Agregator de ştiri

Dezvăluiri. Adrian Veștea susține că Nicușor Dan nu a vrut ca Bolojan să fie informat înainte de nominalizare de premier: „S-a dorit păstrarea discreției până a doua zi”

MediaFax.ro - 30 Iulie, 2026 - 15:34

Invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, Adrian Veștea a oferit noi detalii despre discuțiile purtate la Palatul Cotroceni înaintea nominalizării sale pentru funcția de premier.

Liberalul a declarat că și-a asumat candidatura, dar că a dorit ca Ilie Bolojan, președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca decizia să devină publică.

„Mi-am asumat. Am avut chiar o discuție prealabilă în care am dorit să-l sunăm pe domnul președinte Bolojan, să-l lămurim”, a afirmat Adrian Veștea.

Întrebat dacă, în timpul ultimelor discuții de la Cotroceni, i-a propus direct lui Nicușor Dan să îl contacteze pe Bolojan, Veștea a răspuns afirmativ.

„Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el”, a explicat liberalul.

Nicușor Dan ar fi vrut ca Bolojan să fie sunat după anunț

Veștea a precizat că propunerea de a-l contacta în prealabil pe liderul PNL i-a aparținut.

„Eu am zis să-l sunăm. A zis că o să-l sunăm după ce voi fi nominalizat”, a relatat fostul premier desemnat.

Adrian Veștea a confirmat că l-a contactat pe Ilie Bolojan după anunțul public, însă nu împreună cu președintele Nicușor Dan.

„L-am sunat singur”, a spus acesta.

Întrebat ce a discutat cu liderul PNL, Veștea a precizat că nu a existat o conversație, deoarece Bolojan nu i-a răspuns la telefon.

„Nu a răspuns”, a declarat liberalul.

Moderatorul  i-a atras atenția că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a creat impresia că prim-vicepreședintele PNL acceptase candidatura „peste capul partidului”. Veștea a admis că imaginea publică a momentului putea fi interpretată în acest fel, dar a susținut că decizia sa a fost motivată de blocajul politic și administrativ.

„În lumea aparențelor în care trăim, aparența era creată. Până la urmă, lucrurile de la care cred că ar trebui să pornim sunt următoarele: țara era de foarte multă vreme în interimat”, a explicat Adrian Veștea.

Contextul nominalizării lui Adrian Veștea

Adrian Veștea a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan pe 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. La acel moment, Veștea era președintele Consiliului Județean Brașov, prim-vicepreședinte al PNL și fost ministru al Dezvoltării.

Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL. Ilie Bolojan, liderul liberalilor și premier interimar la acel moment, a descris decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului.

Veștea a mers mai departe cu procedura de învestire, deși PNL nu i-a acordat sprijinul oficial. Pe 22 iunie, cabinetul propus de el a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.

Veștea susține că primise asigurări privind existența voturilor

Adrian Veștea a declarat că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că exista sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea guvernului.

Potrivit acestuia, calculele se bazau pe voturi din PNL și USR, dar și pe posibilul sprijin al UDMR. Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat pentru funcția de premier, ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare.

„Înțelesesem că există suportul necesar ca vot, atât timp cât cei din UDMR nu spuseseră că nu vor vota un eventual guvern. Celelalte voturi ar fi venit, pe de-o parte, din tabăra PNL, iar o parte din tabăra USR, din discuțiile avute în seara respectivă”, a explicat Veștea.

El a arătat că această concluzie a fost formulată în urma discuțiilor purtate de Eugen Tomac cu partidele.

„În urma discuțiilor avute și cu Eugen Tomac, care a făcut un tur pe la toate formațiunile politice, ajunseseră la această concluzie. Altfel, nu cred că ar fi existat o astfel de propunere și nu am fi parcurs toate aceste etape”, a declarat Adrian Veștea.

Veștea a precizat că discutase inclusiv cu reprezentanți ai UDMR și că exista, inițial, disponibilitatea susținerii unui guvern care să pună capăt interimatului.

„Aveam, oarecum, la vremea respectivă, promisiunea – evident, urma să existe o dezbatere în cadrul formațiunii – că vor susține un eventual guvern, fiindcă era o perioadă foarte lungă de interimat, iar țara trebuia să iasă din această situație”, a spus el.

Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus.

Categorii: MediaFax.ro

Gheorghe Lămureanu, Agroterra, Fermier din Constanţa: „Am scăzut suprafaţa de grâu cu 150 de hectare faţă de anul trecut. Să vinzi 12-13 kg de grâu şi să iei un litru de motorină este strigător la cer“

ZF.ro - 30 Iulie, 2026 - 13:15
Costurile pentru cultivarea unui hectar de grâu au ajuns la circa 7.000 de lei, iar la o producţie de 7.000 kg/hec­tar, cât s-a obţinut în medie în acest an, şi la un preţ de 0,75-0,80 lei/kg, fermierii nu mai ies pe profit, spune Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agroterra, companie care lucrează te­renuri agricole în judeţul Con­stan­ţa.
Categorii: ZF.ro

ZF Ce faci cu banii tăi? Un proiect ZF sub umbrela FIT. Cum e să porneşti un business cu zacuscă la doar 23 de ani, în perioada studenţiei, şi care este filosofia de business şi de viaţă a fondatorului brandului Idicel: „Small is beautiful. Am ales să...

ZF.ro - 30 Iulie, 2026 - 13:08
Răzvan Rusu avea doar 23 de ani şi era student la Economie Agroalimentară, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, atunci când a descoperit satul Idicel Pădure din judeţul Mureş. Originar din Reghin, el a ajuns în zonă în urmă cu 14 ani şi a observat că pe dealuri rămâneau multe cireşe neculese. În loc să le lase să se piardă, s-a gândit să le transforme în dulceaţă, împreună cu o gospodină din sat.
Categorii: ZF.ro

Pompierii români pleacă să stingă incendiile de pădure din Grecia. Primul contingent, la Attica

MediaFax.ro - 30 Iulie, 2026 - 12:58

Potrivit IGSU, România participă la program printr-un modul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, desfășurat sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și organizat de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO). Misiunea are ca scop sprijinirea autorităților elene în gestionarea riscurilor generate de incendiile de vegetație.

Primul contingent este format din 40 de pompieri, care se deplasează către localitatea Nea Makri, în regiunea Attica, la aproximativ 25 de kilometri nord-est de Atena.

Echipamentele pompierilor români

Modulul românesc dispune de autospeciale pentru stingerea incendiilor de pădure cu capacități de 3.000, 5.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, o autospecială de primă intervenție și comandă dotată cu sistem de aeronavă fără pilot (UAS), o autospecială de comunicații radio, un microbuz, un camion cu container și un vehicul utilitar de teren echipat pentru intervenții.

Pentru asigurarea continuității misiunii, efectivele vor fi schimbate în 16 și 31 august, când alte două contingente, fiecare alcătuit din câte 40 de pompieri, vor prelua misiunea.

Pe durata desfășurării operațiunii, pompierii români vor monitoriza zonele de risc și vor interveni pentru limitarea și stingerea incendiilor de pădure în regiunile stabilite de autoritățile elene.

Pompierii români, pentru al cincilea an consecutiv în programul de pre-poziționare

Programul de pre-poziționare este finanțat de Uniunea Europeană și face parte din strategia europeană de prevenire și combatere a incendiilor de pădure în sudul continentului. În acest an, la misiunea din Grecia participă echipe operative din România, Cehia, Franța și Republica Moldova. România este prezentă în program pentru al cincilea an consecutiv, după participările din perioada 2022–2025.

Categorii: MediaFax.ro

România își revizuiește planul de combatere a poluării atmosferice, după noi date privind emisiile

MediaFax.ro - 30 Iulie, 2026 - 12:56

Decizia vine în contextul în care datele oficiale arată că țara noastră continuă să depășească țintele naționale pentru anumite tipuri de emisii.

Programul este actualizat în baza noilor date privind emisiile

Hotărârea de Guvern modifică Programul național de control al poluării atmosferice, aprobat inițial în 2023, pentru a adapta politicile publice la cele mai recente date privind nivelul emisiilor și la angajamentele asumate de România în domeniul protecției mediului.

Potrivit Executivului, revizuirea programului are la bază un studiu de specialitate și urmărește consolidarea măsurilor destinate reducerii poluanților atmosferici, astfel încât acestea să răspundă evoluției indicatorilor de mediu și să permită atingerea obiectivelor stabilite prin legislația europeană.

România depășește în continuare limitele pentru doi poluanți importanți

Necesitatea actualizării programului este justificată de datele din inventarele naționale ale emisiilor de poluanți atmosferici, care arată că România continuă să înregistreze depășiri ale angajamentelor naționale în cazul oxizilor de azot (NOx) și al particulelor fine în suspensie (PM2,5).

De asemenea, inventarul național aferent anului 2023, transmis Comisiei Europene în februarie 2025, confirmă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea acestor emisii, considerate printre cei mai importanți factori care afectează calitatea aerului și sănătatea populației.

Oxizii de azot sunt generați în principal de transportul rutier, industrie și producerea energiei, în timp ce particulele fine PM2,5 provin din trafic, încălzirea locuințelor și anumite activități industriale. Din cauza dimensiunii foarte mici, acestea pot pătrunde adânc în plămâni și sunt asociate cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare.

Măsurile vor fi monitorizate de autoritățile responsabile

Hotărârea pune în aplicare prevederile Legii nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de poluanți atmosferici și stabilește cadrul pentru implementarea și monitorizarea noilor măsuri de către instituțiile publice cu atribuții în domeniu.

Conform legislației, Programul național de control al poluării atmosferice trebuie revizuit cel puțin o dată la patru ani sau ori de câte ori datele raportate Comisiei Europene indică riscul ca România să nu își respecte obligațiile privind reducerea emisiilor.

Măsurile vizează protejarea sănătății și respectarea obligațiilor europene

Executivul susține că actualizarea programului reprezintă o etapă necesară pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea impactului poluării asupra sănătății populației și a mediului.

Implementarea măsurilor revizuite ar trebui să contribuie atât la diminuarea emisiilor poluante, cât și la dezvoltarea unor politici publice mai eficiente în domeniul protecției mediului, în acord cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Categorii: MediaFax.ro

Pagini

Subscribe to Capital Market agregator