În 2017, mărimea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (BUAT) agregate la nivel naţional pe partea de venituri a fost de 13 462 mil. lei, în creştere cu 112% faţă de 2016. Ca urmare a evoluţiei IPC în 2017 (107% faţă de 2016) creşterea reală a veniturilor BUAT agregate (inflaţia) la nivel naţional a constituit 5%. Pe segmentul temporal 2013- 2017, cea mai nefastă evoluţie a veniturilor bugetelor locale agregate la nivel naţional a fost înregistrată în 2015 şi 2016 (în primul caz creşterea reală a veniturilor bugetare locale a fost negativă: -10%, în cel de-al doilea, creşterea reală a fost de doar 3%). Mărimea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale, constată Angela Secrieru autoarea studiului „Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură şi calitate”, expertă în finanţe publice la IDIS Viitorul.
În acelaşi timp, se amplifică restrângerea rolului bugetelor locale în finanţarea economiilor locale. Aceste evoluţii indică asupra subestimării de către decidenţii politici de la nivelul autorităţilor publice locale (APC) a dezvoltării economice locale în calitate de soluţie menită să reducă sărăcia şi să consolideze sustenabilitatea proceselor de creştere economică în Republica Moldova.
Un indicator calitativ important care caracterizează mărimea relativă a bugetelor locale este raportul dintre parametrii bugetari şi numărul populaţiei. În 2017, unui locuitor al Republicii Moldova i-a revenit în medie 3791 lei din veniturile bugetelor locale. Dacă omitem din calcul municipiul Chişinău, care constituie 27% din totalul veniturilor BUAT agregate la nivel naţional, în 2017 unui locuitor i-a revenit 3481 lei. Această constatare demonstrează insuficienţa bugetelor locale pentru stimularea proceselor de creştere economică durabilă la nivel local.
“Astfel, ponderea BUAT agregate la nivel naţional pe partea de venituri în PIB a înregistrat în 2017 cea mai mică valoare (7,61%) pe segmentul temporal 2009–2017. Retragerea continuă a bugetelor locale de la finanţarea economiilor locale a devenit mai pronunţată începând cu 2014. În acelaşi timp, se restrânge şi locul bugetelor locale în structura BPN. În 2017, ponderea BUAT agregate la nivel naţional în BPN (pe partea de venituri) a înregistrat în perioada cuprinsă de analiză cea mai mică valoare (25,22%)”, susţine Angela Secrieru.
Aceste evoluţii sugerează concluzia despre desconsiderarea de către decidenţii politici de la nivelul APC a dezvoltării economice locale în calitate de soluţie menită să reducă sărăcia şi să consolideze sustenabilitatea proceselor de creştere economică în Republica Moldova. Este critică evoluţia raportului dintre veniturile BUAT agregate la nivel naţional fără transferurile de la bugetul de stat şi veniturile BPN. Indicatorul înregistrează valori în continuă descreştere: de la 10,59% în 2010 până la 7,32% în 2017.
“Se atestă o tendinţă negativă în autonomia locală care se manifestă prin scăderea veniturilor proprii. Aceasta arată cum sunt implementate angajamentele statului ce ţin de respectarea principiilor autonomiei locale şi angajamentele internaţionale. Există o discrepanţă majoră între prevederile legale şi situaţia de facto. Cât despre atribuţiile autorităţilor publice locale de nivelul II, constatăm că modul de finanţare şi de gestionare a competenţelor arată ca nu avem autorităţi publice locale, ci nişte reprezentanţi ai guvernului în teritoriu, care prestează servicii naţionale la nivel local”, a declarat Viorel Furdui, preşedintele CALM.
Situaţia veniturilor proprii indică asupra efortului depus de APL în consolidarea premiselor pentru dezvoltarea economică locală. Metodologia actuală de calcul a transferurilor (în baza capacităţii fiscale, numărului populaţiei şi suprafeţei UAT) nu pune în dependenţă mărimea transferurilor pentru anul următor de efortul APL de a identifica şi exploata surse de venituri proprii în scopul creşterii potenţialului financiar al bugetului local (prevedere aplicată până în 2014/2015). Deşi anularea acestei dependenţe creează stimulente puternice pentru APL să crească contribuţia surselor de venituri proprii la formarea părţii de venituri a bugetelor locale, ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor BL nu este doar insuficientă, dar este în continuă scădere. Una din explicaţiile posibile ale acestor evoluţii este reticenţa autorităţilor APL de a manifesta iniţiativă şi activism în contextul tendinţei pronunţate de creştere a numărului de primari şi preşedinţi de raioane ajunşi în atenţia organelor de drept.
Cele mai mari bugete pe partea de venituri în 2017 au fost bugetele municipiului Chişinău (3695 mil. lei), UTA Găgăuzia (771 mil. lei), mun. Bălţi (470 mil. lei), raioanele Cahul (455 mil. lei), Ungheni (422 mil. lei), Orhei (415 mil. lei), Hânceşti (395 mil. lei).
Indicatorul care concretizează mărimea veniturilor bugetului UAT II, oferind posibilitatea operării comparaţiilor între diferite UAT de nivelul doi, este raportul dintre veniturile bugetare şi numărul de locuitori ai UAT de nivelul 2 considerată în analiză. În acest sens, cele mai mari valori ale acestui parametru au fost înregistrate în 2017 în UTA Găgăuzia (5,1 mii lei), mun. Chişinău (4,7 mii lei), raionul Dubăsari şi Rezina (4,5 mii lei), Cantemir, Râşcani şi Şoldăneşti (4,1 mii lei).
Menţionăm că media naţională a veniturilor bugetelor locale pe cap de locuitor în 2017 a fost egală cu 3,8 mii lei. Primul factor care se impune să fie evocat pentru a explica aceste evoluţii este de natură legală şi ţine de tratamentul preferenţial al UTA Găgăuzia în calitate de plătitor de impozite şi taxe şi beneficiar de servicii publice comparativ cu celelalte UAT de nivelul doi.
„Este foarte important de a consolida baza veniturilor proprii la nivel local. Impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice şi juridice este foarte important în acumularea veniturilor la nivel local. De aceea, este necesar un sistem cât mai funcţional de evaluare a acestor proprietăţi. Or, evaluarea înseamnă şi capacitatea oamenilor de a plăti pentru acea proprietate. Acea valoare depinde de nivelul de dezvoltare a localităţii”, constată Victor Giosan, Înalt Consilier al UE pe reforma administraţiei publice locale.
Suplimentar la sursele care alimentează bugetele raionale, bugetul central al UTA Găgăuzia beneficiază de încasări în proporţie de 100% din volumul total al impozitului pe venitul persoanelor fizice colectat pe teritoriul UTA, 100% din impozitul pe venitul persoanelor juridice colectat pe teritoriul UTA, 100% din TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul UTA colectată pe teritoriul UTA, 100% din accizele la mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul UTA colectate pe teritoriul UTA. În acelaşi timp, UTA Găgăuzia nu beneficiază de transferuri cu destinaţie generală.
Specificul economic şi social al UAT, determinând dimensiunea transferurilor de la bugetul de stat (capacitatea fiscală, numărul şi structura populaţiei, suprafaţa UAT), randamentul impozitelor şi taxelor locale şi încasările din alte surse de venituri bugetare reprezintă un alt factor cu impact asupra mărimii veniturilor bugetelor locale.
Un alt factor determinant cu influenţă asupra mărimii veniturilor BUAT ţine de abilitatea şi competenţa autorităţilor APL de a gestiona economia locală şi finanţele publice locale.
De asemenea, şi nivelul de implicare a comunităţilor locale în procesele decizionale la nivel de UAT aduce contribuţii importante la dezvoltarea economică locală.
Cele mai mari bugete pe partea de cheltuieli au fost în 2017 ale municipiului Chişinău (cheltuielile totale fiind de 3627 mil. lei), UTA Găgăuzia (710 mil. lei), municipiului Bălţi (473 mil. lei), raioanele Cahul (456 mil. lei), Ungheni (428 mil. lei) şi Orhei (414 mil. lei). Dintre bugetele analizate, în 2017 cele mai puţin flexibile au fost bugetele raioanelor Taraclia, Drochia, Şoldăneşti şi Donduşeni (ponderea cheltuielilor de personal constituind 56% din cheltuielile totale), urmate de bugetele raioanelor Ocniţa, Floreşti şi Teleneşti (55%).
Raţionamentele puse la baza modului în care sunt repartizate şi relaţionate sursele generatoare de venituri pentru şi între bugetele locale de diferite niveluri, nu derivă din considerente argumentate ştiinţific, fiind mai degrabă produsul unor decizii arbitrare şi/sau obţinute prin negocieri politice netransparente.
Potrivit Angelei Secrieru, centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare şi creşterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaşte proporţii din ce în ce mai pronunţate şi alarmante. Această tendinţă afectează, printre altele, independenţa autorităţilor APL în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localităţi în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale. În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puţine resurse pentru exercitarea competenţelor proprii.
Reticenţa autorităţilor APL de a-şi manifesta iniţiativa şi activismul în dezvoltarea economiilor locale este determinată şi de numărul mare de cazuri de urmărire penală întocmite împotriva aleşilor locali sub pretextul luptei anticorupţie, fenomen observat şi evidenţiat de Misiunea Congresului autorităţilor locale şi regionale al Consiliului Europei ca prezentând, conform standardelor europene, caracteristici problematice şi contradictorii.
Victor URSU
