Confirmarea faptului că economia mondială, dar şi cea regională încetineşte pe fondul intensificării tensiunilor comerciale reprezintă o prevestire rea pentru mersul economiei mondiale pe viitor.
În raportul semianual “Global Economic Prospects” intitulat sugestiv „Cerul se întunecă“, publicat miercurea trecută, Banca Mondială se întreabă dacă nu cumva „a venit sfârşitul unei ere“. Tensiuni comerciale, încetinirea activităţii economice, reducerea schimburilor comerciale, scumpirea creditelor: ingredientele nu lipsesc pentru încă o înrăutăţire a prognozelor economice pentru întreaga lume.
Creşterea economiei mondiale ar urma să încetinească la 2,9 la sută în 2019, comparativ cu 3 la sută în 2018 şi 3,1 la sută în 2017. Apoi în 2020 şi 2021 creşterea îşi va domoli ritmul până la 2,8 la sută anual. Şi ţările dezvoltate nu vor fi ocolite de acest declin pe sfârşit de deceniu, la 4,2 la sută în anul 2019, cu 0,3 puncte procentuale decât se anticipa anterior, şi chiar dacă în anul 2020 avansul va urca la 4,5, iar în 2021 la 4,6 la sută, prognozele sunt cu 0,5 şi 0,2 puncte procentuale mai mici decât se aştepta în iunie anul trecut.
“La începutul lui 2018, economia mondială era în formă maximă, dar a pierdut din avânt pe parcursul anului, iar în viitor avansul ar putea încetini şi mai mult”, a afirmat directorul general Kristalina Georgieva.
Perspectivele economiei mondiale s-au înrăutăţit, pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a intensificării tensiunilor comerciale şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare din unele ţări emergente şi în curs de dezvoltare.
Potrivit raportului Băncii Mondiale, în Europa şi Asia Centrală, regiune care include Republica Moldova, economia a încetinit la 3,1 la sută în 2018, de la 4 la sută în 2017. Expansiunea economiilor din această regiune ar urma să încetinească la 2,2 la sută în 2019 şi chiar dacă în 2020 ar urma să înregistreze un avans de 2,7 la sută, noua estimare este cu 0,8 puncte procentuale sub nivelul celei precedente.
Banca Mondială anticipează o încetinire a creşterii economiei Federaţiei Ruse cu 0,3 puncte procentuale până la 1,5 la sută în 2019 şi, respectiv, cu 1,1 puncte procentuale, până la 2,9 la sută a economiei Ucrainei. Prognoza privind evoluţia economiei româneşti a fost redusă de la 4,5 la sută la 3,5 la sută în 2019 şi, respectiv, de la 4,6 la 3,6 în anul 2020 şi de la 3,8 la 2,8 la sută în anul 2021.
Ce ar însemna pentru Republica Moldova această încetinire a economiei mondiale, în general, şi a celei din regiune, în particular? În primul rând, o eventuală contracţie a comerţului şi o înăsprire a condiţiilor de finanţare. O scădere a cererii pe pieţele de desfacere a produselor moldoveneşti. Aşadar, venituri mai mici din exporturi, dar şi o reducere a importurilor. O posibilă creştere a inflaţiei. Banca Mondială avertizează şi asupra creşterii datoriilor economiilor în curs de dezvoltare.
În majoritatea statelor din Europa şi Asia Centrală, politica monetară este stabilă sau relaxată, se mai arată în raportul BM. La finalul lui 2018, nouă ţări aveau ratele dobânzilor mai scăzute decât în urmă cu un an, inclusiv Republica Moldova.
Economia Republicii Moldova va continua însă să se menţină, atât în 2019, cât şi în următorii doi ani, peste nivelul din regiune.
Instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca Republica Moldova să înregistreze pentru 2018 o creştere a Produsului Intern Brut de 4,8 la sută, în creştere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie. Economia Republicii Moldova va creşte cu 4,8 la sută, datorită în exclusivitate cererii interne puternice, stimulată de majorarea reală a salariilor, în special în sistemul bugetar, şi redresarea remiterilor, constata anterior Oficiul de la Chişinău al Băncii Mondiale.
“În scenariul de bază, suntem cu mult mai optimişti decât de obicei am fost”, a menţionat expertul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga.
Ritmurile de creştere economică vor încetini în următorii ani, însă prognozele pentru anii 2019–2021 sunt mai optimiste decât cele de acum şapte luni. Banca Mondială se aşteaptă la un avans al economiei moldoveneşti de 3,8 la sută în anul 2019, faţă de 2,8 la sută cât anticipa în iunie, 3,5 la sută în anul 2020 şi 3,2 la sută în 2021.
Tendinţele dezinflaţioniste, generate de aprecierea leului moldovenesc şi preţurile de import mai mici, „vor rămâne valabile până la sfârşitul anului 2019”, dar pe termen mediu Banca Mondială afirmă că „inflaţia va creşte progresiv şi acest lucru se va întâmpla pe fundalul unei cereri interne mai puternice, dar şi a unor creşteri aşteptate a preţurilor reglementate, în special în a doua jumătate a anului 2019”.
Trei mari provocări stau în faţa guvernării în anul 2019: menţinerea stabilităţii financiare în condiţiile în care s-au luat mai multe decizii care duc la majorarea cheltuielilor, restabilirea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au intrat în a doua jumătate a anului în incertitudine şi menţinerea pe un trend ascendent a exporturilor. Creşterea veniturilor populaţiei, dar şi a remiterilor vor impulsiona consumul populaţiei, care, la fel ca şi în ultimii ani, va rămâne unul din motoarele de creştere a economiei. Dar atunci când creşterea economică vine din partea consumului, este foarte important de a avea reforme structurale profunde, care ar putea schimba paradigma economică care ar crea condiţii pentru o majorare mai sustenabilă a productivităţii, consideră experţii Băncii Mondiale.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) estimează o creştere cu 4,0 la sută a economiei în anul 2019, faţă de 3,8 la sută, cât prognoza anterior. Ritmul de creştere real a PIB-ului a fost majorat „preponderent ca impact al reformei fiscale privind implementarea cotei unice pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice: aceasta va permite creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei şi prin urmare va stimula consumul intern şi, respectiv, creşterea economică. Este de menţionat că pentru următorii ani de prognoză nu au fost efectuate modificări esenţiale”, aprecia MEI în prognoza actualizată în noiembrie 2018.
Vlad Bercu
