Agregator de ştiri

În vârstă de 23 de ani, Rogers a semnat un contract pe șapte ani cu gruparea londoneză. Suma plătită de Chelsea este de 117 milioane de lire sterline (aproximativ 136 de milioane de euro), potrivit datelor SkySports, și depășește precedentul record, stabilit în această vară, când Elliot Anderson a fost transferat de Manchester City pentru 116 milioane de lire sterline.

„Sunt foarte entuziasmat. Pentru mine, Chelsea este cel mai mare club din Londra și o echipă pe care am admirat-o încă din copilărie. Sunt încântat de proiect, de noul antrenor, de jucătorii pe care îi avem și de direcția în care merge clubul. De aceea sunt aici și abia aștept să încep”, a declarat Rogers la prezentarea la noul club.

Antrenorul Xabi Alonso, factorul decisiv în alegerea atacantului

Internaționalul englez a afirmat că discuțiile purtate cu antrenorul Xabi Alonso au cântărit decisiv în alegerea sa.

„Am avut câteva discuții cu el și era important pentru mine să înțeleg cum este ca antrenor și cum vrea să joace echipa. Viziunea lui se potrivește foarte bine cu modul în care văd eu fotbalul și cu felul în care vreau să evoluez. Acesta a fost un factor foarte important în decizia mea”, a spus atacantul.

Rogers a vorbit și despre perspectiva de a evolua din nou alături de Cole Palmer, fostul său coleg de la academia și prima echipă a lui Manchester City.

„Îl cunosc pe Cole de când aveam aproximativ 14 ani, de la loturile de juniori ale Angliei și apoi de la Manchester City. Vorbim despre posibilitatea de a juca din nou împreună de ceva vreme. Mă sună și îmi trimite mesaje încontinuu. Cred că acesta este unul dintre cele mai speciale lucruri: să joci alături de unul dintre cei mai buni prieteni ai tăi”, a afirmat Rogers.

Rogers părăsește, astfel, Aston Villa, formație calificată în Liga Campionilor, pentru a se alătura echipei pregătite de Xabi Alonso, care nu va evolua în cupele europene în sezonul 2026-2027.

Hegseth a prezentat noua estimare în cadrul unei audieri tensionate în Comisia pentru Credite a Senatului, unde republicanii încearcă să promoveze un pachet bugetar de aproximativ 95 de miliarde de dolari destinat finanțării armatei, dar și altor priorități ale administrației Trump.

„Fără aceste fonduri, ne confruntăm cu deficite critice”, a declarat Hegseth, potrivit AP, calificând finanțarea suplimentară drept „urgentă și necesară”. El a susținut că aceasta, alături de bugetul de 1.500 de miliarde de dolari propus de Trump pentru apărare, reprezintă „o investiție fără precedent în armata americană”.

Audierile au fost întrerupte în repetate rânduri de protestatari, la câteva zile după ce Pentagonul a anunțat moartea altor trei militari americani în conflictul cu Iranul. Potrivit Departamentului Apărării, bilanțul victimelor în rândul militarilor americani a ajuns la 17 morți, iar peste 100 au fost răniți de la începutul lunii iulie.

Democrații avertizează asupra unui „nou război fără sfârșit”

Democrații au criticat solicitarea de fonduri suplimentare și strategia administrației Trump în conflictul cu Iranul. Senatoarea Patty Murray, principalul democrat din comisie, a avertizat că Statele Unite riscă să intre într-un „nou război fără sfârșit”.

„Acest război scapă din nou de sub control”, a declarat Murray. Ea a remarcat că Trump a afirmat în repetate rânduri că un acord cu Iranul este iminent și că războiul se va încheia curând, însă acum solicită alte fonduri pentru continuarea operațiunilor.

La rândul său, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a pus sub semnul întrebării necesitatea unor noi fonduri, afirmând că Pentagonul nu a cheltuit încă aproximativ jumătate din cele 150 de miliarde de dolari aprobate anul trecut de Congres pentru apărare.

Hegseth a răspuns că fondurile rămase vor fi utilizate până la sfârșitul actualului exercițiu fiscal, în luna septembrie.

În timpul audierii, mai mulți senatori republicani au cerut explicații și privind situația din Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul mondial de petrol, în contextul temerilor că Iranul ar putea restricționa traficul maritim. Șeful Statului Major, generalul Dan Caine, a refuzat să speculeze asupra unui astfel de scenariu, ceea ce a atras criticile unor senatori.

Republicanii promovează un pachet bugetar de 95 de miliarde de dolari

Pachetul bugetar propus de republicani prevede 60 de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului cu Iranul și alte 12 miliarde de dolari pentru alte priorități din domeniul securității naționale. Documentul mai include câte 10 miliarde de dolari pentru sprijinirea fermierilor afectați de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și pentru modificări ale legislației electorale, inclusiv introducerea unor noi cerințe privind identificarea alegătorilor.

Casa Albă a cerut Congresului să adopte pachetul bugetar „fără modificări” și cât mai rapid.

În această săptămână, Senatul urmează să dezbată o nouă rezoluție privind limitarea competențelor președintelui de a continua războiul fără aprobarea Congresului. Camera Reprezentanților a adoptat deja o măsură similară, susținută de democrați și de câțiva republicani, însă niciuna dintre inițiative nu a fost aprobată până acum de ambele camere ale Congresului.

Nemulțumirea aliaților arabi ai Washingtonului este alimentată atât de atacurile iraniene, cât și de îndoielile privind capacitatea Statelor Unite de a proteja statele din regiune și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit Bloomberg, care citează persoane familiarizate cu discuțiile regionale, unii oficiali din Golf consideră că liderii iranieni nu vor renunța la controlul exercitat asupra traficului naval din Ormuz decât în urma unei operațiuni militare americane mult mai agresive.

Printre scenariile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, punctul central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului.

Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”: Washingtonul ar trebui să provoace Iranului pierderi suficient de mari pentru a-l obliga să facă concesii privind Strâmtoarea Ormuz și programul nuclear.

În lipsa unei acțiuni decisive, avertizează aceștia, confruntarea s-ar putea transforma într-un război de intensitate redusă care să dureze luni întregi, cu efecte majore asupra investițiilor, turismului și exporturilor energetice din Golf.

Kuwaitul și Bahrainul, lovite de atacuri iraniene

Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacurile iraniene asupra infrastructurii militare, energetice și civile.

Kuwaitul a anunțat că loviturile iraniene au avariat centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă. Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate, în timp ce petroliere și alte nave comerciale au fost atacate în apropierea Strâmtorii Hormuz.

Iranul a atacat inclusiv instalații și baze care găzduiesc forțe americane, după noile bombardamente efectuate de SUA asupra unor ținte din sudul și vestul teritoriului iranian.

Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității acestor state și amenințări directe la adresa securității regionale.

Escaladarea i-a făcut pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate oferite de Washington mai sunt suficiente. Potrivit Bloomberg, anumite state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene.

În paralel, Kuwaitul și Pakistanul au discutat despre aprofundarea relațiilor de apărare, iar Bahrainul și Iordania s-ar fi arătat interesate de acorduri similare privind armamentul și pregătirea militară.

Qatarul cere oprirea imediată a războiului

Statele arabe nu sunt însă unite în privința răspunsului care ar trebui dat Iranului.

Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și susține revenirea imediată la negocieri. Autoritățile de la Doha se tem că o invazie terestră sau o operațiune împotriva insulei Kharg ar putea readuce confruntarea la intensitatea din lunile martie și aprilie, când mii de rachete și drone au fost lansate asupra unor ținte din regiune.

Strâmtoarea Ormuz, din nou aproape blocată

Cea mai mare sursă de îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridorul maritim prin care erau transportate, înaintea războiului, o parte importantă a petrolului și gazelor naturale exportate de statele din Golf.

Traficul naval s-a prăbușit din nou după reluarea ostilităților. Pe 16 iulie, doar trei nave de transport de mărfuri au traversat strâmtoarea, cel mai redus nivel zilnic înregistrat din luna mai. În aceeași perioadă, nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave pentru transportul gazelor naturale lichefiate.

Ocuparea insulei Kharg, un scenariu cu riscuri uriașe

Insula Kharg reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilități strategice ale Iranului. O mare parte a petrolului iranian destinat exportului trece prin terminalele amplasate pe insulă.

Cucerirea acesteia ar putea limita capacitatea Teheranului de a obține venituri din petrol și ar oferi Statelor Unite un instrument suplimentar de presiune în negocieri.

Operațiunea ar avea însă riscuri uriașe. Trupele americane ar putea deveni ținta unor atacuri iraniene de la distanță mică, dificil de interceptat, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri și mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice.

Un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja îngrijorate de perturbarea livrărilor prin Ormuz și de amenințarea rebelilor Houthi de a extinde blocada navală asupra transporturilor saudite. Cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni pe fondul acestor riscuri.

Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat. Întrebat despre posibilitatea retragerii SUA, președintele american a afirmat că Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, dar a adăugat: „Nu plecăm mâine”.

Războiul amenință transformarea economică a Golfului

Pentru Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, conflictul reprezintă nu doar o amenințare militară, ci și una existențială pentru strategiile lor economice.

Aceste state încearcă să reducă dependența de petrol și să atragă investiții în inteligență artificială, turism, servicii financiare, tehnologie și infrastructură. Toate aceste planuri presupun însă stabilitate regională și acces sigur la marile rute comerciale.

Atacurile și blocarea parțială a Strâmtorii Hormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice.

Liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate în acordul provizoriu dintre Washington și Teheran. Potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție în valoare de 300 de miliarde de dolari.

Niciunul dintre cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond. Oficialii arabi resping ideea că țările atacate de Iran ar trebui să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice.

Vizita lui Aoun este prima efectuată de un președinte libanez la Casa Albă din 2009 încoace. Aceasta are loc în contextul în care SUA încearcă să stabilizeze situația din sudul Libanului, în urma conflictului dintre Israel și gruparea șiită Hezbollah, susținută de Iran.

„Este un loc și o țară care au fost tratate foarte prost și ne vom asigura că vor fi tratate cum trebuie și cu respectul pe care îl merită. Vom ajuta foarte mult Libanul”, a declarat liderul american după întrevedere, potrivit Associated Press, fără a oferi detalii privind eventuale măsuri concrete.

Ulterior, Trump a anunțat pe platforma Truth Social că a dispus administrației sale să permită tuturor companiilor aeriene americane să opereze zboruri directe către Liban.

„După întâlnirea cu președintele Libanului, Joseph Aoun, care a depus eforturi remarcabile pentru transformarea țării sale, dispun administrației mele să permită tuturor companiilor aeriene americane să zboare direct în Liban, astfel încât americanii să poată vizita cu ușurință această țară frumoasă”. El a adăugat că speră „ca și alte țări să facă același lucru”.

Zborurile comerciale directe între SUA și Liban au fost suspendate în 1985, în timpul administrației Ronald Reagan, după deturnarea cursei TWA 847.

Retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului

În cadrul discuțiilor, Joseph Aoun a pledat pentru retragerea completă a trupelor israeliene din sudul Libanului. Totodată, și pentru consolidarea sprijinului internațional acordat armatei libaneze, astfel încât aceasta să preia controlul asupra zonelor în care Hezbollah a avut o prezență puternică.

Întâlnirea a avut loc la mai puțin de o lună după anunțarea unui acord-cadru, mediat de Statele Unite, între Israel și Liban, care prevede retragerea treptată a forțelor israeliene și dezarmarea Hezbollah prin implementarea unor „zone-pilot”.

Armata israeliană anunțase, deja, luni, că începuse retragerea trupelor în cadrul fazei-pilot.

În timpul întâlnirii de la Casa Albă, Trump a afirmat că Libanul continuă să se confrunte cu „o problemă Hezbollah” și a sugerat că ar putea discuta personal cu reprezentanții grupării, dacă autoritățile libaneze ar considera util acest lucru. De asemenea, el a reluat ideea unei implicări a Siriei în combaterea Hezbollah, o propunere considerată sensibilă pe scena politică libaneză.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Director al Federației Române de Baschet (FRB) și are la bază participarea formației clujene, pentru al doilea sezon consecutiv, în două competiții europene, anunță marți U-BT Cluj-Napoca.

Campioana României va evolua pe plan extern în EuroCup, a doua competiție europeană ca valore, și, pentru al doilea an consecutiv, în competiția regională din Europa de Est – ABA League (Liga Adriatică).

Potrivit hotărârii adoptate de forul național, U-BT Cluj va intra în play-off, la fel ca în ediția anterioară, de pe prima poziție a tabloului. Însă, echipa nu va beneficia de avantajul terenului propriu în niciuna dintre seriile eliminatorii.

Sezonul 2026-2027 al Ligii Naționale va reuni 14 echipe, care vor disputa sezonul regulat în sistem tur-retur, în perioada 3 octombrie 2026 – 16 aprilie 2027. Primele șase clasate se vor califica direct în play-off, în timp ce formațiile de pe locurile 7-10 vor disputa un turneu play-in pentru stabilirea ultimei echipe calificate în faza eliminatorie.

Play-off-ul este programat între 21 aprilie și 6 iunie 2027. Sferturile de finală, semifinalele și finala se vor disputa după sistemul „cel mai bun din cinci meciuri”, iar finala pentru locul 3 și partidele de clasament pentru locurile 5-8 vor fi decise după sistemul „cel mai bun din trei meciuri”.

Consiliul Director al FRB a aprobat și regulamentul privind utilizarea jucătorilor străini. Toate echipele din LNBM vor putea înregistra câte șase jucători străini atât în lotul lărgit, cât și pe foaia oficială de joc. Cluburile participante în competițiile europene vor avea dreptul să înscrie șapte jucători străini în lotul lărgit, însă vor putea utiliza în meciuri tot maximum șase.

Totodată, toate echipele vor avea obligația de a avea permanent pe teren cel puțin un jucător român.

Directorul general al Deutsche Bahn, Evelyn Palla, a anunțat marți că măsura va fi aplicată la nivel național, după ce consumul de alcool fusese interzis deja în aproximativ 30 de gări importante.

„Prea des am văzut că acolo unde se consumă prea mult alcool crește și violența. Ajunge. Acum luăm măsuri și mai ferme”, a declarat Palla, citată de Deutsche Welle.

Incidentul care a grăbit introducerea interdicției

Discuțiile despre siguranța în gări și în trenuri s-au intensificat după un incident petrecut vineri seară. Un angajat al companiei feroviare germane a fost grav rănit după ce a căzut dintr-un tren care circula între Offenburg și Karlsruhe, două orașe din sud-vestul Germaniei. Potrivit informațiilor preliminare, incidentul s-a produs în timpul verificării biletului unui pasager aflat în stare de ebrietate. Ancheta este în desfășurare.

Șefa Deutsche Bahn a descris cazul drept „un atac brutal și lipsit de sens” și a spus că acesta demonstrează necesitatea unor măsuri suplimentare pentru creșterea siguranței.

Interdicția va fi introdusă treptat

În prezent, consumul de alcool este deja interzis în câteva zeci de gări importante, inclusiv în Hamburg, Köln și München. Potrivit Deutsche Bahn, experiența de până acum arată că acolo unde alcoolul este interzis scad atât incidentele violente, cât și cantitatea de deșeuri.

Interdicția va fi introdusă treptat. De la 1 septembrie, ea se va aplica în gara centrală din Berlin, în gara Berlin Gesundbrunnen și în gările din orașele Kiel și Braunschweig. Până la 15 octombrie, regula va fi extinsă la toate cele 5.400 de gări din Germania.

Regula se va aplica pe peroane și în holurile gărilor.

Alcoolul rămâne permis în restaurantele din gări

Interdicția nu va afecta restaurantele și localurile din incinta gărilor, unde alcoolul va putea fi în continuare servit. De asemenea, călătorii vor putea transporta băuturi alcoolice sigilate în bagaje.

Respectarea regulilor va fi supravegheată de personalul de securitate al căilor ferate germane și de Poliția Federală. Persoanele care încalcă interdicția pot fi obligate să părăsească gara și pot primi interdicția de a mai intra în incintă.

Gările, focare de criminalitate

Sindicatul Poliției Germane (GdP) susține inițiativa, însă avertizează că aplicarea interdicției ar putea fi dificilă.

Andreas Roßkopf, responsabil pentru Poliția Federală în cadrul GdP, a declarat că „gările din Germania au devenit adevărate focare de criminalitate”, iar consumul de alcool, în special în marile gări deschise permanent, reprezintă o problemă majoră.

În schimb, vicepreședintele sindicatului, Alexander Poitz, consideră că măsura va fi greu de aplicat din cauza deficitului de personal și susține că interdicția ar trebui extinsă și în trenuri.

„Nu are sens să interzici alcoolul în gări, dar să permiți consumul lui în tren”, a afirmat acesta.