MediaFax.ro

Legumele cu frunze verzi și cele crucifere ocupă primul loc în topul nutriționiștilor pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor. Doi specialiști explică de ce aceste legume acționează simultan asupra tuturor celor trei sisteme și ce alte legume merită incluse în dietă, conform Real Simple.

Legumele rămân o bază esențială a oricărei alimentații sănătoase și echilibrate. Dar nu toate legumele au același impact asupra organismului. Doi nutriționiști autorizați au fost întrebați care este alegerea lor de top. Răspunsul este aproape unanim: legumele cu frunze verzi câștigă detașat.

Nutrienții din legume influențează simultan creierul, inima și intestinul. Vitaminele, mineralele, fibrele și polifenolii acționează împreună, nu izolat.

Dieteticiana Avery Zenker spune că fiecare legumă oferă o combinație unică de nutrienți. Contează, potrivit ei, întreaga matrice alimentară, nu doar un singur compus. Legumele conțin și antioxidanți care reduc stresul oxidativ la nivel cerebral.

Dietele bogate în legume au fost asociate constant cu o memorie mai bună. Aceleași efecte antiinflamatorii protejează și sănătatea inimii pe termen lung.

Pentru intestin, legumele rămân una dintre cele mai bune surse de fibre. Fibrele hrănesc bacteriile benefice și susțin diversitatea microbiomului intestinal. Compușii rezultați reduc inflamația și influențează, indirect, chiar și sănătatea creierului.

Pentru Zenker, legumele cu frunze verzi se detașează clar de restul.

Ea recomandă în special varza kale, spanacul, rucola și mangoldul. Lista continuă cu varza de Bruxelles, frunzele de sfeclă și bok choy. Aceste legume oferă fibre, magneziu, acid folic, fier, calciu și mai multe vitamine. Magneziul ajută la reglarea tensiunii arteriale și susține energia creierului. Fierul este esențial pentru transportul oxigenului către inimă și creier.

Dieteticiana Johannah Katz preferă, în schimb, legumele crucifere, mai ales lăstarii de broccoli. Aceștia conțin mult mai mult sulforafan decât broccoli matur, deja fiert. Sulforafanul reglează antioxidanții, susține microbiomul intestinal și ajută detoxifierea organismului.

„Lăstarii de broccoli sunt cea mai puternică sursă naturală de sulforafan”, spune Katz. Legumele crucifere aduc, în plus, fibre și glucozinolați utili pentru intestin.

Ambii experți menționează și alte trei legume cu beneficii importante.

Sfecla, usturoiul și ceapa completează, spun ei, lista ideală. Sfecla conține nitrați, transformați în organism în oxid nitric benefic. Oxidul nitric scade tensiunea arterială și îmbunătățește fluxul sanguin general. Usturoiul și ceapa aduc compuși cu sulf, utili pentru inimă și intestin. În final, ambii nutriționiști insistă asupra unui singur lucru: diversitatea contează cel mai mult. Alternarea legumelor asigură organismului cea mai largă gamă de compuși benefici.

Filmul cu Tom Holland în rolul principal a ratat la limită recordul stabilit în 2019 de „Avengers: Endgame”, care debutase cu încasări de 357 de milioane de dolari. Pe piețele externe, noua producție a obținut încă 572 de milioane de dolari, dintre care 121 de milioane numai în China.

În total, „Spider-Man: Brand New Day” (Spider-Man: O nouă zi) a încasat 927 de milioane de dolari la nivel mondial în primul weekend, înregistrând al doilea cel mai bun debut global din istorie, după „Avengers: Endgame”, care depășise 1,2 miliarde de dolari.

Cifrele au fost anunțate duminică de Sony și reprezintă estimările studioului pentru primul weekend de la lansare, potrivit Associated Press.

Filmul a avut un start record încă din prima zi, când a încasat 168 de milioane de dolari în SUA și Canada, peste cele 157 de milioane obținute de „Avengers: Endgame” în ziua lansării.

„Brand New Day” devine astfel cea mai de succes lansare din istoria studioului Sony Pictures, depășind performanța „Spider-Man: No Way Home”, care a debutat în decembrie 2021.

Criticii și publicul au primit favorabil noua producție. Filmul are un scor de 90% pe platforma de recenzii Rotten Tomatoes, nota „A” în sondajele CinemaScore și calificativul maxim pe PostTrak, serviciu care evaluează reacțiile spectatorilor.

Succesul noului „Spider-Man” a contribuit la cel mai mare weekend din istorie pentru cinematografele nord-americane, cu încasări totale estimate la aproximativ 430 de milioane de dolari.

Analiștii estimează că performanța filmului ar putea împinge încasările sezonului estival peste pragul de 4 miliarde de dolari și ar putea ridica încasările cinematografelor din America de Nord la peste 10 miliarde de dolari până la finalul anului.

Descoperirea, publicată în revista Nature Communications, deschide noi perspective pentru cercetarea bolilor neurodegenerative, inclusiv a maladiei Alzheimer, scrie Science Alert.

Cercetarea, coordonată de biologul Scott Kanoski, a fost realizată pe șobolani și a urmărit modul în care alimentația influențează activitatea neuronală. Oamenii de știință au descoperit că, după consumul unei mese nutritive, intestinul transmite un semnal către creier prin intermediul nervului vag.

Acest semnal ajunge în zona medială a septului, o regiune cerebrală care controlează activitatea hipocampului, centrul responsabil pentru formarea și stocarea amintirilor.

Cercetătorii știau deja că neuronii din această regiune eliberează acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru memorare. Noutatea studiului constă în demonstrarea faptului că activitatea intestinului influențează direct eliberarea acetilcolinei prin intermediul nervului vag.

Pentru a observa activitatea neuronală, cercetătorii au utilizat tehnica de fotometrie cu fibră optică. Șobolanii au primit soluții bogate în grăsimi sau zahăr, în timp ce un alt grup a primit băuturi cu gust asemănător, dar fără calorii.

Rezultatele au arătat că doar animalele care au consumat alimente cu aport caloric au prezentat o activitate cerebrală asociată memoriei semnificativ mai intensă.

Acest lucru sugerează că nu gustul alimentelor și nici simplul act al hrănirii declanșează mecanismul, ci energia furnizată organismului.

În cadrul experimentelor, atunci când cercetătorii au întrerupt comunicarea dintre intestin și creier sau au eliminat neuronii implicați în eliberarea acetilcolinei, efectul pozitiv asupra memoriei a dispărut complet.

Autorii studiului avertizează că nu orice aliment bogat în calorii aduce beneficii.

Șobolanii hrăniți încă din tinerețe cu o dietă occidentală bogată în grăsimi și zahăr – care includea chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb bogat în fructoză – au prezentat o slăbire a sistemului de comunicare dintre intestin și creier.

Mai mult, chiar și după revenirea la o alimentație mai echilibrată, aceștia au continuat să aibă dificultăți în testele de memorie.

Potrivit cercetătorilor, mecanismul descoperit ar fi evoluat pentru a ajuta animalele să rețină locurile unde găsesc hrană, însă alimentația nesănătoasă pare să afecteze această funcție naturală.

Autorii studiului subliniază că rezultatele au fost obținute exclusiv pe șobolani masculi, ceea ce înseamnă că ele nu pot fi extrapolate automat la oameni.

Totuși, cercetarea este considerată promițătoare deoarece degradarea sistemului bazat pe acetilcolină reprezintă una dintre primele modificări neurochimice observate în boala Alzheimer.

Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii bazate pe stimularea nervului vag. Această metodă este deja utilizată în tratamentul epilepsiei, al depresiei și în recuperarea după accident vascular cerebral, iar unele studii aflate în desfășurare analizează dacă poate încetini declinul memoriei la pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.

Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma că același mecanism există și la oameni, studiul consolidează tot mai mult ideea că sănătatea intestinului și alimentația echilibrată joacă un rol important în funcționarea creierului și în procesele de memorare.

Belarus a început formarea unei noi brigăzi de asalt aeropurtat în regiunea Gomel, aflată în sudul țării, la aproximativ 40 de kilometri de granița cu Ucraina. Anunțul a fost făcut de colonelul Alexander Ilyukevich în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de stat VoenTV, unde a spus că noua unitate militară se află în procesul de organizare, potrivit ZN.UA.

„Am început deja formarea unităților militare. A fost format un batalion, au fost recrutați ofițeri și a fost recrutat personal. Anul acesta, formăm un alt batalion, alături de unități de sprijin de luptă, unități de artilerie, antiaeriene și de recunoaștere.”, a declarat Ilyukevich.

Potrivit autorităților de la Minsk, desfășurarea Brigăzii 37 de Asalt Aerian în regiunea Gomel are scopul de a consolida flancul sudic al Belarusului, zonă pe care conducerea militară o consideră una dintre principalele preocupări de securitate.

Noua brigadă completează structura actuală a trupelor aeropurtate din Belarus, care include deja trei brigăzi de asalt aerian separate: Brigada 103 din Vitebsk, Brigada 38 din Brest și Brigada 5 din Maryina Horka, aflată în apropierea capitalei Minsk.

Formarea noii brigăzi vine după mai multe săptămâni în care Belarus și-a intensificat activitatea militară în apropierea frontierei cu Ucraina.

La începutul lunii iulie, Serviciul de Grăniceri de Stat al Ucrainei (DPSU) a anunțat că Belarus dezvoltă infrastructură militară nouă în apropierea graniței, inclusiv terenuri de antrenament și centre logistice.

„Oricine nu execută ordinele ar trebui trimis în armată. Să servească acolo. Pot sta în pădure. Au nevoie și de personal acolo. Toți cei care nu știu să muncească – în armată și la granița de sud.”, a declarat Lukașenko în timpul unei conferințe telefonice din iulie, referitoare la campania de recoltare din 2026.

Deși liderul de la Minsk susține în mod repetat că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității Belarusului, acesta spune că țara sa nu intenționează să intre în război.

Cu toate acestea, serviciile de informații ucrainene continuă să susțină că Rusia exercită presiuni asupra Belarusului pentru a-și extinde implicarea militară.

Jocurile Commonwealth sunt organizate o dată la patru ani și reunesc sportivi din statele și teritoriile membre ale Comunității Națiunilor (Commonwealth), organizație internațională care reunește în principal foste teritorii ale Imperiului Britanic.

Spre deosebire de ediția din 2022, competiția din acest an a inclus doar 10 discipline sportive: atletism, înot, gimnastică artistică, ciclism pe velodrom, box, judo, netball, haltere, bowls și baschet 3×3, o variantă a baschetului disputată între echipe de câte trei jucători pe jumătate de teren. Șase dintre discipline au inclus și probe dedicate sportivilor paralimpici.

Ediția din 2026 s-a desfășurat între 23 iulie și 2 august la Glasgow, în Scoția, oraș care găzduiește pentru a doua oară Jocurile Commonwealth, după ediția din 2014. Aproximativ 3.000 de sportivi au concurat pentru medalii în 215 probe specifice celor 10 discipline.

Până înaintea ultimei sesiuni de concurs, Australia conduce clasamentul pe medalii, fiind urmată de Anglia și Canada.

În ultima zi a Jocurilor se dispută 15 finale pentru medalii, dintre care șase la ciclism pe velodrom și paraciclism, patru la judo, iar restul la atletism și bowls. Australia, Anglia, Canada, India și Noua Zeelandă se numără printre reprezentativele care încearcă să își îmbunătățească bilanțul înaintea ceremoniei de închidere.

În timp ce ultimele finale sunt încă în desfășurare, primele medalii ale zilei au fost deja decernate.

Scoția și-a trecut în cont o nouă medalie de aur, câștigată de Josh Kerr în proba de o milă. Noua Zeelandă a învins Jamaica în finala de netball – un sport de echipă înrudit cu baschetul, jucat între două formații de câte șapte jucătoare – și a cucerit primul său titlu în această disciplină după 16 ani.

Australia și-a adăugat, la rândul său, o nouă medalie de aur prin Leigh Hoffman, câștigătorul probei masculine de contratimp de 1.000 de metri la ciclism pe velodrom, stabilind și un nou record al Jocurilor.

După încheierea competițiilor sportive, Glasgow va găzdui ceremonia de închidere, în cadrul căreia steagul Jocurilor Commonwealth – simbolul oficial al competiției – va fi predat oficial orașului Ahmedabad, din statul indian Gujarat, gazda ediției următoare.

Ceremonia va marca încheierea celor zece zile de competiție și va deschide simbolic drumul către Jocurile Commonwealth din 2030, care coincid cu împlinirea a 100 de ani de la prima ediție a competiției.

Echipele Salvamont Sibiu au fost mobilizate în Munții Făgăraș, în zona Văii Arpășelului, unde un parapantist a rămas blocat într-un copac.

Salvatorii montani au transmis că se deplasează către locul incidentului și pregătesc operațiunea de extragere, astfel încât persoana să fie coborâtă în siguranță.

În același timp, o altă echipă intervine în Munții Cindrel, unde un băiat în vârstă de 10 ani s-a accidentat după ce a căzut cu bicicleta pe un traseu montan. Copilul a suferit o plagă la genunchiul stâng și a primit primul ajutor la fața locului din partea salvamontiștilor.

Ulterior, victima a fost preluată de echipa Salvamont și este transportată la Rășinari, unde urmează să fie predată unui echipaj al Serviciului de Ambulanță pentru investigații și îngrijiri medicale de specialitate.

Reprezentanții Salvamont Sibiu au transmis că ambele misiuni sunt în dinamică, iar intervențiile continuă până la evacuarea în siguranță a persoanelor implicate.

Sfârșitul de săptămână a fost unul solicitant și pentru intervențiile desfășurate sâmbătă, chiar de ziua lor.

Salvamontiștii din Sibiu au participat la o operațiune comună alături de colegii de la Salvamont Argeș, în Munții Făgăraș. Misiunea a vizat recuperarea trupului unui bărbat în vârstă de 74 de ani, care și-a pierdut viața după o cădere de la înălțime, într-o zonă greu accesibilă.

Operațiunea s-a desfășurat în condiții dificile, specifice terenului montan, și a necesitat colaborarea echipelor din cele două județe, a transmis Salvamont Sibiu.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis duminică o serie de precizări după informațiile apărute în spațiul public privind accidentul aviatic produs în Grecia.

„La acest moment, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne nu are nicio aeronavă dislocată în Grecia și niciun pilot sau alt membru al personalului navigant nu desfășoară misiuni în sprijinul autorităților elene”, a transmis IGSU.

De asemenea, reprezentanții IGSU au precizat că modulul de pompieri români trimis în Grecia prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene nu se află în zona în care s-a produs accidentul.

„Modulul de pompieri români (…) nu se află în aceeași regiune în care a avut loc incidentul aviatic și desfășoară exclusiv misiuni terestre de stingere a incendiilor de vegetație, fără a executa misiuni aeriene. Personalul român este în siguranță și își continuă activitatea operațională”, se arată în comunicatul IGSU.

„Transmitem, pe această cale, un mesaj de solidaritate tuturor celor implicați în operațiunile de intervenție și sperăm ca echipajele afectate de acest tragic eveniment să fie găsite în siguranță”, au mai transmis reprezentanții IGSU.

Două elicoptere folosite pentru stingerea incendiilor de vegetație s-au ciocnit în aer, duminică, în timpul unei intervenții desfășurate la vest de Atena, au anunțat autoritățile elene, relatează AP și BBC.

Potrivit pompierilor, accidentul s-a produs în zona orașului Psatha, din regiunea Attica, unde echipele luptau pentru limitarea incendiilor de vegetație.

Cele două elicoptere, de tip Bell, erau închiriate de serviciul de pompieri din Grecia și aveau la bord câte doi membri ai echipajului. Aparatele de zbor decolaseră anterior de pe aeroportul militar Elefsina, conform informațiilor transmise de autorități.

În contextul incendiilor care afectează mai multe regiuni din Europa, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara traversează o perioadă marcată de condiții meteorologice extreme.

„Există momente în care natura și intensitatea fenomenelor meteorologice depășesc orice planificare umană și orice capacitate operațională”, a scris Kyriakos Mitsotakis într-o postare publicată pe Facebook.

Premierul grec a precizat că, din cauza vântului puternic, aeronavele de stingere nu mai pot interveni în condiții de siguranță.

„Zecile de aeronave pe care le avem la dispoziție nu pot opera în siguranță”, a subliniat acesta.

Potrivit informațiilor transmise de serviciul elen de ambulanță EKAB, toate cele patru persoane aflate la bordul celor două elicoptere implicate în accident au fost găsite și transportate la Spitalul General de Aviație 251.

Două dintre ele au suferit răni ușoare, iar alte două au fost găsite inconștiente.

Inițial, echipajul unuia dintre elicoptere a reușit să ia legătura cu centrul operațional și să își transmită coordonatele, fiind preluat rapid de echipele de intervenție. Pentru cel de-al doilea aparat de zbor a fost declanșată o operațiune de căutare și salvare.

Ulterior, autoritățile au anunțat că și al doilea elicopter a fost localizat, iar echipajul său a fost recuperat și transportat la spital.

Departamentul de Pompieri din Grecia a precizat că cele două elicoptere erau închiriate pentru intervențiile de stingere a incendiilor de vegetație. Fiecare elicopter avea la bord câte două persoane, respectiv un pilot și un coordonator grec pentru stingerea incendiilor aeriene.

Guvernul spaniol ar fi fost avertizat cu câteva zile înainte de izbucnirea crizei din Ceuta că există riscul unui aflux masiv de migranți, potrivit unor informații provenite din mai multe surse din serviciile de informații militare și civile, relatează Euronews.

Potrivit surselor citate, serviciile de informații au transmis mai multe avertizări către autorități, inclusiv în orele dinaintea traversării în masă a frontierei. Acestea indicau că regele Mohammed al VI-lea ar putea face un „gest de mărinimie” la graniță cu ocazia Zilei Tronului din Maroc.

Ulterior, au apărut informații privind migranți care traversau înot din zona Fnideq, cunoscută în spaniolă drept Castillejos, dar și despre autobuze care transportau persoane din diferite regiuni ale Marocului către frontieră.

Pe parcursul a aproximativ zece zile, aproape 1.000 de persoane au intrat în Ceuta înot. Oficialii din serviciile de informații ar fi considerat acest lucru un test din partea autorităților marocane și au transmis această evaluare guvernului.

În cele din urmă, între 60.000 și 75.000 de migranți au trecut granița în Ceuta, marcând cea mai mare criză de migrație din istoria orașului autonom. Potrivit Ministerului de Interne al Spaniei, aproximativ 53.000 de persoane s-au întors în Maroc în zilele care au urmat.

Sursele citate spun că forțele de ordine aflate la punctul de trecere Tarajal, Garda Civilă și Poliția Națională, nu au mai putut opri valul de migranți și și-au concentrat eforturile asupra acordării de ajutor persoanelor rănite.

Aceleași surse au criticat autoritățile de la Madrid pentru faptul că armata nu a fost mobilizată imediat. „Ar fi putut fi mobilizate fără întâlniri prealabile, pur și simplu în urma unei decizii politice și a unui ordin din partea comandamentului operațiunilor”, au declarat sursele.

Ofițerii aflați în teren au afirmat, de asemenea, că jandarmeria marocană ar fi rămas pasivă în timp ce migranții încercau să treacă frontiera, atât pe lângă dig, cât și prin zona punctului de trecere, unde unii au escaladat gardurile.

Reprezentanți ai Gărzii Civile au spus că situația actuală diferă de cea din mai 2021, când Marocul a relaxat controalele la frontieră din cauza disputei diplomatice generate de primirea în Spania a liderului Frontului Polisario, Brahim Ghali.

De această dată, potrivit surselor, numărul persoanelor care ajungeau înot în Ceuta crescuse constant în ultimele săptămâni.

Aceștia pun fenomenul și pe seama unei hotărâri a Curții Supreme spaniole, care interzice returnarea imediată a migranților care ajung pe teritoriul spaniol înot.

La câteva ore după apariția acestor informații, Ministerul spaniol de Interne a transmis că relația de cooperare cu Marocul a fost „exemplară, loială și permanentă”.

Premierul Pedro Sánchez a calificat traversarea în masă drept „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei” și a acuzat rețelele de trafic de persoane că au profitat de decizia Curții Supreme pentru a încuraja mii de oameni să încerce să ajungă în Ceuta.

Șeful Guvernului de la Madrid, totodată, a declarat că autoritățile marocane au colaborat „rapid și consecvent” încă de la începutul crizei.

El a spus că ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a decis consolidarea securității la frontieră pe măsură ce numărul traversărilor pe mare a crescut.

Potrivit informațiilor disponibile, măsurile de securitate în plus au însemnat trimiterea a aproximativ 30 de polițiști noi și a unei ambarcațiuni de intervenție, care însă s-a defectat câteva zile mai târziu.

Modulul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, aflat în misiune de prepoziționare în Franța, continuă duminică intervențiile în Departamentul Var, unde, alături de pompierii francezi, luptă pentru limitarea și lichidarea incendiilor de vegetație, anunță IGSU.

Pe parcursul zilei de astăzi, echipajele române au fost mobilizate în zona Correns–Châteauvert, unde au participat la o intervenție, coordonată împreună cu autoritățile franceze.

Misiunea lor a implicat atât forțe de intervenție terestre, cât și mijloace aeriene, respectiv elicoptere și avioane de stingere, care au acționat simultan pentru limitarea extinderii incendiului.

În timp ce aeronavele au efectuat mai multe aruncări de apă asupra focarelor active aflate pe versanți, pompierii români și francezi au intervenit la sol pentru stingerea și răcirea zonelor afectate.

Potrivit IGSU, aceștia au realizat linii de apărare și au protejat suprafețele aflate în calea flăcărilor, pentru a împiedica extinderea incendiului.

Obiectivul principal al intervenției a fost oprirea extinderii focului din zona cu vegetație uscată și livezi către masivul forestier din apropiere. Din informații reiese că o extindere a incendiului în pădure ar fi putut provoca un incendiu masiv, cu efecte asupra fondului forestier.

Echipajele au instalat dispozitive de intervenție în teren deschis, au asigurat alimentarea permanentă cu apă și, totodată, au creat o barieră de protecție între frontul de incendiu și zona împădurită. Toate acestea pentru a ajuta la opri flăcările să avanseze.

Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile, într-o zonă cu vegetație uscată și relief accidentat, ceea ce a favorizat răspândirea rapidă a incendiilor.

Pompierii români își continuă misiunea în deplină cooperare cu autoritățile franceze.

Personalul și tehnica de intervenție rămân în stare completă de operativitate și sunt pregătite să răspundă în continuare solicitărilor autorităților franceze, în funcție de evoluția incendiilor din teren.

Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.

Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară. Creșterea producției a fost convenită de cele șapte state care participă la programul de reduceri voluntare: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.

Deși producția este majorată treptat, cantitățile suplimentare de petrol nu ajung încă integral pe piața mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze exporturile din regiunea Golfului Persic și limitează disponibilitatea unor volume de țiței.

În ultimele luni, OPEC+ a continuat să crească producția chiar și în timpul confruntărilor dintre Iran și Israel. Strategia alianței a fost să pregătească piața pentru o ofertă mai mare de petrol, evitând în același timp riscul unor dezechilibre dacă livrările din regiune ar fi fost afectate de conflict.

Creșterea de 188.000 de barili pe zi este considerată în mare parte simbolică, deoarece impactul asupra pieței este deocamdată limitat. Dacă fluxurile de petrol din Golful Persic vor reveni la normal, OPEC+ va putea majora producția într-un ritm mai accelerat.

O ofertă mai mare ar putea contribui la refacerea stocurilor mondiale de țiței, reduse în ultimele luni din cauza tensiunilor geopolitice. În același timp, o creștere a producției ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra inflației.

În 2023, mai multe state din OPEC+, conduse de Arabia Saudită și Rusia, au decis să reducă voluntar producția de petrol pentru a susține prețurile, pe măsură ce economia mondială încetinea, iar cererea era din ce în ce mai scăzută.

Din 2026, alianța a început să renunțe treptat la aceste reduceri, prin creșteri lunare succesive ale producției.

Analiștii avertizează însă că evoluția producției va depinde în continuare de situația din Orientul Mijlociu. O eventuală detensionare a conflictului ar putea permite creșterea exporturilor de petrol din regiune și ar putea duce la un excedent de ofertă pe piața mondială în a doua parte a anului.

În același timp, o ofertă mai mare de petrol ar putea duce la scăderea prețului țițeiului, cu efecte ulterioare asupra prețurilor carburanților și ale energiei.

Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, duminică după-amiază, un nou mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

Autoritățile i-au avertizat pe oameni că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și le-au transmis să respecte măsurile de protecție.

„Exista posibilitatea caderii unor obiecte din spatiul aerian. Pastrati-va calmul! Adapostiti-va in beciuri sau adaposturi de protectie civila. In lipsa unui adapost, ramaneti in interiorul casei, departe de geamuri si pereti exteriori. Durata estimata: 90 min”, se arată în mesajul RO-Alert transmis populației.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, sistemul de supraveghere radar a identificat duminică, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale dintre România și Ucraina.

Ca măsură de siguranță, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea evoluției situației.

În același timp, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea activării procedurilor de alertare a populației din județul Tulcea.

În urma notificării, autoritățile au transmis mesajul RO-Alert către locuitorii din zona vizată.

Reprezentanții Ministerului Apărării au precizat că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează și apar noi date.

Nu este pentru prima dată când locuitorii din Tulcea sunt avertizați în cursul acestei zile. Sâmbătă dimineață, autoritățile au emis un alt mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al MApN detectase, în jurul orei 09:30, o țintă aeriană aflată tot în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

Premierul britanic Andy Burnham s-a declarat în favoarea adoptării unei constituții scrise pentru Regatul Unit, una dintre puținele țări care nu are un document unic de acest fel, informează AFP și Euractiv.

La doar două săptămâni după preluarea mandatului, fostul primar al regiunii Greater Manchester a făcut din descentralizarea puterii către autoritățile regionale una dintre principalele priorități ale noului său guvern.

„În cele din urmă, cred că asta deschide calea unui nou acord constituțional”, a declarat premierul în acest weekend, referitor la planurile sale legate de transferul unor atribuții către administrațiile locale.

Premierul britanic a făcut apel la „un nou ansamblu de principii clare privind modul în care această țară ar trebui condusă”, spunând că Regatul Unit are nevoie de o constituție scrisă, idee pe care a promovat-o și înainte de a ajunge la conducerea guvernului de la Downing Street.

Andy Burnham consideră că lipsa unui astfel de document afectează funcționarea statului și limitează puterea autorităților locale.

„Este anormal ca oamenii să fie reduși la a apăra lucruri care sunt pur și simplu fundamentale (…) și absența constituției privează teritoriile de mijloace de acțiune”, a estimat premierul britanic.

În prezent, Regatul Unit funcționează pe baza unui sistem alcătuit din legi, hotărâri judecătorești întemeiate pe dreptul comun și tratate, fără o constituție unică, așa cum există în majoritatea statelor.

Ideea elaborării unei constituții scrise este relativ nouă în politica britanică. Fostul premier laburist Gordon Brown, care a condus guvernul între 2007 și 2010 și în al cărui cabinet Andy Burnham a fost ministru, s-a numărat printre primii lideri care au susținut această reformă.

În urmă cu mai mulți ani, o comisie parlamentară a analizat timp de cinci ani diferitele variante de codificare a constituției, însă în 2015 s-a ajuns la concluzia că nu există un consens clar în această privință.

În aceste condiții, orice inițiativă lansată de Andy Burnham pentru adoptarea unei constituții scrise ar necesita, cel mai probabil, un proces de lungă durată, care ar include consultări publice și o anchetă la nivel național.

Vineri, premierul britanic a anunțat și o altă măsură din programul său de descentralizare, prin care dorește ca primarii regionali din Anglia să poată păstra o parte din impozitele colectate în propriile regiuni, în cadrul planului de transfer al unor atribuții de la Londra către administrațiile locale.

Autoritățile kazahe au precizat că suspendarea temporară de la sfârșitul lunii iulie a vizat operațiunile de la terminalul maritim, însă livrările de țiței și alimentarea rezervoarelor de stocare au continuat fără întrerupere.

Oficialii Ministerului Energiei din Kazahstan au infirmat o posibilă oprire completă a activității Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice – CPC). Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Asel Serikpayeva, a declarat că „informațiile apărute în presa internațională, potrivit cărora activitatea consorțiului ar putea fi suspendată complet, nu sunt adevărate”.

Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei din Kazahstan, citați de AzerNews, începând cu 1 august, volumul zilnic al transporturilor de țiței a ajuns la aproximativ 100.000 de tone. Aceștia au adăugat că o creștere suplimentară a volumelor transportate depinde de disponibilitatea petrolierelor care sosesc la terminalul maritim pentru încărcare.

Reprezentanții instituției au subliniat că se află în contact permanent cu operatorul Caspian Pipeline Consortium și cu companiile care livrează țiței și au precizat că situația este sub control.

Caspian Pipeline Consortium reunește companii din Kazahstan, Rusia, Statele Unite, Italia, Regatul Unit și Elveția și operează conducta care transportă țiței din marile zăcăminte ale Kazahstanului către portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Peste jumătate din importurile de țiței ale României provin din Kazahstan și sunt transportate prin această conductă până la terminalul maritim, de unde sunt încărcate pe petroliere cu destinația România.

Această rută preia aproximativ 1% din producția mondială de petrol și aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului.

Conducta Caspică are o lungime de aproximativ 1.510 kilometri și leagă zăcământul Tengiz, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume, de terminalul maritim de la Marea Neagră, dotat cu trei puncte offshore pentru încărcarea petrolierelor.

Presa internațională relatase anterior despre posibilitatea suspendării complete a transporturilor de țiței prin conducta Caspică, după atacurile cu drone ale Ucrainei asupra unor petroliere aflate în apele din largul portului rusesc Novorossiisk.

În noaptea de 29 spre 30 iulie, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra unor petroliere și instalații din zona portului Novorossiisk. În urma incidentului, CPC a oprit temporar încărcarea petrolierelor la terminalul maritim, fiind cea de-a treia suspendare a încărcărilor în luna iulie, după alte două incidente similare produse în 19 și 20 iulie.

Potrivit Bloomberg, acționarii CPC au analizat posibilitatea unei suspendări prelungite a exploatării conductei până la obținerea unor garanții de securitate din partea Ucrainei sau a altor state, inclusiv Statele Unite, pentru prevenirea unor noi atacuri asupra petrolierelor.

Atacurile repetate au determinat numeroase nave să evite terminalul, iar la 21 iulie consorțiul a suspendat inclusiv primirea țițeiului din Kazahstan, deoarece rezervoarele terminalului s-au umplut după suspendarea încărcării petrolierelor.

În cursul săptămânii trecute, premierul Ilie Bolojan a discutat cu omologul său din Kazahstan, Olzhas Bektenov, despre securitatea aprovizionării României cu țiței. „Pentru țara noastră, funcționarea neîntreruptă a acestei rute de transport este importantă atât pentru activitatea rafinăriei Petromidia, cât și pentru stabilitatea aprovizionării cu produse petroliere”, a transmis premierul.

Cei doi lideri au condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice critice și au convenit să continue cooperarea pentru menținerea fluxurilor de țiței către România.

Fenomenul K-pop transformă, în acest week-end, litoralul românesc într-un punct de întâlnire al comunității internaționale de fani. După un Day 0, dedicat comunității, care a reunit peste 20.000 de participanți, și un Day 1 cu peste 45.000 de oameni, K-POP DAYS NIBIRU depășește deja 65.000 de participanți în primele două zile ale evenimentului.

Organizatorii estimează că festivalul va depăși 115.000 de participanți până la finalul ediției, confirmând interesul tot mai mare pentru cultura K-pop în Europa Centrală și de Est.

La NIBIRU au ajuns fani din România, Coreea de Sud, Grecia, Austria, Spania, Bulgaria, Republica Moldova, Australia, Italia, Germania și din multe alte țări, transformând litoralul românesc într-un adevărat punct de întâlnire al comunității internaționale K-pop.

Sursa foto: NIBIRU

Astfel, sambata, 1 august, întreaga destinație NIBIRU a fost vizitată de aproximativ 90.000 de oameni, K-POP DAYS devenind principalul punct de atracție al weekendului și confirmând capacitatea noului resort de a găzdui simultan evenimente internaționale și zeci de mii de vizitatori.

Prima zi de concerte a adus pe scena principală două dintre cele mai așteptate momente ale festivalului. EVERGLOW, unul dintre cele mai apreciate grupuri feminine ale generației a patra, a ridicat în picioare zecile de mii de fani prezenți, care au cântat fiecare refren împreună cu artistele, acestea prezentandu-se in limba romana.

Seara a culminat cu concertul lui TAEMIN, membru al legendarei trupe SHINee și unul dintre cei mai influenți artiști din istoria K-pop. În una dintre puținele sale apariții europene, artistul a fost întâmpinat de un public care îl așteptase încă din zorii zilei.

Mii de fani au cântat vers cu vers în limba coreeană, au sincronizat fan-chant-urile și au recreat atmosfera marilor concerte K-pop din Asia, într-un moment care i-a impresionat pe artiști și a confirmat maturitatea și forța comunității K-pop din România și din întreaga regiune.

„Este prima mea vizită în România. Sunteți atât de frumoși, atât de adorabili, atât de blânzi și atât de amabili. Haideți să cântăm împreună! Vă iubesc! Mulțumesc, România! Cu siguranță mă voi întoarce.”, le-a transmis TAEMIN zecilor de mii de fani prezenți la K-POP DAYS NIBIRU, înainte de a le cere să facă împreună o fotografie de pe scenă, la finalul unui concert în care publicul i-a cântat alături fiecare piesă, vers cu vers, în limba coreeană.

Sursa foto: NIBIRU

Entuziasmul fanilor s-a văzut încă de la primele ore ale dimineții. Cei mai dedicați au ajuns la porțile festivalului încă de la ora 5:00, cu mult înainte ca stațiunea să își deschidă porțile pentru public. Pentru a păstra ordinea și a se respecta reciproc, și-au confecționat brățări numerotate, pe care și le-au pus unii altora la mână, astfel încât să își poată păstra locul la coadă chiar dacă aveau nevoie să plece pentru câteva minute.

În momentul deschiderii accesului, mii de fani au alergat către scenă pentru a ocupa locurile dorite, după ore întregi de așteptare.

Atmosfera festivalului a început însă încă din Day 0, dedicat în întregime comunității K-pop. Peste 20.000 de participanți au petrecut împreună în zonele special amenajate din festival, au participat la sesiuni de Random Dance, activități interactive și întâlniri între fani.

Unul dintre cele mai apreciate momente a fost Dance Battle-ul, câștigat de o tânără fană care a impresionat publicul prin coregrafiile sale, moment devenit rapid viral pe TikTok. Tot pentru comunitate, organizatorii au lansat platforma poze.nibiru.net, unde participanții își pot găsi gratuit fotografiile realizate de fotografii oficiali ai festivalului.

Festivalul continuă astăzi cu o nouă zi de concerte și un nou val de emoție pentru fanii veniți din întreaga Europă. Pe scena K-POP DAYS NIBIRU urcă JEON SOMI, una dintre cele mai iubite artiste ale noii generații K-pop, cunoscută pentru hituri precum DUMB DUMB, Fast Forward și XOXO, alături de WHIB, una dintre cele mai promițătoare trupe masculine ale noii generații, completând unul dintre cele mai puternice line-up-uri K-pop prezentate vreodată în această parte a Europei.

Succesul ediției din acest an se vede deja și în interesul pentru viitor. Organizatorii au lansat pre-sale-ul pentru K-POP DAYS NIBIRU 2027, iar primele abonamente au fost puse în vânzare încă din timpul festivalului.

Interesul imediat al comunității confirmă ambiția organizatorilor de a transforma K-POP DAYS NIBIRU într-un reper anual pentru fanii și artiștii K-pop din Europa Centrală și de Est și într-un eveniment care poziționează România pe harta marilor destinații internaționale dedicate culturii coreene.

Umplerea piscinelor gonflabile pentru răcorire în zilele caniculare, mai multe dușuri pe zi sau udarea grădinii pentru a revigora plantele ofilite sunt activități care contribuie la o creștere bruscă a consumului public de apă în zilele calde și uscate.

Specialiștii consultați de The Independent arată că, dacă fiecare persoană și-ar reduce consumul de apă în timpul unei secete, acest lucru ar contribui semnificativ la refacerea resurselor de apă și a ecosistemelor afectate de secetă.

Iată cinci lucruri pe care le poți face, începând chiar de astăzi:

Cea mai mare parte a apei pe care o consumați se folosește la duș. Pentru fiecare minut petrecut sub duș (în funcție de debitul acestuia), se scurg aproximativ 10 litri de apă. Deoarece majoritatea oamenilor fac duș în medie șapte minute, jumătate din consumul zilnic de apă are loc chiar de dimineață.

Oprirea dușului în timp ce vă spălați părul cu șampon sau aplicați gel de duș poate ajuta la economisirea apei, la fel ca și scurtarea duratei totale a dușului. Aveți grijă însă să nu treceți la baie, care consumă în medie aproximativ 80 de litri de apă.

În timpul unei perioade de secetă, un grădinar obișnuit poate folosi sute de litri de apă pentru a-și hidrata plantele. Unii oameni folosesc o stropitoare (bine), alții ar putea lăsa un aspersor pornit toată ziua (rău). Majoritatea folosesc apă potabilă, ceea ce reprezintă o risipă, întrucât plantelor le este suficientă apa de ploaie.

Instalați un rezervor de colectare a apei de ploaie care se scurge de pe acoperiș și folosiți-o pentru grădină.

La fiecare spălare, toaleta consumă aproximativ 5 litri de apă, iar modelele mai vechi pot consuma până la 10 litri. Dacă este disponibilă, folosiți opțiunea de spălare scurtă pentru a reduce semnificativ cantitatea de apă irosită.

Dacă trebuie să vă spălați mașina, spălați-o cu o găleată și un burete, în loc să folosiți furtunul. Cantitatea de apă dintr-o găleată este semnificativ mai mică decât debitul mediu al unui furtun.

Dacă spălați legume, puteți colecta apa într-un bol în chiuvetă și o puteți folosi ulterior pentru a uda plantele din casă sau din grădină. În timp ce așteptați să curgă apă caldă de la robinet, folosiți apa rece pentru a umple ceainicul. Închideți robinetul în timp ce vă spălați mâinile cu săpun sau vă spălați pe dinți. Deși acestea sunt doar gesturi mici, dar care, în timp, pot face diferența.

Dacă aveți o piscină gonflabilă, folosiți o pompă de filtrare pentru a reutiliza aceeași apă mai multe zile, în loc să o schimbați frecvent.

Toate aceste sfaturi pot reduce semnificativ consumul de apă și pot combate efectele secetei asupra mediului. De asemenea, vă pot ajuta să economisiți bani.

Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.

Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.

„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.

Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.

Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.

Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.

Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.

Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.

Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.

Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.

„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.

Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.

Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.

Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.

Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.

RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.

Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.

Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.

Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.

Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.

Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.

Premierul ungar Peter Magyar a anunțat duminică, într-un mesaj video adresat populației, că sistemul energetic ungar funcționează în prezent stabil, însă situația de la centrala nucleară de la Paks s-a deteriorat rapid din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Din acest motiv, începând de luni, centrala nu va mai produce deloc energie.

„La ora 01:30 dimineața (duminică – n.r.)a fost oprit generatorul cu turbină încă funcțional al blocului 4 al centralei nucleare de la Paks. Se preconizează că astăzi, pentru prima dată după 44 de ani, va avea loc oprirea completă a centralei”, a spus Magyar, subliniind că nivelul Dunării la Paks a ajuns la minus 133 cm, iar la minus 134 cm va trebui oprită și unitatea rămasă în funcțiune.

El a mai afirmat că situația este una fără precedent și că „aici se întâmplă ceea ce mulți dintre noi nici nu ne-am fi putut imagina”.

„Atât apa, cât și numărul necesar de specialiști și pompe sunt disponibile pentru asigurarea răcirii necesare chiar și pe durata opririi. Aproximativ 50 de specialiști în domeniul apei lucrează alături de angajații centralei electrice pentru a asigura, în conformitate cu protocolul strict de siguranță, cantitatea necesară de apă de răcire de peste o sută de metri pe minut până la creșterea nivelului apei Dunării și până la reluarea producției de energie electrică”, a explicat Magyar.

Premierul ungar a făcut apel la solidaritate națională și la reducerea consumului de energie în orele de vârf.

Potrivit acestuia, numeroase companii mari consumatoare de energie au acceptat deja voluntar să își reducă activitatea.

„Ieri am reușit deja să economisim sau să reprogramăm o cantitate de energie echivalentă cu producția pierdută a unui bloc de la centrala de la Paks”, a afirmat acesta.

„Concetățeni, ne așteaptă cele mai critice cinci zile. Mâine, centrala electrică de la Paks nu va mai produce deloc energie, iar urmează zilele cele mai caniculare, cu temperaturi de 40 de grade. Rețeaua noastră de energie electrică, serviciile publice și, bineînțeles, noi înșine vom fi supuși unei presiuni enorme. (…) Vă rog ca, începând de luni, să folosim energia electrică cu și mai multă chibzuință în intervalul orar deja cunoscut, între orele 17:00 și 22:00, și în special între orele 18:00 și 21:00 ”, a spus Magyar.

Premierul a anunțat că Grupul de lucru pentru protecție urmează să decidă în cursul zilei de astăzi dacă vor fi introduse restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi.

„Pe baza datelor actuale privind consumul, producția, importurile și nivelul apei, va decide dacă va fi necesar să se impună, începând de mâine, restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi. Decretul guvernamental necesar pentru reducerea consumului obligatoriu și impunerea acestuia a intrat în vigoare ieri și îl vom aplica dacă va fi necesar”, a explicat Magyar.

El a precizat că pe fondul secetei severe, în câteva sute de localități au fost introduse restricții de apă, inclusiv interdicții de udare, iar autoritățile folosesc cisterne ale armatei și distribuie apă potabilă acolo unde este necesar.

Reprezentanții PACT pentru Galați afirmă că reacția publică a apărut odată cu marcarea primilor arbori care urmează să fie tăiați în cadrul proiectului de modernizare a Falezei Dunării.

Potrivit acestora, mulți gălățeni au realizat abia acum amploarea modificărilor prevăzute în proiect, pe motiv că nu ar fi existat o informare și o consultare publică suficiente înainte de elaborarea documentației tehnice.

Formațiunea susține că autoritățile ar fi trebuit să organizeze dezbateri publice înainte de realizarea proiectului, să prezinte variante alternative și să explice motivele pentru care au fost alese anumite soluții tehnice.

PACT pentru Galați consideră că proiectul nu reprezintă doar o modernizare a falezei, ci o schimbare majoră a conceptului urban al unuia dintre cele mai reprezentative spații publice din municipiu.

Potrivit reprezentanților formațiunii, aspectul viitor al Falezei Dunării ar fi trebuit stabilit în urma unei consultări extinse cu cetățenii, iar proiectanții să adapteze soluțiile la dorințele comunității.

Totodată, aceștia susțin că miile de semnături strânse pentru modificarea proiectului demonstrează existența unei nemulțumiri reale în rândul gălățenilor.

În acest context, PACT pentru Galați i-a invitat pe cetățeni să participe, începând cu ora 19:00, în zona Elice, la o întâlnire dedicată discutării proiectului și identificării unor soluții pentru protejarea habitatului natural al Falezei Dunării.

Reprezentanții formațiunii precizează că întâlnirea nu reprezintă un protest organizat în sensul Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, ci o reuniune spontană cu susținătorii și persoanele interesate de proiect.

Primăria Municipiului Galați a anunțat că lucrările de modernizare vor începe luni, 3 august 2026, iar accesul pe Faleza Dunării va fi restricționat pe durata intervențiilor.

„Începând de luni, 3 august 2026, pentru siguranța tuturor, accesul pe Faleza Inferioară a Dunării va fi restricționat, odată cu începerea lucrărilor de modernizare. Excepție va fi zona scărilor monumentale, unde accesul pietonal va fi permis, existând un culoar special pentru tranzitul utilajelor. Această zonă va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii septembrie, când încep lucrările și aici. Totodată, va fi închis și trotuarul de pe Faleza Superioară a Dunării. Vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis Primăria Municipiului Galați.

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat doi cetățeni străini ascunși într-o semiremorcă ce transporta profile din aluminiu din Turcia către România, în cadrul acțiunii „SUMMER MIGRATION 4”, anunță Poliția de Frontieră într-un comunicat de presă.

Cei doi au fost descoperiți sâmbătă, în jurul orei 17.50, când polițiștii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe DN 5 au oprit pentru control un ansamblu rutier format din cap tractor și semiremorcă, înmatriculate în Turcia și conduse de un cetățean turc.

„În urma controlului efectuat asupra semiremorcii, polițiștii de frontieră au descoperit, ascunși printre bunurile transportate, doi cetățeni străini care nu dețineau documente de călătorie. Din primele verificări, s-a stabilit că aceștia au pătruns în interiorul semiremorcii prin tăierea prelatei, sigiliul vamal aplicat pe mijlocul de transport fiind intact”, informează Poliția de Frontieră.

Cele două persoane se aflau în stare de inconștiență, motiv pentru care a fost solicitat un echipaj medical prin SNUAU 112.

După acordarea îngrijirilor medicale și stabilizarea stării de sănătate, persoanele au fost preluate de la Spitalul Județean de Urgență Giurgiu și conduse la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu pentru continuarea cercetărilor.

„În urma verificărilor efectuate, polițiștii de frontieră au stabilit că persoanele în cauză sunt cetățeni marocani, fiind întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută și sancționată de art. 262 alin. (1) din Codul penal. Ulterior, cetățenii străini au fost preluați de către autoritățile bulgare, în vederea continuării cercetărilor și dispunerii măsurilor legale ce se impun”.

Această acțiune s-a desfășurat în cooperare cu Poliția de Frontieră din Republica Bulgaria, pentru aplicarea măsurilor compensatorii la frontiera internă Schengen.

Spre deosebire de campaniile similare din Italia sau Franța, care promovează patrimoniul și meșteșugurile tradiționale, statele baltice vor să se prezinte drept țări ale inovației, relatează AFP.

Cele trei state au dat naștere unui număr tot mai mare de startup-uri cunoscute la nivel mondial, precum platforma de vânzare a produselor la mâna a doua Vinted, serviciul de transport Bolt și Skype, una dintre primele aplicații de apeluri video.

Deși au împreună puțin peste șase milioane de locuitori, statele baltice aveau anul trecut aproximativ 33.000 de startup-uri, potrivit datelor companiei letone Lursoft IT, specializată în baze de date comerciale și financiare.

În 2025, startup-urile din regiune au atras finanțări de 607 milioane de euro, cu 20% mai mult decât în anul precedent, potrivit raportului anual realizat de Practica Capital și Firstpick.

Statele baltice au în prezent 17 „unicorni”, termen folosit pentru startup-urile evaluate la peste un miliard de dolari.

În urmă cu mai puțin de patru decenii, Estonia, Letonia și Lituania și-au recâștigat independența, dar au moștenit fabrici ineficiente din economia planificată a Uniunii Sovietice.

„Recâștigarea independenței… a eliberat spiritul antreprenorial care fusese anterior reprimat sub regimul sovietic”, a declarat antreprenorul letono-american Girts Graudins, care a subliniat că regiunea are o tradiție în domeniul științei și al industriei încă de la începutul secolului al XX-lea.

Problemele moștenite din economia planificată sovietică au încurajat, la rândul lor, apariția unor soluții inovatoare, a explicat Kadri Ukrainski, profesoară la Universitatea din Tartu, Estonia.

„Venind din perioada sovietică, nu aveam sisteme de telefonie foarte bune”, a declarat ea. Această situație a contribuit la apariția Skype, primul și, probabil, cel mai cunoscut unicorn al Estoniei.

Skype a fost fondată în 2003 de doi antreprenori scandinavi și patru programatori estonieni. Până în 2005, platforma ajunsese la 50 de milioane de utilizatori înregistrați la nivel mondial, iar în același an a fost vândută site-ului de licitații online eBay pentru aproximativ 2,6 miliarde de dolari.

Aderarea celor trei țări la Uniunea Europeană, în 2004, le-a oferit acces la piața comunitară și la noi surse de finanțare.

Estonia, o țară cu 1,3 milioane de locuitori, are în prezent zece „unicorni”, cel mai mare număr raportat la populație din Europa.

Deși Microsoft a închis Skype în 2025, după ce cumpărase aplicația în 2011, influența companiei continuă să fie resimțită în regiune.

Fondatorii și primii angajați ai companiei au folosit experiența acumulată pentru a-și înființa propriile afaceri și i-au inspirat și pe alții să le urmeze exemplul.

Vinted, platforma de vânzare a hainelor la mâna a doua și primul „unicorn” al Lituaniei, a avut un efect asemănător.

Vinted a devenit în 2019 primul startup lituanian evaluat la peste un miliard de dolari, iar în aprilie a ajuns la o valoare de piață de opt miliarde de dolari. Lituania are în prezent șase astfel de companii.

Impactul acestor companii este resimțit și în economia locală, a declarat Karolina Urbonaite, directoarea Startup Lithuania, instituția guvernamentală care sprijină ecosistemul de startup-uri al țării.

„Startup-urile noastre plătesc multe taxe. Ele creează noi locuri de muncă”, a spus aceasta. Urbonaite a adăugat că startup-urile lituaniene au în total peste 20.000 de angajați, oferă salarii ridicate și atrag investiții străine.

Accentul pus în statele baltice pe educația STEM, adică știință, tehnologie, inginerie și matematică, contribuie și la formarea unei noi generații de antreprenori din domeniul tehnologiei.

Elevii din statele baltice au obținut la disciplinele STEM rezultate mai bune decât cei din Franța, Suedia, Statele Unite și Norvegia, potrivit celei mai recente ediții a evaluării PISA, realizată de OCDE.