„E un element important să ne respectăm părinții”, a declarat Bolojan în cadrul discursului său cu prilejul ceremoniei de absolvire a UVT.
Acesta a precizat că reușita absolvenților se datorează, într-o importantă măsură, părinților.
„Și părinții mei, niște oameni simpli, au tras din greu ca să ne poată întreține și și părinții dumneavoastră, indiferent de situația materială pe care au, au tras din greu pentru asta”, a declarat Bolojan.
Acesta spus că un alt element important este respectul față de profesori, pentru capacitatea lor de predare.
„Mi-aduc aminte, în anii 90, gândiți-vă când auzeai de Megan la Universitatea de Vest sau de Izvercianu la Politecnică, te ridicai în picioare nu pentru că spunea cineva, pentru respectul pentru cărți, nu în bibliotecă, în capul lor, pentru exigență, pentru capacitate de predare, oamenii ăștia merită respectul și profesorii care țin linia de calitate în învățământul românesc și care au format generații, merită respectul nostru”, a declarat Bolojan.
Acesta a precizat că și respectul pentru colegi este foarte important, atât în mediul public, cât și în mediul privat, afirmând totodată că guvernele au datoria de a nu-și bate joc de banii pe care îi colectează de la cetățeni.
El a fost invitat să țină un discurs în cadrul Ceremoniei de Absolvire a Universității de Vest din Timișoara, în calitate de absolvent. Ilie Bolojan a studiat Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara între anii 1990-1993.
Actualul premier a fost și student la Institutului Politehnic „Traian Vuia”, Timișoara, actuală UPT, între anii 1988-1993.
Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice: Crișul Alb (judeţele: Hunedoara și Arad), Mureș (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Timiş, Pogăniş, Bârzava (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre (judeţele: Caraş Severin şi Mehedinţi), Jiu (judeţele: Hunedoara și Gorj), Gilort (judeţul Gorj), Motru (judeţele: Gorj și Mehedinţi), Jiu (judeţele: Mehedinţi și Dolj), Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele: Olt și Teleorman), Vedea (judeţele: Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleroman şi Ilfov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova și Ilfov), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa).
În aceste zone, având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza pentru următoarele 48 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție.
Atenționarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 14.00 până duminică la ora 16.00.
Decizia reflectă incertitudinile legate de capacitatea României de a continua consolidarea finanțelor publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni. Potrivit agenției, țara rămâne vulnerabilă la schimbări ale încrederii investitorilor, din cauza nevoilor mari de finanțare externă și a ponderii ridicate a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală, scrie Ziarul Financiar.
S&P avertizează că România ar putea fi retrogradată dacă blocajul politic se prelungește sau dacă viitorul guvern nu reușește să reducă deficitul fiscal până în 2027. De asemenea, o eventuală întârziere sau pierdere a fondurilor europene din perioada 2026-2027 ar putea afecta creșterea economică și ar complica procesul de ajustare fiscală.
În ciuda riscurilor, ratingul a fost menținut deoarece S&P se așteaptă ca principalele partide politice să susțină în continuare măsuri de consolidare fiscală în acest an și anul viitor, inclusiv adoptarea unui buget considerat credibil pentru 2027. Agenția estimează, de asemenea, că România va atrage cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile, echivalente cu până la 3,5% din PIB.
Posibilă stagnare economică în 2026Totuși, raportul indică mai multe vulnerabilități: posibilă stagnare economică în 2026 pe fondul ajustărilor fiscale și al inflației ridicate, fragmentarea politică ce poate afecta disciplina bugetară, nevoi de finanțare externă ridicate – de aproximativ 18% din PIB – și presiuni inflaționiste care limitează spațiul de relaxare a politicii monetare.
S&P notează și instabilitatea politică recentă, după dizolvarea guvernului de reformă pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Agenția se așteaptă ca un nou executiv să fie format în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției, posibil cu un premier tehnocrat, fie printr-un guvern minoritar susținut punctual în Parlament.
Pe partea fiscală, deficitul României a scăzut anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate față de anul anterior. Cu toate acestea, S&P estimează pentru întregul an un deficit de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiunea EMEA.
România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR. Deblocarea acestor sume depinde însă de implementarea reformelor, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.
Agenția estimează că economia României ar putea stagna în 2026, urmând o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat este afectat de consolidarea fiscală și inflația ridicată, care a ajuns la 10,7% în aprilie, însă investițiile publice susținute de fonduri europene ar putea evita o recesiune.
Într-o analiză publicată pe Contributors, intitulată „Cancerul extracției de rente”, acesta arată că situația de la metrou reflectă un model mai larg de „extragere de rente” din economia de stat, în care pierderile sunt suportate de populație, în timp ce neregulile din interior rămân neatinse.
Rădulescu atrage atenția că majorarea prețului biletelor, chiar și până la 7 sau 10 lei, nu ar face decât să transfere povara asupra călătorilor, fără să rezolve cauza reală a problemelor. Potrivit acestuia, scumpirea ar acoperi doar parțial pierderile generate de practici ineficiente sau abuzive din interiorul companiei.
„Abaterile descoperite arată de ce prețul unui bilet ar trebui mult majorat doar pentru a acoperi o parte a hoției”, subliniază consilierul BNR, sugerând că problema nu este lipsa banilor, ci felul în care aceștia sunt gestionați.
Orice creștere de tarif va avea efect limitatÎn opinia sa, fără măsuri ferme împotriva celor responsabili de aceste disfuncționalități, orice creștere de tarif va avea un efect limitat și va contribui doar la scăderea nivelului de trai al populației.
Astfel, avertizează Rădulescu, România riscă să perpetueze un sistem în care cetățenii plătesc mai mult pentru servicii publice tot mai slabe, în timp ce problemele structurale rămân nerezolvate.
„Mă tem că adevărata luptă în acest moment nu este între partide, ci ea se referă numai și numai la prezervarea extragerii de rente din economia națională, după ce guvernul Bolojan va pleca acasă. Privit în această cheie, baletul politic de acum contează doar în măsura în care prezervă jaful sau continuă obturarea lui, începută de guvernul Bolojan.
După părerea mea, riscul ca noul executiv să nu se atingă de cei care extrag rente este foarte ridicat. Dacă acest lucru se întâmplă, România va pierde pentru o lungă perioadă de timp șansa apropierii de țările dezvoltate ale lumii. Dacă rezolvăm pierderile de la metrou scumpind biletul la 7 lei sau la 10 lei, dar nu ne atingem de jefuitori, vom trăi mai prost pentru multă vreme de aici înainte”, a scris consilierul.
Brigada Rutieră a Capitalei anunță că a fost sesizată prin apel la 112, în jurul orei 23.07, cu privire la producerea unui accident de circulație pe strada Iuliu Hațieganu.
Din primele verificări a rezultat că un motociclist de 40 de ani, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției și a căzut pe partea carosabilă.
Echipajele de prim-ajutor sosite la fața locului i-au aplicat victimei manevre de resuscitare, însă medicii au fost nevoiți să declare decesul bărbatului.
Cercetările sunt continuate de polițiști pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Trump a anunțat operațiunea comună din cea mai populată țară din Africa printr-o postare pe rețelele de socializare.
El a spus că Abu Bakr al-Mainuki era al doilea la comanda grupării Statul Islamic la nivel global și „credea că se poate ascunde în Africa, dar nu știa că aveam surse care ne țineau la curent cu ceea ce făcea”.
Figură cheie în organizarea SIAl-Mainuki era considerat figura-cheie în organizarea și finanțarea SI și plănuia atacuri împotriva Statelor Unite și a intereselor acestora, potrivit unui oficial care a vorbit sub protecția anonimatului.
Născut în provincia Borno din Nigeria în 1982, al-Mainuki a preluat conducerea filialei SI din Africa de Vest după ce fostul lider al grupului din regiune, Mamman Nur, a fost ucis în 2018, potrivit Counter Extremism Project, care urmărește grupurile militante.
Al-Mainuki avea baza în zona Sahel, a declarat grupul de monitorizare, și se crede că a luptat în Libia când SI era activ în această țară nord-africană cu mai bine de un deceniu în urmă. El a fost sancționat de SUA în 2023.
Trupe americane în AfricaÎn decembrie, Trump a ordonat forțelor americane să lanseze atacuri împotriva grupării Statul Islamic din Nigeria.
Nigeria se confruntă cu mai multe grupări armate, printre care cel puțin două afiliate la Statul Islamic, pe fondul unei crize de securitate complexe.
În februarie, Statele Unite au trimis trupe în această țară din Africa de Vest pentru a oferi consultanță armatei locale, iar în martie au desfășurat acolo și drone, după ce Trump a afirmat că creștinii sunt vizați în contextul crizei de securitate din Nigeria.
Operațiunea de vineri seara a fost cel mai recent exemplu dintr-o serie de misiuni secrete în străinătate pe care Trump le-a anunțat în acest an, începând cu uimitorul raid nocturn din ianuarie pentru capturarea și îndepărtarea liderului de atunci al Venezuelei, Nicolás Maduro, și transportarea lui în SUA, urmat, aproape două luni mai târziu, de lansarea atacurilor care au declanșat războiul cu Iranul.
Diverse grupuri ecologiste, precum grupul Fondo Lobo sau Alianza Verde, au depus contestații la propunerea de decret elaborată de Guvernul asturian pentru a adapta Planul de Gestionare a Lupului (care ar permite continuarea controalelor populaționale ale speciei) la hotărârea Tribunalului Suprem, care autorizează vânătoarea acestuia atunci când este singura soluție pentru a evita daunele aduse animalelor domestice, scrie EFE VERDE.
Alianza Verde, care s-a adresat Guvernului Principatului pentru a-și exprima profunda nemulțumire față de politica sa anti-științifică, care nu face decât să alimenteze ura față de lup și pentru a-i cere să oprească vânătorile, arată în contestațiile sale că Directiva Habitate a Uniunii Europene permite gestionarea speciei doar dacă aceasta se află într-o stare de conservare favorabilă.
Starea lupului iberic în Spania, nefavorabilăPotrivit acestui colectiv, realitatea științifică arată că nu este cazul lupului iberic, întrucât raportul pe șase ani 2013-2018, ultimul aprobat oficial, clasifică starea lupului în Spania ca fiind nefavorabilă-inadecvată în toate regiunile, iar recensământul național din 2024 indică existența a 333 de haite.
În hotărârea pronunțată în luna februarie, Tribunalul Suprem autorizează vânătoarea de lupi „doar atunci când constituie singura soluție pentru a evita daunele aduse animalelor domestice” și subliniază că măsurile de gestionare care includ uciderea exemplarelor „trebuie să fie supuse unor condiții stricte”.
Guvernul asturian (n.r. regiunea Asturias) a anunțat deja că noul decret va include, în noua sa redactare, criteriile stabilite de Tribunalul Suprem privind modul în care trebuie realizate controalele populaționale și cine trebuie să le efectueze, pentru a oferi suport juridic planului de gestionare a speciei.
Astfel, odată ce va fi cunoscută situația speciei în Asturias, pe baza datelor din 2025, care vor fi transmise comitetului consultativ al lupului, și având deja suportul juridic oferit de noul decret, Principatul va elabora un nou program de control al populației pentru perioada 2026-2027.
Executivul regional, care estimează că va aproba decretul înainte de sfârșitul acestui semestru, pentru a oferi acoperire juridică noilor partide de vânătoare de lupi, a detectat „o creștere semnificativă” a numărului de haite, astfel încât, în lipsa unor măsuri, anumite activități zootehnice ar deveni „nesustenabile”.
Studiul a fost coordonat de Laura Cancedda și Valter Tucci de la Institutul Italian de Tehnologie din Genova. Echipa a expus modele animale la stres intens în patru etape distincte: prima copilărie, copilărie, adolescență și vârsta adultă tânără. Abordarea a integrat neuroștiințe, proteomică avansată și psihiatrie clinică, conform La Stampa.
Concluzia: un eveniment traumatic programează specific și durabil comportamentul și biochimia cerebrală, în funcție de momentul în care este trăit.
„Comportamentele inadaptate induse de stres persistă în timp și nu depind de intervalul dintre expunere și evaluare”, explică Cancedda.
Semnăturile comportamentale ale traumeiCercetătorii au identificat tipare clare. Traumele din prima copilărie duc la izolare socială pronunțată. Cele din copilărie generează ulterior dificultăți de concentrare. Adolescența traumatică produce trăsături de agresivitate și dorință de dominare. Trauma trăită la vârsta adultă tânără se manifestă predominant prin simptome depresive.
Anxietatea este singura trăsătură comună tuturor vârstelor, nespecifică unei anumite etape.
Confirmare și în date clinice umaneEchipa a analizat datele a 72 de pacienți ai Institutului Gaslini care au suferit traume precoce. Rezultatele confirmă tiparele observate în laborator.
Traumele din prima copilărie sunt asociate cu tendințe schizoide.
Cele din copilărie, cu trăsături paranoice sau obsesive.
Adolescența traumatică se corelează cu personalități narcisiste sau antisociale.
„Creierul uman urmează traiectorii de dezvoltare universale care, dacă sunt întrerupte, duc la rezultate potențial previzibile”, concluzionează Tucci.
O speranță terapeutică concretăStudiul a identificat o alterare specifică a proteinei BDNF, esențială pentru plasticitatea neuronală, la subiecții traumatizați la vârsta adultă tânără.
Cercetătorii au folosit larotrectinibul, un medicament aprobat în oncologie, pentru a inversa efectele. Rezultatul: recuperarea deficitelor sociale și depresive la modelele animale traumatizate în acea fază specifică.
Speranța este că, știind momentul traumei, să se ajungă la tratamente personalizate pentru tulburări psihiatrice rezistente.
România s-a calificat în ultimul act al competiției din semifinala a doua.
Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani.
Lista pieselor din finalăIată toate piesele care vor fi participa la finală de sâmbătă:
Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem
Germania: Sarah Engels – Fire
Israel: Noam Bettan – Michelle
Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice
Albania: Alis – Nân
Grecia: Akylas – Ferto
Ucraina: LELÉKA – Ridnym
Australia: Delta Goodrem – Eclipse
Serbia: LAVINA – Kraj Mene
Malta: AIDAN – Bella
Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS
Bulgaria: DARA – Bangaranga
Croația: LELEK – Andromeda
Regatul Unit: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei
Franța: Monroe – Regarde !
Moldova: Satoshi – Viva, Moldova!
Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin
Polonia: ALICJA – Pray
Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más
Suedia: FELICIA – My System
Cipru: Antigoni – JALLA
Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì
Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA
România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me
Austria: COSMÓ – Tanzschein.
Potrivit organizatorilor, publicul poate contribui la desemnarea câștigătorului celei de-a 70-a ediții a Concursului Eurovision.
Publicul are la dispoziție 10 voturi de persoană, astfel că acestea pot fi împărțite între melodiile preferate.
„Dacă te afli într-o țară participantă, instrucțiunile privind modul de votare vor fi afișate pe ecran în timpul transmisiunilor. În marea finală, votarea se va deschide chiar înainte de interpretarea primei melodii. Aceasta va rămâne deschisă pe durata tuturor interpretărilor și timp de aproximativ 40 de minute după interpretarea ultimei melodii. Poți vota prin telefon, SMS sau pe esc.vote, în funcție de locul în care te afli, și poți vota de până la 10 ori”, se arată pe site-ul concursului.
Ceilalți telespectatori pot vota pe esc.vote: „Perioada de votare se va deschide online la aproximativ miezul nopții CEST înainte de spectacol, se va închide pentru scurt timp la începutul spectacolului live și se va deschide din nou chiar înainte de interpretarea primei piese. Va rămâne apoi deschisă pe durata spectacolului live până la aproximativ 40 de minute după prezentarea ultimei piese concurente”, arată organizatorii.
FavoritaAP amintește de două dintre melodiile favorite care au ieșit în evidență în timpul unei săptămâni în care au avut loc semifinalele concursului.
Piesa „Viva, Moldova” a rapperului Satoshi combină „o interpretare uimitoare, plină de energie, cu un mesaj politic pro-european subtil”, provenind dintr-o țară care se îndreaptă spre Uniunea Europeană după decenii petrecute în orbita Moscovei, a declarat istoricul Eurovision Dean Vuletic.
Piesa „Ferto” a artistului grec Akylas abordează într-o manieră jucăușă tema consumului ostentativ într-o țară încă marcată de urmele crizei financiare din 2008.
Jurnaliștii agenției scriu că ambele piese au șanse mari să obțină un punctaj ridicat din partea telespectatorilor, deși juriile naționale, care tind să fie mai impresionate de excelența tehnică, ar putea fi mai puțin impresionate.
AP transmite că Finlanda este favorită în cotele de pariuri cu „Liekinheitin”, sau „Flamethrower”, un duet aprins între vocea starului pop Pete Parkkonen și vioara clasică a lui Linda Lampenius.
O surpriză ar fi o victorie a Australiei, participantă la Eurovision din 2015, care a trimis-o pe vedeta consacrată Delta Goodrem. Balada ei elegantă „Eclipse” a urcat în cotele pariurilor.
ProtesteConcurentul israelian Noam Bettan a fost primit cu căldură în sală, deși patru protestatari au fost dați afară după ce au încercat să-i întrerupă prestația în timpul semifinalei de marți.
Protestele de stradă împotriva participării Israelului, pe fondul războiului pe care acesta îl duce împotriva Hamas în Gaza, au fost mai puțin numeroase la Viena decât la ediția din 2024 de la Malmö, Suedia, și la evenimentul de anul trecut de la Basel, Elveția.
O demonstrație împotriva participării Israelului este planificată înaintea finalei de sâmbătă, iar grupurile pro-palestiniene au organizat vineri un concert în aer liber sub sloganul „Nicio scenă pentru genocid”.
Povestea Fátimei, o tânără de 29 de ani, arată cât de puternic poate fi acest impact. După ce a fugit din calea războiului din Ucraina și a ajuns în Spania, s-a confruntat nu doar cu dificultăți practice, ci și cu anxietate, teamă și nesiguranță. „Nu era doar războiul, ci faptul că am lăsat totul în urmă”, spune ea, notează EFE.
Creierul intră în „modul de supraviețuire”Potrivit psihologului Juan José Iriarte, experiențele extreme prin care trec migranții activează mecanisme de apărare puternice. Creierul intră într-un „mod de supraviețuire”, în care scopul principal devine adaptarea rapidă la noul mediu, chiar dacă emoțional persoana nu este pregătită.
Această stare îi ajută să meargă mai departe, dar vine cu un cost. Mulți oameni își ignoră propriile emoții pentru a face față realității imediate: găsirea unei locuințe, învățarea limbii, integrarea. În timp, însă, această presiune continuă poate duce la epuizare psihică și la apariția anxietății sau depresiei.
Între depresie și anxietateUn element central este „doliul migrațional”, adică procesul de pierdere a tot ceea ce însemna „acasă”: familie, prieteni, identitate, stabilitate. Este un tip de doliu diferit, pentru că nu are un final clar și poate reveni în valuri.
Psihologul explică faptul că mintea este prinsă între trecut și viitor. Dacă persoana rămâne blocată în ce a pierdut, apare depresia. Dacă se concentrează pe incertitudinea viitorului, apare anxietatea. De aceea, una dintre intervențiile esențiale este aducerea persoanei în prezent, acolo unde poate începe reconstrucția.
Ce trebuie să facă un imigrant pentru a-și proteja sănătatea mintalăSpecialiștii subliniază că primul pas este acceptarea faptului că aceste stări sunt normale. Frica, confuzia sau tristețea nu sunt semne de slăbiciune, ci reacții firești la o schimbare majoră de viață. Negarea lor nu face decât să prelungească suferința.
În același timp, este esențial ca persoana să caute sprijin. Fie că este vorba despre psihologi, consilieri sau chiar grupuri de suport, simplul fapt de a avea un spațiu unde poate vorbi fără a fi judecată ajută enorm. „Este important să existe un loc în care oamenii să se poată descărca emoțional și să își exprime temerile”, explică Iriarte.
Pașii concreți care ajută la adaptareIntegrarea nu înseamnă doar rezolvarea problemelor administrative, ci și recâștigarea unui sentiment de control. În cazul Fátimei, învățarea limbii a fost un punct de cotitură. Faptul că a început să înțeleagă și să comunice i-a redus semnificativ anxietatea și i-a oferit mai multă autonomie.
La fel de important este accesul la sprijin practic: ajutor pentru locuință, ghidare în sistemul medical sau juridic și susținere în găsirea unui loc de muncă. Toate aceste elemente reduc stresul zilnic și permit creierului să iasă treptat din starea de alertă constantă.
Rolul terapiei și al sprijinului pe termen lungTerapia joacă un rol esențial în procesarea traumelor și în reconectarea cu prezentul. Nu este vorba doar despre a vorbi, ci despre a înțelege ce s-a întâmplat și cum poate fi integrată acea experiență fără a afecta constant viața de zi cu zi.
În cazul Fátimei, sprijinul primit din partea psihologilor și a echipei de integrare a ajutat-o să își recapete echilibrul. Astăzi, spune că începe o nouă viață și că este recunoscătoare pentru ajutorul primit: un exemplu clar că recuperarea este posibilă.
O lecție despre reziliențăDeși migrația este unul dintre cele mai dificile procese prin care poate trece o persoană, mulți reușesc să își reconstruiască viața. În spatele traumelor există și o capacitate impresionantă de adaptare.
Psihologii spun că cei care lucrează cu migranți ajung adesea să învețe de la ei. În ciuda pierderilor și dificultăților, acești oameni merg mai departe. Iar asta transformă fiecare astfel de poveste într-o lecție reală despre reziliență și puterea de a o lua de la capăt.
11 victorii, cinci remize și doar trei înfrângeri este palmaresul înregistrat de bucureșteni în campionatul curent pe teren propriu, în timp ce ardelenii au câștigat opt dintre cele 19 deplasări din sezonul actual, iar de alte cinci ori au terminat la egalitate, scrie LPF în avancronica meciului.
Sursa citată arată că partida ar putea oferi și un duel între cei mai productivi jucători autohtoni eligibili U 21, Alexandru Musi, cu 11 contribuții ofensive (6 goluri, două pase decisive, 3 penalty-uri scoase) vs. Lorenzo Biliboc, cu 10 contribuții ofensive (7 goluri, două pase decisive, un penalty scos).
În cazul în care va fi utilizat, Adrian Păun va bifa meciul cu numărul 300 în Superligă, toate în tricoul grupării din Gruia.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiție internă de 63 de ori, de 21 de ori s-au impus dinamoviștii, de 29 de ori au câștigat clujenii, iar alte 13 partide s-au terminat la egalitate.
În prima partidă a etapei a 9-a a play-off-ului, disputată vineri, FC Argeș și Rapid au terminat la egalitate, 2-2.
În play-out, sâmbătă ets programat, de la ora 18.30, meciul FK Csikszereda Miercurea Ciuc – FC Botoșani.
Potrivit cercetătorilor citați de CNN, alcoolul este responsabil direct pentru 62 de afecțiuni, printre care ciroza, pancreatita, gastrita, boli cardiovasculare provocate de alcool și tulburări psihotice. „Aceste boli nu ar exista fără consumul de alcool”, a explicat Jürgen Rehm, cercetător în cadrul Institute for Mental Health Policy Research din Toronto. În plus, alcoolul contribuie la alte aproximativ 30 de boli, inclusiv cancer, diabet, accident vascular cerebral, demență și afecțiuni cardiace. Medicii atrag atenția că inclusiv cantități mici de alcool afectează organismul. Potrivit specialiștilor, chiar și un singur pahar poate reduce temporar capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor.
Sistemul imunitar poate fi afectat în doar câteva minuteCercetările arată că alcoolul începe să afecteze sistemul imunitar la aproximativ 20 de minute după consum. Un episod de consum excesiv poate slăbi răspunsul imun timp de 24 de ore, iar consumul cronic poate afecta pe termen lung celulele esențiale pentru apărarea organismului. Specialiștii spun însă că organismul își poate reveni relativ rapid dacă alcoolul este eliminat. „În funcție de nivelul consumului, corpul își poate reveni în câteva zile sau într-o săptămână”, a declarat Rehm. În cazurile severe de alcoolism, unele efecte asupra imunității pot deveni permanente.
Riscul de cancer rămâne una dintre cele mai mari problemeAlcoolul este considerat a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun și obezitate. Toate tipurile de alcool contribuie la apariția cancerului prin deteriorarea ADN-ului și creșterea inflamației cronice. La femei, cel mai frecvent este cancerul de sân asociat alcoolului, iar la bărbați cancerul colorectal. Experții spun că renunțarea la alcool poate opri progresia riscului, însă efectele complete se văd pe termen foarte lung. „Durează aproximativ 30 de ani până când riscul revine la nivelul unei persoane care nu a consumat alcool regulat”, a explicat Rehm.
Creierul și memoria pot fi afectateȘtiința modernă arată că alcoolul nu „omoară” direct celulele cerebrale, dar afectează conexiunile dintre neuroni și poate provoca micșorarea anumitor zone ale creierului. Studiile au descoperit că inclusiv trei băuturi pe săptămână pot crește riscul de demență. Totuși, o parte din efectele asupra creierului pot fi reversibile. „Micșorarea țesutului cerebral poate începe să se recupereze în câteva săptămâni sau luni după oprirea consumului”, a declarat Sinclair Carr, cercetător afiliat Harvard T.H. Chan School of Public Health. Memoria, atenția și capacitatea de concentrare pot de asemenea să se îmbunătățească după abstinență.
Mitul „alcoolului bun pentru inimă”, tot mai contestatAni la rând, unele studii au sugerat că un consum redus de alcool ar putea avea efecte benefice pentru inimă. Tot mai mulți experți contestă însă această teorie. Un studiu publicat în 2023 a arătat că și un singur pahar de alcool pe zi poate crește tensiunea arterială. Medicii avertizează că persoanele cu hipertensiune, diabet sau obezitate abdominală sunt expuse unor riscuri și mai mari dacă consumă alcool regulat. „Există suficientă dovadă acum că alcoolul poate fi mai dăunător decât benefic”, a declarat cardiologul Andrew Freeman. Specialiștii recomandă persoanelor care beau alcool să reducă cât mai mult consumul sau să renunțe complet, mai ales înainte ca efectele să devină ireversibile.
