Siegfried Mureșan a adus în discuție numele lui Elon Musk în dezbaterea privind noile surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene, susținând că marile companii digitale trebuie să contribuie dacă beneficiază de acces la piața unică europeană.
Eurodeputatul a afirmat că Parlamentul European susține alături de Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia și co-raportoare pentru bugetul multianual al UE, introducerea unor noi resurse proprii, inclusiv o posibilă taxă digitală, pentru ca UE să poată finanța apărarea, securitatea, competitivitatea, agricultura și coeziunea fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni și companiile europene.
„Ar fi greșit să tăiem bani de la cetățeni ca să protejăm marile corporații digitale”Mureșan a spus că liderii europeni trebuie să aleagă între finanțarea priorităților Uniunii și protejarea marilor companii digitale globale.
„Ar fi o greșeală să permitem Consiliului să taie finanțarea pentru fermieri, pentru regiuni, pentru securitatea noastră și pentru economia noastră doar pentru a proteja cele mai mari corporații digitale din lume”, a declarat eurodeputatul.
El l-a invocat direct pe Elon Musk ca exemplu al marilor actori economici care beneficiază de piața unică europeană.
„Ar fi greșit să tăiem finanțarea pentru cetățenii noștri, pentru IMM-urile noastre, pentru securitatea noastră, doar pentru a-i permite lui Elon Musk, cea mai bogată persoană de pe planetă, să continue să se bucure de acces gratuit la piața unică europeană fără să contribuie cu niciun cent pentru acest acces”, a spus Mureșan.
Taxa digitală, una dintre variantele de venitMureșan a precizat că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte opțiuni tehnice pentru introducerea unei taxe digitale. El a adăugat că există variante care ar putea avea un impact mai mare sau mai redus asupra corporațiilor digitale, iar decizia finală va fi una politică.
Întrebat de jurnalistul Mediafax prezent la conferința de la Strasbourg dacă o astfel de măsură, care ar putea afecta giganți americani din tehnologie, riscă să provoace o reacție din partea administrației SUA, Mureșan a spus că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte mai multe opțiuni tehnice.
Potrivit acestuia, există variante care ar avea un impact mai mare asupra corporațiilor digitale și variante cu un impact mai redus, iar decizia finală va fi una politică, luată inclusiv în contextul relațiilor transatlantice.
Mureșan a insistat însă că taxa digitală poate fi introdusă fără să deterioreze relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
„Intenția noastră este să continuăm să avem relații transatlantice foarte apropiate. Credem că această taxă digitală poate fi introdusă fără să afecteze relațiile transatlantice, politic sau economic, în niciun fel”, a spus eurodeputatul.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030.
Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev.
Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial.
„Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook.
El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor.
Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază.
Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023:Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu.
O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor.
Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației.
„Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
La 4.554 de metri altitudine, în Alpii Penini, Refugiul Margherita este cel mai înalt adăpost montan din Europa și una dintre cele mai înalte stații științifice funcționale din lume, conform as.com.
Refugiul Margherita se află pe vârful Punta Gnifetti, în masivul Monte Rosa, la granița dintre Italia și Elveția. Monte Rosa este cel mai extins masiv din Alpi.
Locul combină un refugiu alpin cu un laborator științific activ. De peste un secol găzduiește alpiniști și cercetători care studiază efectele altitudinii extreme asupra organismului uman.
Cum a fost construit la aproape 4.600 de metriProiectul a aparținut Clubului Alpin Italian. A decis în 1889 să ridice un refugiu și o stație științifică pe vârf. Structura a fost construită în vale, demontată și transportată bucată cu bucată folosind catâri și hamali.
Clădirea a fost reasamblată și inaugurată oficial în august 1893. La ceremonie a participat regina Margareta de Savoia, care a urcat până în vârf și a petrecut noaptea în noul refugiu. În onoarea ei, clădirea i-a primit numele.
Ce cercetări s-au realizat aici de-a lungul timpuluiLa sfârșitul secolului al XIX-lea, fiziologul italian Angelo Mosso a efectuat la Refugiul Margherita primele studii sistematice privind efectele altitudinii mari asupra corpului uman. Acele observații au pus bazele fiziologiei moderne de altitudine.
Cercetările continuă și astăzi. Oamenii de știință studiază adaptarea omului la aerul rarefiat, lipsa oxigenului și condițiile climatice extreme de la peste 4.500 de metri.
Marți, Parlamentul European a aprobat o interdicție în UE ce vizează serviciile de inteligență artificială ce pot „dezbrăca” oamenii fără consimțământul lor, potrivit AFP.
Interdicția se va aplica începând cu data de 2 decembrie 2026.
Deputații europeni au aprobat un text care include această interdicție cu o majoritate covârșitoare (423 de voturi la 57), potrivit sursei.
Mai trebuie doar aprobarea statelor membreMăsura necesită acum doar aprobarea finală a celor 27 de state membre. Acestea și-au dat deja acordul provizoriu în luna mai.
Inițiativa vine în urma introducerii, în urmă cu șase luni, a unei funcții în Grok, asistentul de inteligență artificială al lui Elon Musk. Instrumentul permitea utilizatorilor să îi ceară acestuia să creeze montaje hiperrealiste (sau „deepfakes” ) cu adulți și copii dezbrăcași din fotografii reale, fără consimțământul lor. Această afacere a stârnit indignare în multe țări și a dus la deschiderea unei anchete a UE.
Până ce va fi aplicată interdicția, sistemele de inteligență artificială trebuie să fie dotate cu măsuri de securitate. Acestea trebuie să le împiedice să genereze un astfel de conținut.
Astfel de sisteme „își umilesc, degradează și își tratează victimele ca pe niște obiecte”. Victimele sunt „în mare parte femei și copii ”, le-a reamintit participanților în timpul unei dezbateri de luni la Strasbourg europarlamentarul irlandez Michael McNamara, potrivit sursei.
Interdicția, adoptată în cadrul unei revizuirii a legii privind IAAceastă măsură a fost adoptată în cadrul unei revizuiri a Legii europene privind inteligența artificială. Ea reprezintă o lege inovatoare adoptată oficial în urmă cu doi ani.
Cu această ocazie, deputații europeni au aprobat, conform propunerii Comisiei Europene, amânarea intrării în vigoare a noilor norme care vizează reglementarea inteligenței artificiale „cu risc ridicat”. Aceasta inlude sistemele utilizate în domenii sensibile precum securitatea, sănătatea sau drepturile fundamentale.
Aceste reguli trebuiau să intre în vigoare în august. Însă, Bruxelles-ul a dorit să ofere companiilor mai mult timp pentru a se adapta. Acum, vor avea timp până pe 2 decembrie 2027 pentru sistemele autonome cu risc ridicat. Vor avea timp până pe 2 august 2028 pentru inteligența artificială integrată în alte programe sau produse.
UE „ia în serios dezvoltarea inteligenței artificiale”Prin acest vot, UE demonstrează „că ia în serios dezvoltarea inteligenței artificiale. Politicile publice se pot adapta rapid la evoluțiile tehnologice ”, a subliniat eurodeputatul suedez Arba Kokalari, mai arată sursa.
