Agregator de ştiri

Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld.

Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA

De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut.

„Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta.

Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953.

Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior.

Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel.

Consolidarea capacităților militare

Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA.

În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.

UPDATE Cinci țări membre NATO ar urma să îndeplinească obiectivul de 3,5% privind cheltuielile pentru apărare

Se estimează că cinci țări membre NATO vor îndeplini încă din 2026 obiectivul Alianței de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare.

Potrivit datelor NATO publicate astăzi, Lituania se află pe primul loc în cadrul alianței în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării, cheltuielile de bază pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an.

Lituania este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%), potrivit Sky News.

Raportul a arătat că, anul trecut, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că SUA vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%.

UPDATE Liderii NATO încep să ajungă la dineul organizat de Erdogan

Liderii statelor membre NATO încep să sosească la cina oferită de liderul Turciei la Ankara, cu ocazia summitului NATO.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și soția sa, Emine, i-au întâmpinat pe fiecare lider pe măsură ce aceștia soseau la Complexul Prezidențial Beștepe.

Potrivit Sky News, printre liderii sosiți până în prezent se numără prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, președintele României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit și ea la cină, la fel ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totodată, și Trump a ajuns la dineul oferit de Erdogan, potrivit CNN. 

UPDATE Trump reafirmă că Groenlanda „ar trebui să fie sub controlul SUA”

Președintele american Donald Trump a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să fie sub controlul SUA, nu al Danemarcei, motivând că teritoriul este vital din punct de vedere strategic pentru securitatea americană.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

UPDATE Nicușor Dan: România devine membru fondator al viitoarei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență, care va fi coordonată de Canada

Președintele Nicușor Dan a anunțat marți că România s-a alăturat statelor aliate care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o nouă instituție financiară multilaterală care va fi coordonată de Canada.

România s-a alăturat, marți, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă coordonată de Canada, a anunțat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Această instituție va avea rolul de a sprijini statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității.

UPDATE 16.00. Donald Trump vorbește despre relațiile cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski:

• Trump spune că se înțelege bine și cu Vladimir Putin și cu Zelenski: „Cred că amândoi vor să facă o înțelegere. Păcat că a durat atât de mult.”

• Despre Meloni, susține că relațiile cu premierul Italiei s-au răcit, pentru că Italia nu a ajutat în criza din Iran, dar o place în continuare.
• „Sunt sigur că Erdogan nu dorește ca Iran să aibă o armă nucleară. Sunt sigur de asta”, spune Trump.
• Trump spune că va ridica sancțiunile CAATSA impuse Turciei. „Nu vrem să sancționăm prietenii”
• „Groenlanda mi-a rănit relațiile cu NATO”, susține președintele SUA.

UPDATE. 15.40. Președintele Turciei, R.T.Erdogan, are o întâlnire bilaterală la Palatul Prezidențial cu președintele SUA.

• Erdogan l-a felicitat pe Trump și a spus că sunt prieteni foarte buni.
• Trump a fost impresionat de ceremonie și a spus că va discuta mai multe teme cu omologul său, printre care și cea iraniană. „Astăzi vom vorbi despre comerț. Vom vorbi și despre alte lucruri care au legătură cu armata, o mulțime de lucruri diferite”, spune Trump.
• Președintele Trump: „vom lua o decizie în privința vânzării F35 către Turcia. luăm în considerare”.
• Președintele Trump: „De când ne-am întâlnit prima oară, ne înțelegem. Este o chimie bună între noi”
• Președintele Trump: „Am fost foarte dezamăgit de NATO. Dacă nu era în Turcia, la prietenul meu, e posibil să nu fi participat. Noi nu am fost tratați corect pe Iran. Am investit trilioane de dolari în NATO, pentru a proteja statele europene.”
• Președintele Trump: ” Italia ne-a dezamăgit. Germania ne-a dezamăgit. Franța ne-a dezamăgit. Nu am fost tratați bine. Am fost foarte dezamăgit de NATO. Sincer? Dacă nu ar fi avut loc în Turcia… e posibil să NU fi participat [la NATO]. Am simțit că trebuie să particip pentru că [Erdogan] a dat totul. Într-un fel, testam oamenii! De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, ei nu au fost acolo pentru noi, noi am fost acolo pentru ei. Protejăm țările europene… ai crede că ar fi foarte dispuși să facă ceva pentru a ne ajuta. Și chiar nu au fost”.
• Președintele turc Erdogan despre avioanele F-35 ale Turciei: „Am primit un angajament pentru cinci aeronave, iar președintele Trump și-a respectat, de asemenea, cuvântul în această privință. Președintele Trump își respectă întotdeauna cuvântul. Cred că va fi luată o decizie favorabilă în ceea ce privește programul F-35„

• Donald Trump: „Aș spune că relația cu Turcia este acum probabil mai bună decât a fost vreodată”.

UPDATE. 15.26. Președintele Erdogan și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au avut o conversație informală după primirea de la aeroport. Președintele Turciei îl întâmpină cu o ceremonie fastuoasă pe Donald Trump la Palatul său prezidențial.

UPDATE. 15.19. La Summitul NATO din Ankara a ajuns și președintele Nicușor Dan, dar și liderul Poloniei, Karol Nawrocki.

UPDATE 15.15.Uniforme ceremoniale turce, reprezentând cele 16 mari state turcice de-a lungul istoriei, au fost văzute la Complexul Prezidențial, aliniate pentru a-l întâmpina pe președintele american Trump.

UPDATE 14.40. Primele imagini din întâlnirea lui Donald Trump, la Ankara, înaintea Summitului NATO cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

UPDATE 14.30. Președintele SUA se va întâlni cu liderul Turciei înainte de summitul NATO. Donald Trump urmează să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia se așteaptă să declare că Statele Unite sunt pregătite să restabilească accesul Turciei la achiziționarea de avioane de vânătoare stealth F-35. O astfel de mișcare s-ar putea confrunta cu opoziția Congresului, care ar putea încerca să blocheze demersul din cauza opoziției Israelului.

UPDATE 14.04. Președintele SUA, Donald Trump, a ajuns la Summitul NATO de la Ankara.

Știrea inițială: Președintele Trump sosește la summitul NATO de la Ankara încă furios pe aliații care au refuzat să-l ajute în lupta împotriva Iranului – și hotărât să se asigure că aceștia știu acest lucru, arată Axios. Ani buni, Trump a pus la îndoială în mod deschis dacă cei mai apropiați aliați ai Americii sunt suficient de puternici, suficient de loiali sau suficient de utili pentru a merita protecția pe care s-au bazat de la al Doilea Război Mondial încoace. Refuzul unor aliați de a deschide baze aeriene pentru atacuri americane asupra Iranului – sau de a trimite forțe pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – i-a întărit scepticismul față de NATO până la un dispreț deschis. Umilirea liderilor UE

Trump și-a petrecut săptămânile de la războiul din Iran umilind public liderii UE, inclusiv pe cei care credeau cândva că relațiile lor personale îi pot proteja de mânia sa.

• El a batjocorit-o pe prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, susținând că aceasta l-a „implorat” să-i facă o fotografie la G7. Luni, Trump a postat un meme cu Meloni cu mesajul: „Este nevoie de un ordin de restricție”.
• El a anunțat demisia prim-ministrului britanic Keir Starmer, apoi l-a numit pe Starmer slab și a sugerat că ezitarea sa în privința Iranului arată că „nu este Winston Churchill”.
• Chiar și șeful NATO, Mark Rutte – proeminentul „șoptitor al lui Trump” în Europa – a dat greș luna trecută când a încercat să-l flateze pe Trump cu un grafic cu litere aurii care lăuda „trilionul Trump” în cheltuielile aliate pentru apărare.

„Vreau doar loialitate” Trump, care a spus că s-a gândit să nu participe complet la summitul NATO, a ignorat acest lucru: „Nu avem nevoie de banii lor – nu avem nevoie de nimic”, a spus el. „Vreau doar loialitate”. În Europa cresc temerile că disprețul lui Trump se va manifesta acolo unde contează cel mai mult: amprenta militară a Americii.

• Pentagonul a redus deja numărul echipelor de luptă ale brigăzilor armatei americane din Europa de la patru la trei, anulând o desfășurare planificată de aproximativ 4.000 de soldați în Polonia.
• SUA au luat măsuri de a reduce numărul de avioane, petroliere și nave de război disponibile NATO în caz de criză – forțând Europa să planifice un război cu o putere de foc americană mai mică.

Oficial SUA: „Președintele Trump este nemulțumit de europeni. Retragerea forțelor NATO nu este pe masă la Summit”

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire la 6 luni a forțelor americane din Europa, calificându-i pe aliați drept „o rușine” pentru că refuză să acorde acces la baze pentru atacurile iraniene.

• Un oficial american a declarat pentru Axios că revizuirea ar putea duce la ajustări în Europa. Un al doilea oficial american a spus că „o retragere a forțelor NATO nu este cu adevărat pe masă” pentru summit, dar a adăugat: „Președintele nu este mulțumit de europeni. Este aceeași poveste veche”.
• Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat duminică reporterilor că Trump își va îndemna aliații să accelereze procesul de cheltuire a 5% din PIB pentru apărare – parte a unui obiectiv mai amplu, a spus el, de a transfera „povara apărării convenționale a Europei” către Europa și Canada.
• În cadrul acelei convorbiri, un alt oficial al administrației a precizat că Trump încă dorește să preia controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, considerând-o „cea mai bună modalitate de a satisface nevoile de apărare ale NATO”, deoarece permite SUA să blocheze Rusia în Oceanul Arctic. Danemarca și aliații NATO se opun.

Trump, la Ankara Trump a sosit la Ankara marți după-amiază. În Turcia se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan , unul dintre puținii lideri NATO care se află în grațiile sale.

• Consecințele Iranului îl vor urmări și la acea întâlnire: premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut lui lui Trump vineri să se abțină de la vânzarea de sisteme de armament avansate pentru Turcia, invocând escaladarea retoricii anti-Israel a lui Erdoğan.

• Miercuri, Trump va participa la o sesiune de lucru a liderilor NATO și va avea întâlniri bilaterale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa.
• El încheie cu o conferință de presă înainte de a zbura spre casă, aterizând înapoi la Casa Albă miercuri seara.

Întâlnirea lui Trump cu Zelenski ar putea deveni cea mai importantă „dramă secundară” a summitului, arată Axios.

• Oficialii ucraineni speră că această întâlnire – a doua în trei săptămâni – va produce progrese în ceea ce privește două priorități urgente: sistemele de apărare aeriană Patriot și o nouă mișcare a SUA pentru un acord care să pună capăt războiului.
• Însă oficialii europeni spun că mesajul transmis de Washington în ultimele săptămâni a fost că Ucraina are avantajul pe câmpul de luptă, ceea ce face ca Casa Albă să fie foarte dornică în a lansa o nouă inițiativă diplomatică.
• „Ucrainenii atacă mai mult și acest lucru ar putea face o diferență”, a declarat un oficial american.

La summitul G7 de luna trecută, Trump și-a exprimat frustrarea față de Vladimir Putin și a semnalat că poate retrage înțelegerile la care au ajuns la summitul din Alaska de anul trecut privind principiile pentru încetarea războiului.

• Trump a vorbit în weekend atât cu Zelenski, cât și cu Putin. „Cred că simte presiune. Vrea să pună capăt acestei situații. Și Ucraina vrea să pună capăt. Discutăm cu ambele părți”, a declarat Trump reporterilor luni.
• Un oficial american a spus-o mai clar: „Credem că Putin vrea să pună capăt la asta pentru că e prea mult. Situația economică. Stagnarea. Morțile. Pierderile sunt pur și simplu uriașe. Rămâne fără carne pentru mașina de tocat carne.”
• „Dar Putin nu gândește așa cum gândesc noi”, a adăugat oficialul. „Așa că, dacă noi credem că este rațional să ne oprim, s-ar putea să nu o facă.”

Donald Trump, președintele SUA, a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să se afle sub control american, nu danez, menționând că teritoriul are o importanță strategică pentru securitatea SUA.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

Liderul de la Casa Albă a continuat să susțină că Danemarca nu a investit suficient în Groenlanda și a avertizat că poziția insulei o face din ce în ce mai importantă, pe măsură ce Beijingul și Moscova își extind prezența în Arctic.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

Anterior, Trump a refuzat să excludă o acțiune militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, însă la începutul acestui an, la Forumul Mondial de la Davos, și-a schimbat poziția, pledând pentru un acord-cadru pe termen lung.

Polonia a dezvăluit cât de mult a transferat Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit Nexta, suma totală este de aproape 4 miliarde de euro. Conform acordului cu NATO și SUA, în cazul unei amenințări, Varșovia va primi de zece ori mai multe echipamente decât cele oferite ucrainenilor..

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026.

Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora Varșovia a transferat în secret în Ucraina rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Conform acuzației, rachetele au fost livrate în luna martie fără a informa Parlamentul polonez.

Kosiniak a precizat că decizia privind desecretizarea a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică.

Polonia este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei

Ministrul Apărării a subliniat că programul de livrări de echipamente militare către Ucraina a fost început de fostul guvern condus de partidul Lege și Justiție (PiS). De asemenea, fiecare transfer a fost comunicat președintelui Poloniei, mai întâi lui Andrzej Duda, iar în prezent lui Karol Nawrocki.

Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei după începutul războiului în februarie 2022. Polonia a furnizat tancuri, vehicule blindate, aeronave, muniție și a găzduitunul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev.

În ultimele săptămâni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost marcate de tensiuni, ca urmare a unor dispute privind cooperarea militară și probleme istorice.

Ajutorul din România, la secret

În România, valoarea ajutorului acordat Ucrainei este în continuare secretă. Recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre solicitările privind desecretizarea ajutorului oferit de România Ucrainei și a explicat de ce doar o parte din aceste informații pot fi făcute publice.

Oficialul a subliniat că actualele date comunicate respectă o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că orice schimbare depinde de o nouă hotărâre a CSAT.

O analiză a Curs de guvernare arată că România a oferit Ucrainei, din 2022 până în septembrie 2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma include ajutor militar, umanitar și financiar.