Flash

Deşi autorităţile de fiecare dată încearcă să creeze o imagine favorabilă în exterior pentru potenţialii investitori, totuşi aceştia nu se grăbesc să vină pe fundalul incertitudinilor. Astfel, Republica Moldova are o performanţă de atragere a ISD (investiţii străine directe) de aproape zece ori mai mică faţă de România, dacă calculăm ISD/per capita. Criza din 2008–2009 a afectat semnificativ chiar şi acest nivel scăzut de atragere a ISD. Astfel, ISD în Republica Moldova au scăzut de la 12% din PIB în 2008 la doar 2,5% din PIB în 2009. Apoi ele destul de lent au început să-şi revină în perioada următoare ajungând la 4,1% din PIB în 2015, însă fără o accelerare a progresului.

Din punct de vedere a evoluţiei economiei, 2017 a fost în mod cert cel mai bun an din ultimii trei, cu o creştere de 4,5 la sută. Şi asta în condiţiile în care nu a fost cel mai bun an pentru agricultură, care tradiţional mişcă în sus economia, iar schimbarea multaşteptată în ecuaţia creşterii nu s-a schimbat. Consumul populaţiei a avut, la fel ca şi în ultimele decenii, o contribuţie importantă în creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Iar, ca urmare, dezvoltarea în Republica Moldova este mai lentă decât creşterea economică din cauza calităţii relativ slabe a creşterii.

Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a aprobat, în cadrul şedinţei din 14 martie 2018, un set de măsuri pentru înfiinţarea Depozitarului central unic al valorilor mobiliare (DCU).

Moldovenii nu se lasă intimidaţi de veniturile mici din salarii şi au început anul îndatorându-se la bănci într-o proporţie mai mare decât în prima lună din 2017. Instituţiile financiare au început goana după persoanele fizice, fiind de fapt şi cei mai buni debitori.