Incidentul a avut loc luni după-amiaza în UPU Târgu-Jiu, spun reprentanții Spitalului.
„În timpul procedurii, pacienta a devenit foarte agitată, iar aparținătorii, aflați în zona de așteptare, au pătruns neautorizat în spațiul medical. Un membru al familiei a manifestat un comportament foarte agresiv față de medicul aflat în serviciu, medicul fiind bruscat, împins, i-a fost aruncată cafea pe haine. A intervenit agentul de pază din UPU, iar angajații din UPU au apelat rapid poliția. În momentul când a ieșit din salonul Urgențe minore, medicul agresat a alunecat și a suferit un traumatism la membrul inferior, necesitând evaluare și îngrijiri medicale”, transmit, marți, reprezentanții unității medicale.
Incidentul a fost semnalat organelor de poliție și este cercetat.
Conducerea unității medicale a discutat cu personalul medical despre situație, precum și despre măsurile pentru prevenirea pe viitor a unor asemenea situații; de asemenea, a discutat și cu reprezentanții firmei de pază care au transmis că în timpul incidentului au fost respectate procedurile de intervenție.
Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews.
Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii.
Pierderea de potențial financiarDatele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni.
De ce evită europenii investițiile?Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată.
În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital.
În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid.
Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive.
„Inerția financiară” și teama de a greșiPotrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură.
Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.
Evenimentul se desfășoară zilnic între orele 09:00 și 19:00. Este organizat de MADR în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Caprirom Sud-Muntenia, în cadrul proiectului „Poftim, din România!”.
Inițiativa promovează produsele agroalimentare românești și munca producătorilor locali. Vizitatorii pot descoperi și cumpăra produse aduse direct de la fermieri.
Produse din 18 județe ale RomânieiExpozanții vin din județele Argeș, Brașov, Brăila, Buzău, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vâlcea.
Gama include fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, pește și produse din pește. Vor fi disponibile și produse artizanale din lavandă.
Produse cu Indicație Geografică ProtejatăVizitatorii pot alege produse atestate în sistemele de calitate europene. Două dintre acestea sunt magiunul de prune Topoloveni din județul Argeș și telemeaua de Sibiu.
Aceste produse reprezintă repere de bună practică pentru producătorii care urmăresc recunoașterea la nivel european. Ele generează valoare adăugată și consolidează identitatea zonelor din care provin.
Noutățile ediției 2026Printre noutăți se regăsesc gustările din șorici de porc. O lăptărie aduce lactate de specialitate 100% românești, naturale și integrale.
Port tradițional românescPentru a întregi atmosfera sărbătorii, participanții pot descoperi frumusețea portului tradițional românesc. Creațiile sunt realizate de meșterul popular Dan Ciucan din județul Gorj.
Celebrarea tradițiilor la BucureștiPrin acest eveniment, MADR valorifică măiestria gospodarilor români și îndeamnă la prețuirea roadelor pământului. Aduce în inima orașului farmecul nealterat al satului.
Este o invitație la sărbătorirea Dragobetelui într-un spațiu în care iubirea se împletește cu datina și savoarea tradițiilor de demult.
„În sfârșit un ministru PSD zice ceva corect. Și nu o dată, ci de multiple ori. Și cine se grăbește să-l contrazică? Evident PNL. Ministrul sănătății, domnul Rogobete (PSD), a diagnosticat corect problema în sistemul de sănătate: monopolul CNAS (asiguratorul de sănătate monopol de stat). Un lucru 100% corect pe care îl zic de ani de zile. Avem și un proiect USR scris pentru demonopolizarea CNAS prin ceea ce am numit un Pilon 2 al Sănătății. Adică fiecare român, indiferent de nivelul de venit, să-și poată alege alt asigurător de sănătate decât CNAS. Ca să vă dați seama cât de profundă este mentalitatea socialistă la PNL, cine credeți că se luptă contra ideii domnului Rogobete? Președintele CNAS, un domn pe nume Horațiu Moldovan, de la PNL. De aceea i se mai spune și Partidul Niciodată Liberal”, spune Năsui pe Facebook.
Deputatul USR îl acuză pe Moldovan că „simte că-și pierde puterea în sistem dacă românii ar avea voie să aleagă și altceva decât CNAS”, așa că susține ca românii „să rămână obligați să stea în actualul monopol, pe care deloc întâmplător îl conduce el”.
„Zice că demonopolizarea CNAS ar fi un „semnal” că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. În traducere suferim într-un sistem dezastruos ca să nu dăm un „semnal” prost pentru stat. Un sistem care ne omoară, ne chinuie și ne face să plătim încă o dată sănătatea dacă chiar avem nevoie de ea. Apropo de semnale proaste, România e pe locul 1 în UE la mortalitate prevenibilă și tratabilă. Și este pe locul 3 al celei mai joase speranțe de viață (doar Letonia și Bulgaria sunt deasupra). Dar alea nu sunt semnale de care să-i pese domnului de la PNL. Vă imaginați dacă în decembrie 1989 venea un politician și zicea să nu se privatizeze nimic că ar fi un semnal că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. Să mai încercăm să facem socialismul să meargă încă 45 de ani. De fapt nu trebuie să vă imaginați prea tare, pentru că în unele sectoare multe companii au rămas de stat și funcționează și acum ca pe vremea aceea. Dar măcar multe sectoare au scăpat și am putut avea dezvoltare și în România”, mai spune Năsui.
Potrivit lui Claudiu Năsui, sisteme concurențiale de asigurări de sănătate există în mai toate țările din Europa: Belgia, Olanda, Elveția, Germania, Italia, Franța, etc.
„Nu toate sunt la fel, dar toate sunt net superioare dezastrului de la CNAS. Dacă guvernul Bolojan vrea să lase și altceva în urma lui decât creșteri de taxe și naționalizarea banilor din Pilonul 2 și 3, ar trebui să ia această oportunitate. Ar face un lucru bun și pentru România și pentru guvern”, mai spune Năsui.
Europarlamentarul a declarat că ideea câștigă tot mai mult sprijin la nivelul Uniunea Europeană și vizează una dintre cele mai dinamice industrii digitale din Europa.
„Piața jocurilor de noroc online este una dintre industriile digitale cu cea mai rapidă creștere generând zeci de miliarde de euro anual. Totuși, o parte semnificativă din aceste profituri scapă unei impozitări echitabile, iar regulile rămân fragmentate la nivel european”, a afirmat acesta.
Propunerea sa prevede o contribuție europeană aplicată peste taxele naționale existente pe cifra de afaceri, o directivă împotriva platformelor ilegale și o aplicare unitară a regulilor pentru a evita distorsiunile și concurența fiscală neloială.
Potrivit estimărilor invocate, măsura ar putea genera între 2 și 4 miliarde de euro anual, „ceea ce ar însemna până la aproximativ 28 de miliarde de euro pe durata viitorului buget european pe termen lung”.
„Europa are nevoie de resursii proprii credibile”„Este o chestiune de echitate. Această industrie beneficiază din plin de piața unică, de infrastructura digitală europeană și de accesul transfrontalier, dar funcționează încă sub reguli inegale și cu un nivel de control insuficient. Europa are nevoie de resurse proprii credibile. Aceste fonduri ar putea merge direct către educație, formare de competențe, prevenție, tratament al dependenței și sănătate mintală. Dacă vrem o Uniune care investește în oameni și în viitor, trebuie să avem curajul să regândim sursele de finanțare”, a mai declarat Negrescu.
Două proiecte de lege adoptate de SenatDouă proiecte de lege pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc au fost adoptate, luni, în plenul Senatului. Primul proiect prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Al doilea proiect introduce reguli pentru publicitate: eliminarea reclamelor online la jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, la fel ca în audiovizual, și interzicerea totală a folosirii persoanelor publice în promovarea acestora, indiferent de platformă. Proiectele au fost inițiate de Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
