară a băncii şi a nu admite periclitarea stabilităţii sectorului bancar.
– În Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2018, BNM prognoza că „pentru primele două trimestre din 2019 rata inflaţiei se va afla sub interval, iar la finele anului viitor va urca peste limita superioară a intervalului de variaţie”. În acest context, vreau să vă întreb, dacă creşterea inflaţiei va afecta dobânzile la creditele bancare şi în ce măsură? În opinia dvs., vor avea agenţii economici de suferit din această cauză?
– În ultimii trei ani, ratele de dobândă la credite au înregistrat o evoluţie stabilă de diminuare şi în prezent au atins valori minime istorice. Actualmente, legătura directă dintre inflaţie şi ratele la creditele bancare nu este una semnificativă, asupra ultimelor influenţând şi o mulţime de alţi factori (nu doar inflaţia). Astfel, creşterea inflaţiei din anul 2019, conform prognozei publicate în Raportul asupra inflaţiei, nu va avea un impact sesizabil asupra activităţii sectorului real al economiei naţionale din perioada respectivă.
– Cum veţi reacţiona/proceda în cazul unor presiuni politice asupra BNM?
– Banca Naţională este o instituţie independentă şi, prin urmare, nu va admite nici un fel de imixtiune politică în activităţile sale.
Colaborarea cu organele statului are loc strict în limitele Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Astfel, în ultimii ani, BNM a îmbunătăţit cadrul legislativ pentru sectorul bancar, care circumscrie inclusiv cooperarea cu Guvernul şi Parlamentul. Voi preciza că o parte importantă din modificările legislative respective se referă la creşterea independenţei Băncii Naţionale.
Primele rezultate ale reformelor din sistemul financiar-bancar au fost apreciate nu numai în Republica Moldova, dar şi în străinătate. Aşa că suntem hotărâţi să continuăm cu paşi fermi aceste reforme complexe, pentru a oferi cetăţenilor şi clienţilor băncilor servicii sigure şi moderne.
Interviul a fost realizat în baza întrebărilor adresate de către instituţiile mass-media şi site-urile de ştiri din Republica Moldova, urmare a solicitării BNM.
