Meseria de salvamar, considerată ani la rând una dintre cele mai căutate slujbe sezoniere pentru tinerii din zonele de coastă, ;i-a pierdut din atractivitate în Italia. Administratorii plajelor și ai piscinelor spun că găsesc din ce în ce mai greu oameni calificați, iar numărul celor care obțin sau își reînnoiesc atestatul de salvamar a scăzut semnificativ. Potrivit unei analize publicate de Il Post, această schimbare este rezultatul unei combinații de factori: condiții de muncă dificile, salarii considerate insuficiente, responsabilități juridice tot mai mari și reguli mai stricte pentru obținerea brevetului profesional.
Salarii mici și responsabilitate uriașăSalvamarii intervievați de publicația italiană spun că, în multe cazuri, remunerația este de doar 5-6 euro net pe oră, uneori cu o parte din bani plătiți neoficial. Deși legislația prevede zile libere și program reglementat, în practică există situații în care un singur salvamar supraveghează plaja pe întreaga durată a sezonului, fără repaus săptămânal. În același timp, răspunderea este una foarte mare. Un salvamar poate răspunde atât civil, cât și penal dacă o intervenție întârzie sau dacă se constată neglijență într-un incident care provoacă rănirea sau decesul unui turist.
Un salvamar are răspunderi atât civile, cât și penale. Sursa foto: Mediafax Foto.
Examenul a devenit mult mai dificilÎncepând cu 2024, Italia a introdus reguli noi pentru certificarea salvamarilor, menite să profesionalizeze această ocupație. Candidații trebuie să treacă probe fizice solicitante, precum parcurgerea a 100 de metri înot într-un timp limită de un minut și 40 de secunde sau 25 de metri în apnee. Chiar și reînnoirea brevetului presupune acum un nou examen practic, nu doar plata unei taxe administrative. Federațiile care organizează cursurile spun că noile reguli au redus drastic numărul centrelor autorizate și, implicit, al noilor salvamari formați anual.
Fenomenul începe să se vadă și în RomâniaProblema nu este exclusiv italiană. Și pe litoralul românesc autoritățile și operatorii privați au avertizat înaintea sezonului estival că există un deficit de peste 30% de salvamari. Reprezentanții serviciilor Salvamar spun că este tot mai greu să găsească persoane bine pregătite fizic și dispuse să accepte un loc de muncă sezonier, iar mulți dintre cei cu experiență aleg să plece în străinătate, unde salariile și condițiile de muncă sunt mai atractive.
O meserie esențială pentru siguranța turiștilorÎn fiecare sezon estival, salvamarii sunt primii care intervin în cazurile de înec, accidente sau alte urgențe produse pe plajă. Într-un moment în care valurile de căldură aduc un număr tot mai mare de turiști pe litoral, lipsa personalului calificat poate pune presiune suplimentară asupra serviciilor de intervenție. Autoritățile avertizează că, fără îmbunătățirea condițiilor de muncă și fără stimulente serioase pentru atragerea tinerilor, deficitul de salvamari ar putea deveni o problemă tot mai mare în multe din statele europene.
Conflictul a izbucnit în urma procesului deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă a cerut punerea la dispoziție a tuturor sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026.
ÎCCJ a solicitat inclusiv efectuarea unei rectificări bugetare și aplicarea unor penalități în cazul în care Guvernul nu pune în executare hotărârea.
Guvernul acuză o ingerință în atribuțiile sale bugetareExecutivul susține, în sesizarea adresată CCR, că instanțele judecătorești nu pot decide modul în care sunt repartizate resursele bugetului de stat.
Guvernul consideră că, prin obligarea sa să aloce integral fondurile solicitate de ÎCCJ, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Parlamentului, singurele autorități care au, potrivit Constituției, atribuții în elaborarea și aprobarea bugetului.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, a susținut premierul Ilie Bolojan după decizia de sesizare a Curții Constituționale.
În nota pregătită de Secretariatul General al Guvernului se arată că nici puterea executivă și nici cea legislativă nu pot fi obligate printr-o hotărâre judecătorească să adopte acte normative cu un conținut prestabilit. Executivul invocă principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
Înalta Curte a câștigat procesul în primă instanțăCurtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare pentru plata integrală a restanțelor salariale scadente în 2026.
Instanța a stabilit un termen de executare de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În cazul întârzierii, a fost prevăzută o penalitate de 1% pe zi, precum și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor.
Executivul a atacat sentința cu recurs. Dosarul este judecat chiar de Înalta Curte, care a amânat pronunțarea pentru 23 iulie. Miza financiară este estimată la aproximativ 5,2 miliarde de lei, sumă care ar include restanțele salariale, dobânzile și penalitățile aferente.
ÎCCJ acuză presiuni asupra JustițieiÎnalta Curte a respins acuzațiile formulate de Guvern și a susținut că demersul său urmărește punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului.
Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul procesului. ÎCCJ a susținut că argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, nu prin calificări publice anticipate.
Decizia CCR va stabili dacă demersurile Înaltei Curți au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul este obligat să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale definitive. Curtea poate indica și conduita pe care cele două autorități trebuie să o urmeze pentru stingerea conflictului.
„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium.
Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană.
„Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație.
Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre „pe ușa din spate”Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria.
„Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare.
Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate.
Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene.
Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATOMinistrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO.
Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026.
Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern.
„Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria.
Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor OrbánNoua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament.
Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán.
Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”.
Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.
Procesul a fost deschis la Tribunalul Federal pentru Districtul de Nord al Californiei, în Oakland. Reclamanții, ale căror identități nu au fost făcute publice, se numără printre angajații informați în luna mai că posturile lor vor fi eliminate, în cadrul unei restructurări care a vizat aproximativ 10% din personalul global al Meta, adică aproape 8.000 de persoane.
Cei 26 sunt încă angajați ai companiei, iar încetarea contractelor lor ar urma să înceapă pe 22 iulie. Ei cer instanței să suspende concedierile până la soluționarea individuală, prin arbitraj, a acuzațiilor formulate împotriva Meta.
Sistemele AI nu ar fi ținut cont de absențele aprobatePotrivit plângerii, Meta ar fi utilizat o „constelație de sisteme interne de inteligență artificială” pentru evaluarea, clasificarea și selectarea angajaților care urmau să fie concediați.
Printre acestea s-ar fi numărat „Metamate”, un asistent bazat pe un model lingvistic de mari dimensiuni, agenți digitali de tip „second brain”, clasamente algoritmice de performanță și sisteme care analizau utilizarea instrumentelor AI de către fiecare angajat.
Evaluările ar fi inclus indicatori precum productivitatea, volumul de activitate, calificativele de performanță, scorurile privind adoptarea inteligenței artificiale și numărul de tokenuri AI consumate.
Avocații angajaților susțin că asemenea punctaje nu puteau fi acumulate de persoanele aflate în concediu medical sau familial și nici de angajații a căror activitate era redusă din cauza unei dizabilități. În loc să corecteze rezultatele pentru a ține cont de absențele protejate de lege, sistemul le-ar fi înregistrat drept o scădere a performanței.
În consecință, angajații aflați în concedii aprobate ar fi avut un risc mai mare de a fi incluși pe lista concedierilor, susțin reclamanții.
Acuzații privind monitorizarea activității angajațilorDocumentele depuse în instanță susțin că Meta ar fi colectat și analizat informații despre activitatea desfășurată pe dispozitivele companiei, inclusiv apăsările de taste, mișcările mouse-ului, conținutul ecranului, istoricul de navigare, mesajele și e-mailurile.
Datele ar fi fost folosite pentru dezvoltarea unor instrumente AI și pentru calcularea scorurilor de productivitate ale angajaților, potrivit plângerii. Meta nu a confirmat că aceste informații au fost utilizate pentru stabilirea listei persoanelor concediate.
Toți cei 26 de reclamanți susțin că, în ultimii doi ani, au solicitat, au primit sau au fost eligibili pentru o formă de concediu protejat. Printre ei se află femei care au beneficiat de concediu de maternitate sau pentru sarcină, bărbați aflați în concediu parental și persoane care au avut probleme medicale ori au îngrijit membri ai familiei.
Procesul invocă posibile încălcări ale mai multor legi federale și statale privind concediul familial și medical, protecția persoanelor cu dizabilități și discriminarea legată de sarcină.
Meta: Deciziile au fost luate de oameni, nu de AIMeta respinge acuzațiile și susține că inteligența artificială nu a decis cine urma să fie concediat.
„Acuzațiile sunt lipsite de temei și nu se bazează pe fapte. Deciziile privind personalul și organizarea au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei.
Reclamanții solicită și o analiză independentă a procesului de selecție asistat algoritmic. Ei susțin că menținerea raporturilor de muncă este necesară până la finalizarea procedurilor, deoarece concedierea le-ar putea afecta asigurările medicale, drepturile asociate concediilor, acțiunile neajunse la scadență și, în unele cazuri, statutul de imigrare.
Cazul ar putea deveni unul dintre primele procese importante din Statele Unite care contestă direct utilizarea inteligenței artificiale în selectarea angajaților pentru concedieri.
Franța a ratat calificarea în a treia finală consecutivă de Cupă Mondială, după o partidă în care Spania a controlat mijlocul terenului și a neutralizat atacul format din Kylian Mbappé, Ousmane Dembélé și Michael Olise. Deschamps a recunoscut superioritatea adversarilor, însă conferința sa de presă a căpătat rapid un ton tensionat atunci când discuția a ajuns la arbitraj.
„Suntem dezamăgiți, desigur. Sunt lucruri pe care nu le-am făcut bine. Dar permiteți-mi să vă întreb: credeți că arbitrul a fost la nivelul necesar pentru a conduce o semifinală?”, a declarat Didier Deschamps.
Selecționerul a făcut și o observație despre ceilalți oficiali ai partidei, într-o formulare percepută drept ironică, dar a insistat că nu dorește să folosească arbitrajul drept scuză pentru eliminarea Franței.
Întrebat direct dacă Iván Barton nu ar fi trebuit delegat la o semifinală de Cupă Mondială, Deschamps a făcut imediat un pas înapoi.
„Nu am spus asta. Eu doar am pus o întrebare. Voi ce credeți? Uitați-vă la meci”, a răspuns tehnicianul francez.
Penalty-ul acordat Spaniei a provocat protestele francezilorPrincipala fază contestată s-a produs în prima repriză, când Lucas Digne l-a lovit pe Lamine Yamal în interiorul careului. Barton a indicat imediat punctul cu var, iar decizia a fost menținută după verificarea arbitrajului video.
Francezii au susținut însă că mingea l-ar fi atins pe Yamal în zona brațului înaintea intervenției lui Digne. VAR nu a considerat că există suficiente motive pentru anularea penalty-ului, iar Mikel Oyarzabal a transformat lovitura de pedeapsă și a deschis scorul în minutul 22.
Fostul arbitru spaniol Eduardo Iturralde González a explicat că o eventuală mână în atac, dacă ar fi fost considerată sancționabilă și direct legată de obținerea penalty-ului, ar fi putut duce la anularea deciziei. Reluările au generat însă interpretări diferite, iar contactul a fost considerat accidental.
Controversele nu au vizat doar deciziile care au dezavantajat Franța. Într-o altă fază, Michael Olise a intrat cu talpa asupra lui Rodri, iar unii comentatori au cerut eliminarea francezului. Barton nu i-a arătat nici măcar cartonașul galben, în timp ce Iturralde González a apreciat că intervenția ar fi trebuit sancționată cu avertisment, nu cu eliminare.
Arbitrul salvadorian a fost protagonistul și unui moment neobișnuit în debutul partidei. Barton uitase spray-ul folosit pentru stabilirea distanței zidului la loviturile libere și a fost nevoit să aștepte ca obiectul să-i fie adus de la marginea terenului. Incidentul a provocat o scurtă întrerupere a jocului.
Iván Barton are experiență la nivel internaționalÎn ciuda criticilor formulate de Deschamps, Iván Barton nu este un arbitru lipsit de experiență. Salvadorianul în vârstă de 35 de ani se află pe lista FIFA din 2018 și a condus meciuri la Cupa Mondială din Qatar, Jocurile Olimpice, Cupa Mondială a Cluburilor și în principalele competiții CONCACAF. Semifinala dintre Franța și Spania a fost al patrulea său meci la actuala ediție a turneului.
Cariera sa a inclus însă și episoade controversate. Barton a arbitrat semifinala SUA–Mexic din Liga Națiunilor CONCACAF din 2023, partidă în care a acordat patru cartonașe roșii și pe care a încheiat-o înainte de expirarea timpului suplimentar, după scandări homofobe venite din tribune.
Tot în 2023, Honduras a contestat vehement arbitrajul său din returul cu Mexic, după ce centralul a acordat 12 minute de prelungire. Mexic a înscris golul care a trimis partida în prelungiri în minutul 101 și s-a calificat ulterior la loviturile de departajare, iar conducerea federației din Honduras a anunțat că analizează inclusiv variante juridice.
Dincolo de nemulțumirile față de arbitraj, Deschamps a admis că Franța nu a reușit să se ridice la nivelul adversarei. Spania s-a impus cu 2-0, după golurile marcate de Mikel Oyarzabal și Pedro Porro, și s-a calificat în prima finală mondială de la triumful din 2010. Franța va disputa finala mică.
