Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a prezentat, vineri, zece măsuri pentru atenuarea presiunilor exercitate de prețurile la petrol asupra consumatorilor, ca răspuns la întreruperile în aprovizionare din Orientul Mijlociu.
Potrivit The Guardian, organismul mondial de supraveghere recomandă guvernelor să reducă limitele de viteză pe autostrăzi și a încurajat angajații să folosească mijloace de transport în comun. De asemenea, recomandă oamenilor să lucreze de acasă și să călătorească mai puțin cu avionul.
AIE a recomandat țărilor să ia în considerare limitarea accesului autoturismelor în anumite zone din marile orașe, iar vehiculele cu numere de înmatriculare impare să circule în zile diferite de cele cu numere de înmatriculare pare.
Situația din Orientul Mijlociu pune presiune pe comerțul petrolului, generând creșteri bruște ale prețurilor la benzină, motorină, combustibil pentru avioane și GPL.
Recomandările AIECele zece recomandări sunt:
1. Lucrul de acasă, acolo unde este posibil
Reduce consumul de petrol asociat deplasărilor zilnice, în special în cazul locurilor de muncă care permit munca la distanță.
2. Reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 km/h
Vitezele mai mici reduc consumul de combustibil pentru autoturisme, autoutilitare și camioane.
3. Încurajarea transportului public
Trecerea de la autoturismele personale la autobuze și trenuri poate reduce rapid cererea de petrol.
4. Alternarea accesului autoturismelor private pe drumurile din marile orașe în zile diferite
Autovehiculele cu numere de înmatriculare pare să circule în zile diferite de cele cu numere de înmatriculare impare.
5. Creșterea utilizării în comun a autoturismelor și adoptarea unor practici eficiente de conducere
O ocupare mai mare a autoturismelor și conducerea ecologică pot reduce rapid consumul de combustibil.
6. Conducerea eficientă a vehiculelor comerciale rutiere și livrarea mărfurilor
Practici de conducere mai bune, întreținerea vehiculelor și optimizarea încărcăturii pot reduce consumul de motorină.
7. Redirecționarea utilizării GPL din transport
Trecerea vehiculelor bifuel și a celor convertite de la GPL la benzină poate conserva GPL-ul pentru gătit și alte nevoi esențiale.
8. Evitarea călătoriilor cu avionul acolo unde există opțiuni alternative
Reducerea zborurilor de afaceri poate ușura rapid presiunea asupra piețelor de combustibil pentru avioane.
9. Acolo unde este posibil, treceți la alte soluții moderne de gătit
Încurajarea gătitului electric și a altor opțiuni moderne poate reduce dependența de GPL.
10. Valorificați flexibilitatea materiilor prime petrochimice și implementați măsuri de eficiență și întreținere pe termen scurt
Industria poate contribui la eliberarea GPL pentru utilizări esențiale, reducând în același timp consumul de petrol prin îmbunătățiri operaționale rapide.
Țările membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) au convenit, săptămâna trecută, în unanimitate, să elibereze 400 de milioane de barili de petrol pe piața mondială. Măsura vine să susțină aprovizionarea cu țiței și să limiteze creșterea prețurilor cauzată de situația din Orientul Mijlociu.
Aceasta este cea mai mare intervenție din istorie pe piața petrolului.
„Rezervele de urgență vor fi puse la dispoziția pieței într-un interval de timp adecvat circumstanțelor naționale ale fiecărei țări membre și vor fi completate de măsuri de urgență suplimentare luate de unele țări”, se arată în anunțul AIE de săptămâna trecută.
„Cred că principala criză suprapusă, la care ar trebui să avem niște răspunsuri, este criza de încredere. Pentru că, vă dau câteva exemple concrete. Încrederea statelor membre în politica Uniunii Europene, vis-a-vis de ecologizarea agriculturii. Încrederea statelor membre în ceea ce înseamnă alocarea bugetului PAC post 2027, care a cunoscut o scădere semnificativă de la 385 de miliarde de euro la 293 de miliarde, aproximativ. Încrederea fermierilor că procesatorii respectă și împart echitabil profitul pe filiera de produs sau încrederea între procesatori și comercianți. Încrederea fermierilor în statul român”, a declarat Emil Florian Dumitru la Conferința Economedia & G4Food.
În plus, oficialul a adăugat că lipsa de încredere blochează orice inițiativă și afectează relațiile dintre fermieri, procesatori și comercianți.
„Vreți să fim cât mai verzi, să respectăm toate regulile, dar, în egală măsură, semnați acorduri de liber schimb, unde ne puneți în competiție neloială cu alte produse din Europa, cu alte produse din țări terțe. Lucru care nu va face altceva decât să slăbească și mai mult încrederea statelor membre în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona politici la nivel european care să fie credibile”, a spus reprezentantul MADR.
Dumitru a explicat că presiunile vin atât din legislația europeană, cât și din costurile și birocrația excesivă, iar fermierii rămân neprotejați în fața concurenței externe. Mai mult, acesta a prezentat și cifre care arată dezechilibrele din agricultură:
„România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață și, din 700.000 de agricultori, doar 76.000 de fermieri sunt într-o formă de organizare fiscală care produc pentru piață într-un sistem organizat. (…) România are între 1 și 2 hectare suprafețe care sunt declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, 212.000 de agricultori care depun anual această cerere, practic 30% din numărul de agricultori, pentru o suprafață de 306.000 de hectare, adică puțin peste 3,2% din suprafața declarată”, a explicat acesta.
Prețuri în scădere și măsuri diferite în alte stateUn exemplu concret îl reprezintă sectorul laptelui:
„Procesatorii i-au notificat că vor primi de la 2,2-2,5 lei pe litru de lapte conform, la 1,7-1,8 lei pe litru de lapte. Practic este o scădere care îi face necompetitivi pe fermierii noștri și vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost.”
În același timp, alte state intervin cu ajutoare directe: „Ungaria, care are un grad de autosuficiență de 120%, deja a anunțat că vor acorda un sprijin echivalent de 200 de lei pe tona de lapte comercializat.”
Secretarul de stat a mai afirmat că intervenția statelor membre și reglementarea pieței sunt esențiale pentru protejarea fermierilor.
„Dacă vom avea încredere că România este al cincilea stat agricol la nivel european cu un potențial uriaș, cu o resursă de apă pe care alte state nu o au și cu o retehnologizare și o regândire a integrării materiei prime, cu siguranță putem să discutăm că agricultura României poate deveni un furnizor de hrană la nivel regional și putem fi niște actori relevanți inclusiv pe piața mondială de export de produse agroalimentare”, a conchis oficialul.
Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim este închisă în timpul Eid-ului pentru prima dată în 60 de ani, potrivit CNN.
Autoritățile israeliene au închis moscheea încă de la începutul războiului din Iran din „motive de securitate” și au refuzat să o redeschidă vineri, cu ocazia sărbătorii care marchează finalul lunii de post Ramadan.
Credincioșii au fost nevoiți să se roage în apropierea obiectivului. Ei s-au apropiat de porți, dar au fost îndepărtați de polițiști. În zonă a apărut și fum, dar nu se știe ce l-a provocat, au relatat martorii.
„Această restricție fără precedent a împiedicat mii de palestinieni să celebreze una dintre cele mai importante ocazii religioase ale anului într-unul dintre cele mai sfinte locuri ale Islamului”, a declarat Comitetul Prezidențial Superior pentru Afaceri Bisericești din Palestina.
Complexul Al Aqsa, cunoscut și sub numele de Muntele Templului, are o semnificație religioasă atât pentru musulmani, cât și pentru evrei.
Complexul a devenit un punct tensionat în ultimele decenii din cauza restricțiilor privind accesul musulmanilor, a evacuărilor palestinienilor din zonă și a proiectelor de excavare israeliene din apropiere.
Armata israeliană a atacat peste noapte unele locuri care aparțin guvernului din Siria ca răspuns la atacurile sirienilor împotriva civililor druzi, potrivit CNN.
Armata israeliană a transmis că a vizat un „centru de comandă și poziții militare” din sudul Siriei pentru a apăra populația minoritară.
Israelienii susțin că sirienii i-au atacat joi pe druzii din provincia Suwayda, în sudul Siriei.
Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de oameni care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În Siria, comunitatea este concentrată în trei provincii, aproape de Înălțimile Golan ocupate de Israel.
Anul trecut, ciocnirile dintre membrii grupului minoritar și triburile beduine au făcut sute de oameni și au provocat intervenția militară a Siriei. În replică, israelienii i-au atacat pe sirieni.
Declarația vine pe fondul unuia dintre cele mai grave scandaluri care au afectat familia regală norvegiană, după publicarea de către autoritățile americane a milioane de documente legate de cazul Epstein.
Documentele făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au provocat reacții puternice la nivel internațional, dezvăluind legături extinse între Epstein și personalități influente din politică, afaceri și diplomație.
În Norvegia, scandalul Epstein a atras atenția asupra relației acestuia cu prințesa moștenitoare, dar și cu politicieni și oameni de afaceri de rang înalt, notează Reuters.
Într-un interviu acordat postului public NRK, Mette-Marit a declarat că regretă întâlnirea cu Epstein și că, privind retrospectiv, ar fi preferat să nu-l fi cunoscut niciodată.
Explicațiile prințesei Mette-MaritPotrivit documentelor americane, prințesa a menținut contactul cu Epstein între 2011 și 2014, perioadă în care acesta fusese deja condamnat, în 2008, pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră. De asemenea, Mette-Marit ar fi petrecut patru zile la reședința lui Epstein din Palm Beach, în timpul unei călătorii private din 2013.
Prințesa, soția prințului moștenitor Haakon, a precizat că nu a fost martora niciunei activități ilegale și că nu este acuzată de vreo faptă penală. Ea a mai spus că și-a cerut scuze în mod oficial regelui Harald V și reginei Sonja.
Reacția opiniei publice din NorvegiaDeși presa relatase anterior despre legături limitate între prințesă și Epstein, amploarea relației relevate de noile documente a generat critici publice, inclusiv din partea premierului Norvegiei, și a determinat solicitări pentru explicații complete.
Un sondaj realizat în februarie indică faptul că scandalul Epstein a afectat popularitatea monarhiei. Sprijinul pentru instituția regală a scăzut la 60%, de la 70% în luna ianuarie, în timp ce susținerea pentru o republică a crescut semnificativ.
