Flash

Sergiu Cioclea: Sectorul bancar, subdezvoltat, iar intermedierea financiară, scăzută

Sectorul bancar din Republica Moldova rămâne subdezvoltat, iar intermedierea financiară este redusă or, acest lucru poate submina perspectivele economice pe termen lung şi activitatea investiţională. În prezent, activitatea de creditare este limitată doar la companiile mari, în timp ce companiile mici au de suferit. Reforma bancară pe care am iniţiat-o are ca scop schimbarea situaţiei prin reorientarea băncilor către rolul lor principal: transformarea bazei de depozite mari în credite sănătoase pentru economie. Este opinia guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea exprimată într-un interviu pentru FMI.

Interviul oferit de Octavian Armaşu şi Sergiu Cioclea publicaţiei oficiale a FMI

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, şi ministrul Finanţelor al Republicii Moldova, Octavian Armaşu, au vorbit despre modul în care ţara a depăşit anii care au condus la programul FMI şi despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată sta din nou în picioare.

Economia amorţită şi inflaţia în cădere împing băncile la acordarea creditelor fără dobândă

Atenuarea presiunilor inflaţioniste pe termen mediu, cauzată de temperarea activităţii economice şi aprecierea în termeni reali a monedei naţionale a determinat BNM să reducă dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 7,5% anual, în condiţiile în care creditarea economiei continuă să slăbească.

“Leac” amar pentru acţionarii neoneşti ai asigurătorilor

Un proiect de lege ce vizează piaţa de asigurări va ajunge în toamnă pe agenda Parlamentului. Este vorba, de fapt, de modificări cardinale la un singur articol 29. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) solicită completarea şi modificarea acestuia în condiţiile în care piaţa de asigurări este afectată de sindromul acţionariatului orchestrat.

Aparatul de stat va fi redus cu 44 la sută

Aparatul central al ministerelor va fi redus cu 44 la sută, de la 2053 la 1158 de unităţi, potrivit Regulamentelor de funcţionare a noilor ministere, aprobate de Guvern în săptămâna trecută.

Implementarea DCFTA a permis antreprenorilor să învingă frica de a ieşi pe piaţa UE

“Implementarea Acordului de Liber Schimb, Comprehensiv şi Aprofundat RM-UE (DCFTA) a permis antreprenorilor moldoveni să scape de frica de a ieşi pe pieţele europene”, susţine ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc.

Moldovenii vând valuta de teama aprecierii leului

Rulajul pieţei valutare în numerar a constituit 363,8 mil. USD, cu aproape 10 la sută mai mult în iulie faţă de luna precedentă. Majorarea a fost generată de creşterea operaţiunilor de vânzare-cumpărare a principalelor valute străine, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Economiştii susţin că majorarea tranzacţiilor a fost influenţată de aprecierea leului şi de fluxul de remiteri ale moldovenilor care muncesc în străinătate şi a exportatorilor, ceea ce depăşeşte cererea şi nevoile importatorilor.

Proiectul Twinning constituie doar începutul colaborării între KNF şi CNPF

Recent, la Comisia Naţională a Pieţei Financiare s-au întrunit membrii Comitetului de monitorizare a proiectului UE Twinning “Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor operaţionale şi instituţionale ale CNPF în domeniul reglementării şi supravegherii prudenţiale”, implementat cu suportul Autorităţii Poloneze de Supraveghere Financiară (KNF), care au examinat raportul privind rezultatele realizării activităţilor planificate pentru trimestrul opt de la lansare.

O premieră mult întârziată. A “ars” doar un salariu în plic

Serviciul Fiscal de Stat anunţa în săptămâna trecută despre o premieră. Un agent economic va plăti o amendă de 50 000 de lei pentru salariile “în plic”. Este, de fapt, un fel de a spune. Nimeni nu dă angajatului banii în plic. Fenomenul, în esenţă, este munca la negru, care nu este luată în evidenţa contabilă. Omul primeşte legal câteva sute de lei, iar “pe sub masă” încă câteva sute sau chiar mii.

Bani din cetăţenie sau Cum vrea statul să adune finanţe

Cetăţenii străini care vor să obţină cetăţenia Republicii Moldova o pot face printr-o investiţie de 100 mii de euro sau cumpăra hârtii de valoare în sumă de 250 mii USD. Legea privind “comercializarea cetăţeniei” a atras mai multe critici din partea societăţi, iar cei care au promovat legea susţin că Republica Moldov va avea dor de câştigat.

Pagini

Subscribe to Flash