Legea propusă ar permite poliției să utilizeze tehnologia AI pentru a localiza sau identifica persoane suspecte de infracțiuni grave, precum traficul de persoane, răpirile și crimele.
„Pentru a combate infracțiunile comise de bande și a restabili siguranța în societate, poliția trebuie să aibă acces la instrumente eficiente”, a declarat ministrul justiției, Gunnar Strömmer.
Suedia se confruntă cu violența bandelor de peste un deceniu și, în 2023 – ultimul an pentru care există statistici comparabile –, înregistra de departe cea mai mare rată a violenței armate mortale pe cap de locuitor din UE.
Violența bandelor domină agenda politică suedezăAceastă violență a ajuns să domine agenda politică suedeză, contribuind la ascensiunea unei coaliții de dreapta care a preluat puterea în 2022, cu sprijinul extremei drepte. Formarea acestei coaliții a pus capăt celor opt ani de guvernare social-democrată, partid care a dominat politica suedeză încă din anii 1930.
Guvernul a precizat că noua lege, care urmează să fie supusă votului în parlament și ar putea intra în vigoare la începutul anului 2026, dacă va fi adoptată, va respecta legislația privind protecția vieții private și va fi utilizată exclusiv în cazuri de importanță deosebită.
Articolul O țară europeană propune utilizarea recunoașterii faciale în timp real pentru combaterea criminalității apare prima dată în Mediafax.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a răspuns, în cadrul unei conferințe de presă, afirmațiilor care sugerau că baza de date creată de Laboratorul de cercetare umanitară (HRL) ar fi fost pierdută.
„Ceea ce vă pot spune este că teoria conspirației sau teama cu privire la ștergerea datelor este falsă. Aceasta este falsă. Datele există. Nu erau sub controlul Departamentului de Stat. Au fost gestionate de persoanele care au condus acest proiect, dar noi știm cine este responsabil pentru date și pentru site. Suntem pe deplin conștienți de faptul că datele există, nu au fost șterse și nu lipsesc”, a declarat ea.
Miercuri, Kyiv Post a raportat că grupul de lucru HRL cu sediul la Universitatea Yale, care a lucrat pentru a localiza copiii ucraineni deportați în Rusia, a fost desființat în urma reducerilor finanțării federale.Mai multe relatări media au sugerat că experții HRL au pierdut accesul la informații esențiale, inclusiv imagini din satelit și date biometrice, care au ajutat la localizarea a aproximativ 35.000 de copii ucraineni răpiți.
Oficialii HRL și-au exprimat îngrijorarea că este posibil ca bazele lor de date să fi fost șterse în graba de a se conforma directivei Administrației Trump. În cazul în care informațiile nu au fost șterse, ci relocate, este posibil ca acestea să fi fost compromise, astfel încât dovezile digitale să fie declarate inadmisibile în orice acțiune juridică viitoare.
În prezent, peste 1,6 milioane de copii ucraineni rămân sub controlul Moscovei, atât în teritoriile ocupate, cât și din cauza deportărilor către Rusia.
Articolul SUA neagă ștergerea datelor privind copiii ucraineni răpiți: „Este o teorie a conspirației” apare prima dată în Mediafax.
Nestlé a recunoscut public că a recurs la tratamente interzise – dezinfectare cu ultraviolete sau filtre cu cărbune activ, în scopul „garantării unei ape fără riscuri”. CEO-ul Nestlé Waters, Muriel Liznau, a fost audiată, miercuri, în fața unei comisii de anchetă a Senatului francez, în privința tratamentelor ilegale folosite de companie până în anul 2023, pentru apele sale îmbuteliate Perrier și Hépar. Managerul a declarat doar că aceste tratamente au făcut posibilă „asigurarea siguranței alimentelor”, precizând că „a înțeles că există și alte modalități de a asigura siguranța alimentelor (…), dar că pentru a elimina aceste tratamente neconforme a fost necesară revizuirea întregului design al fabricii”.
Managerii Nestlé nu dezvăluie cine a autorizat folosirea filtrelor interziseLiznau a refuzat să dea numele persoanelor care se fac vinovate de introducerea tratamentele interzise, invocând procedurile judiciare în desfășurare: „A fost alegerea mea să nu caut responsabilitatea individuală”, a spus ea. Deși, senatorii i-au reamintit că „refuzul de a depune mărturie în fața unei comisii de anchetă se pedepsește penal”, managerul și-a menținut limita declarațiilor.
Marți, comisia a audiat-o pe Sophie Dubois, președintele Nestlé Franța și CEO al Nestlé Waters France până în ianuarie 2025. Aceasta din urmă a susținut că rolul ei s-a limitat la aspectele de marketing și distribuție și că ar fi luat cunoștință de utilizarea tratamentelor ilegale doar de la alți directori, precum Muriel Lienau. Schimbul de replici cu senatorii a fost și mai tensionat decât cel cu Muriel Lienau, președintele comisiei exprimându-și surprinderea că „cineva care are responsabilități atît de importante (…) nu cunoștea faptele” care au avut loc în compania sa, arată sursa citată. „A fost o situație moștenită”, au spus directorii Nestlé, evitând întrebările senatorilor din comisia de anchetă.
Nestlé are din nou liber să vândă apă în afara parametrilor admișiPe măsură ce audierile continuă în Senat, producătorul de apă minerală şi gazoasă Nestlé continuă să fie în centrul scandalului de fraudă legat de folosirea filtrelor interzise pentru apele sale minerale naturale. La începutul anului 2023 i-a fost suspendată autorizația de utilizare și îmbuteliere a apei pentru forajele din zona munților Vosgi. La acel moment, Nestlé a fost nevoită să-şi oprească exploatarea unuia din cele 7 izvoare pe care le deţine în Franţa, analizele confirmând că sursa a fost contaminată cu fecale. Două milioane de sticle cu apă Perrier au fost distruse de producător, care a dat asigurări că cele care erau deja pe piață nu fuseseră contaminate.
În luna februarie 2025, o anchetă a cotidianului Le Monde și grupul Radio France, arăta că statul francez ar fi reautorizat Nestlé să comercializeze ape ai căror parametri nu respectau limitele legale admise, permițând utilizarea microfiltrelor, în ciuda recomandarilor sanitare. Potrivit cotidianului Gândul, ancheta îl viza inclusiv pe președintele Franței, care ar fi favorizat interesele Nestlé în defavoarea consumatorilor.
Apele minerale care se comercializează îmbuteliate sunt foarte puțin sau deloc tratate întocmai pentru a le fi protejate puritatea și calitățile medicale pe care le oferă izvoarele subterane. Filtrarea și tratarea mai mult decât limitele admise le-ar transforma într-o apă precum cea pe care o primim în rețea, la care doar prețul ar fi diferit.
Articolul Scandal la Nestlé. Audieri în Senatul francez pentru tratamentele interzise asupra apelor îmbuteliate apare prima dată în Mediafax.
According to a press release from the Ministry of Culture, the Romanian stand will be 80 square meters and will host 21 guests from Romania, the Republic of Moldova, Germany, Austria and Ukraine, launches of new translations of Romanian literature, debates on current topics that bring together historians, journalists and writers from Romania, the Republic of Moldova, Ukraine and Austria, a book exhibition presenting over 100 new titles from over 20 publishing houses from Romania and the Republic of Moldova and a bookstore selling Romanian books.
The guests who will participate in the events organized by the Ministry of Culture during the four days of the fair are the authors: Mircea Cărtărescu, Moni Stănilă, Livia Ştefan, Florin Irimia, Ioana Nicolaie, Dana Grigorcea, Traian Pop, historians Armand Goşu and Oliver Jens Schmitt, translators Ernest Wichner, Alexandru Bulucz, Jan Cornelius, Manuela Klenke, Peter Groth, Georg Aescht and journalists Paula Erizanu and Maksym Butkevych.
Moni Stănilă and Livia Ştefan come to Leipzig to launch their poetry volumes (Mettalische Igel and re:volver) recently translated by Alexandru Bulucz and Manuela Klenke, respectively. Prose writer Florin Irimia will also be present on the occasion of the publication of the short prose volume, Der Mann hinter dem Nebel, translated by Peter Groth. Mircea Cărtărescu, a long-awaited presence in Leipzig, will begin his tour to promote the novel Theodoros, with three meetings with the public, both at the fair and in the city.
There will also be discussions on literary themes, in which both Romanian and German authors will participate:
„The geopolitical challenges in the Eastern European space will be addressed by two of the most renowned historians specializing in this area – Armand Goşu (University of Bucharest) and Oliver Jens Schmitt (University of Vienna) – in a discussion, The Fragility of Democracy in Eastern Europe. Today, Romania, moderated by Antje Contius (S.Fischer Stiftung). In the same context, journalist Paula Erizanu (R.Moldova) will have as guests Maksym Butkevych, Ukrainian journalist and war veteran, and historian Armand Goşu, for a dialogue entitled The War That Changes Us”, the ministry shows.
Two sessions of the Book Exchange will take place during the first two days of the Leipzig Book Fair: over the course of two hours, publishers and literary agents from Romania will meet with counterparts from Central and South-Eastern Europe and mutually promote titles from their own portfolios. Representatives of several publishing houses from Austria, Bulgaria, the Czech Republic, Switzerland, Germany, Ukraine and Hungary registered for the Book Fair.
This year, at the Leipzig Book Fair, the guest country is Norway, under the motto Words move Worlds.
Articolul Romania participates in the Leipzig Book Fair apare prima dată în Mediafax.
According to a press release from the Ministry of Culture, the Romanian stand will be 80 square meters and will host 21 guests from Romania, the Republic of Moldova, Germany, Austria and Ukraine, launches of new translations of Romanian literature, debates on current topics that bring together historians, journalists and writers from Romania, the Republic of Moldova, Ukraine and Austria, a book exhibition presenting over 100 new titles from over 20 publishing houses from Romania and the Republic of Moldova and a bookstore selling Romanian books.
The guests who will participate in the events organized by the Ministry of Culture during the four days of the fair are the authors: Mircea Cărtărescu, Moni Stănilă, Livia Ştefan, Florin Irimia, Ioana Nicolaie, Dana Grigorcea, Traian Pop, historians Armand Goşu and Oliver Jens Schmitt, translators Ernest Wichner, Alexandru Bulucz, Jan Cornelius, Manuela Klenke, Peter Groth, Georg Aescht and journalists Paula Erizanu and Maksym Butkevych.
Moni Stănilă and Livia Ştefan come to Leipzig to launch their poetry volumes (Mettalische Igel and re:volver) recently translated by Alexandru Bulucz and Manuela Klenke, respectively. Prose writer Florin Irimia will also be present on the occasion of the publication of the short prose volume, Der Mann hinter dem Nebel, translated by Peter Groth. Mircea Cărtărescu, a long-awaited presence in Leipzig, will begin his tour to promote the novel Theodoros, with three meetings with the public, both at the fair and in the city.
There will also be discussions on literary themes, in which both Romanian and German authors will participate:
„The geopolitical challenges in the Eastern European space will be addressed by two of the most renowned historians specializing in this area – Armand Goşu (University of Bucharest) and Oliver Jens Schmitt (University of Vienna) – in a discussion, The Fragility of Democracy in Eastern Europe. Today, Romania, moderated by Antje Contius (S.Fischer Stiftung). In the same context, journalist Paula Erizanu (R.Moldova) will have as guests Maksym Butkevych, Ukrainian journalist and war veteran, and historian Armand Goşu, for a dialogue entitled The War That Changes Us”, the ministry shows.
Two sessions of the Book Exchange will take place during the first two days of the Leipzig Book Fair: over the course of two hours, publishers and literary agents from Romania will meet with counterparts from Central and South-Eastern Europe and mutually promote titles from their own portfolios. Representatives of several publishing houses from Austria, Bulgaria, the Czech Republic, Switzerland, Germany, Ukraine and Hungary registered for the Book Fair.
This year, at the Leipzig Book Fair, the guest country is Norway, under the motto Words move Worlds.
Articolul Romania participates in the Leipzig Book Fair apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a efectuat un control, joi dimineaţa, la depourile de tramvaie ale STB.
În urma verificărilor, ANPC a dispus retragerea temporară a 23 tramvaie mai vechi, deficienţele acestora urmând să fie remediate în cel mai scurt timp.
„STB recunoaşte că uzura unor tramvaie este o consecinţă firească a utilizării îndelungate, iar reînnoirea parcului necesită investiţii susţinute. De aceea, până la modernizarea completă a flotei de tramvaie, STB desfăşoară programe continue de întreţinere şi modernizare a vehiculelor mai vechi. Menţionăm că, în ultima perioadă, parcul de tramvaie al STB a fost modernizat prin achiziţia a 100 de vagoane moderne Imperio, iar investiţiile vor continua până la înlocuirea completă a vehiculelor din generaţiile anterioare”, transmite STB.
STB asigură că toate liniile de transport public sunt funcţionale, iar continuitatea serviciului este garantată. Pentru a compensa reducerea temporară a numărului de vehicule, au fost reconfigurate graficele de circulaţie, astfel încât impactul asupra călătorilor să fie minim.
ANPC a făcut controale la mai multe depouri de tramvaie din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui instituţiei, Cristian Popescu Piedone. S-a verificat respectarea normelor privind siguranţa şi confortul călătorilor. Acţiunile de control au vizat depourile Dudeşti, Giurgiului, Alexandria, Militari, Colentina şi Victoria, în timp ce Depoul Titan este închis temporar pentru reabilitarea infrastructurii.
Astfel, ai fost găsite vehicule neigienizate corespunzătoare în interior, burduf deteriorat, afectând siguranţa călătorilor, bare metalice cu vopsea exfoliată, cu risc de coroziune, tapiţerie de scaune ruptă, ceea ce afectează confortul pasagerilor.
De asemenea, au fost găsite trape ruginite şi cu acumulări de impurităţi, cu risc de infiltraţii, tramvaie cu geamuri cu strat gros de praf, ceea ce reduce vizibilitatea şi igiena spaţiului, dar şi infiltraţii în interiorul tramvaielor, care aveau chedere depreciate sau rupte, care pot compromite etanşeitatea vehiculului. Totodată, au fost identificate radiatoare neigienizate, ce pot afecta calitatea aerului din interior, parbrize sparte, care periclitează siguranţa circulaţiei şi pavimente neconforme, cu prezenţa de mucuri de ţigări şi ambalaje abandonate.
ANPC a solicitat operatorului de transport public remedierea urgentă a deficienţelor constatate, iar tramvaiele afectate vor putea reintra în circulaţie doar după ce vor fi aduse la standardele de siguranţă şi igienă impuse de legislaţia în vigoare.
Articolul Reacția STB după controlul ANPC-ului condus de Piedone apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a efectuat un control, joi dimineaţa, la depourile de tramvaie ale STB.
În urma verificărilor, ANPC a dispus retragerea temporară a 23 tramvaie mai vechi, deficienţele acestora urmând să fie remediate în cel mai scurt timp.
„STB recunoaşte că uzura unor tramvaie este o consecinţă firească a utilizării îndelungate, iar reînnoirea parcului necesită investiţii susţinute. De aceea, până la modernizarea completă a flotei de tramvaie, STB desfăşoară programe continue de întreţinere şi modernizare a vehiculelor mai vechi. Menţionăm că, în ultima perioadă, parcul de tramvaie al STB a fost modernizat prin achiziţia a 100 de vagoane moderne Imperio, iar investiţiile vor continua până la înlocuirea completă a vehiculelor din generaţiile anterioare”, transmite STB.
STB asigură că toate liniile de transport public sunt funcţionale, iar continuitatea serviciului este garantată. Pentru a compensa reducerea temporară a numărului de vehicule, au fost reconfigurate graficele de circulaţie, astfel încât impactul asupra călătorilor să fie minim.
ANPC a făcut controale la mai multe depouri de tramvaie din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui instituţiei, Cristian Popescu Piedone. S-a verificat respectarea normelor privind siguranţa şi confortul călătorilor. Acţiunile de control au vizat depourile Dudeşti, Giurgiului, Alexandria, Militari, Colentina şi Victoria, în timp ce Depoul Titan este închis temporar pentru reabilitarea infrastructurii.
Astfel, ai fost găsite vehicule neigienizate corespunzătoare în interior, burduf deteriorat, afectând siguranţa călătorilor, bare metalice cu vopsea exfoliată, cu risc de coroziune, tapiţerie de scaune ruptă, ceea ce afectează confortul pasagerilor.
De asemenea, au fost găsite trape ruginite şi cu acumulări de impurităţi, cu risc de infiltraţii, tramvaie cu geamuri cu strat gros de praf, ceea ce reduce vizibilitatea şi igiena spaţiului, dar şi infiltraţii în interiorul tramvaielor, care aveau chedere depreciate sau rupte, care pot compromite etanşeitatea vehiculului. Totodată, au fost identificate radiatoare neigienizate, ce pot afecta calitatea aerului din interior, parbrize sparte, care periclitează siguranţa circulaţiei şi pavimente neconforme, cu prezenţa de mucuri de ţigări şi ambalaje abandonate.
ANPC a solicitat operatorului de transport public remedierea urgentă a deficienţelor constatate, iar tramvaiele afectate vor putea reintra în circulaţie doar după ce vor fi aduse la standardele de siguranţă şi igienă impuse de legislaţia în vigoare.
Articolul Reacția STB după controlul ANPC-ului condus de Piedone apare prima dată în Mediafax.
„Ce vedeți în SUA vine și în România! Un tribunal american a decis: ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. 660 de milioane USD! Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, scrie joi pe Facebook Sebastian Burduja.
El susține că România trebuie să se apere cu toate forțele și că aceste acțiuni în instanță nu sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice: „Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre”.
Ministrul le cere public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință.„Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică. Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producția de energie electrică și termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiții strategice. Are nevoie de toate”, adaugă Burduja.
Ministrul anunță că se lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție: „Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%”.
Articolul Burduja continuă războiul cu ONG-urile. Ministrul cere companiilor să ceară în instanță daune ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință apare prima dată în Mediafax.
„Ce vedeți în SUA vine și în România! Un tribunal american a decis: ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. 660 de milioane USD! Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, scrie joi pe Facebook Sebastian Burduja.
El susține că România trebuie să se apere cu toate forțele și că aceste acțiuni în instanță nu sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice: „Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre”.
Ministrul le cere public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință.„Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică. Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producția de energie electrică și termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiții strategice. Are nevoie de toate”, adaugă Burduja.
Ministrul anunță că se lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție: „Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%”.
Articolul Burduja continuă războiul cu ONG-urile. Ministrul cere companiilor să ceară în instanță daune ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință apare prima dată în Mediafax.
„What you see in the US is coming to Romania! An American court has ruled: the NGO Greenpeace must pay 660 million dollars for illegally blocking a strategic energy project. 660 million USD! This is not an isolated case. From Neptun Deep (over 4 billion euros investment) to our hydroelectric power plants (1.4 billion lei investment at the Răstoliţa hydroelectric power plant), Romania’s strategic energy projects are systematically attacked in court by environmental NGOs. Are all Romanian investments harmful to the environment? Does an investment completed to a proportion of up to 98% have such a serious impact on the environment through the last two percent remaining to be executed, for decades? Russian gas, when imported into Romania, was not polluting? Was it not toxic? Why didn’t these NGOs protest then? Why didn’t they protest when the two Russian oil tankers with thousands of tons of fuel oil ran aground in the Black Sea, causing a tragedy major for the marine ecosystem?” Sebastian Burduja wrote on Facebook on Thursday.
He argues that Romania must defend itself with all its might and that these court actions are usually not about protecting the environment, but about blocking national development and our energy security: “Harassment tactics, lawsuits filed in bad faith, very well-paid lawyers – all seem to be part of a plan to sabotage our independence.”
The minister publicly calls on all directors of national energy companies to seek maximum damages in court against NGOs that file bad faith actions.
„Each artificial blockage costs Romania money, jobs and energy security. Energy patriotism means deeds, not words! It means moving to offensive measures that will consolidate the production of electricity and thermal energy, after years of delays, hesitations, blockages. Romania needs gas, hydroelectric power plants, coal, renewables, strategic investments. It needs everything”, adds Burduja.
The minister announces that work is underway on a proposal for a regulatory act, for the first time, to unblock and majorly accelerate the projects that have been started, with a high degree of execution: „There are over ten hydroelectric power plants, with a cumulative investment value of almost 12 billion lei, most of which has already been spent by the Romanian state. We are talking about over 700MW, with an execution stage of up to 98%.
Articolul Burduja asks companies to sue NGOs that file bad faith lawsuits apare prima dată în Mediafax.
„What you see in the US is coming to Romania! An American court has ruled: the NGO Greenpeace must pay 660 million dollars for illegally blocking a strategic energy project. 660 million USD! This is not an isolated case. From Neptun Deep (over 4 billion euros investment) to our hydroelectric power plants (1.4 billion lei investment at the Răstoliţa hydroelectric power plant), Romania’s strategic energy projects are systematically attacked in court by environmental NGOs. Are all Romanian investments harmful to the environment? Does an investment completed to a proportion of up to 98% have such a serious impact on the environment through the last two percent remaining to be executed, for decades? Russian gas, when imported into Romania, was not polluting? Was it not toxic? Why didn’t these NGOs protest then? Why didn’t they protest when the two Russian oil tankers with thousands of tons of fuel oil ran aground in the Black Sea, causing a tragedy major for the marine ecosystem?” Sebastian Burduja wrote on Facebook on Thursday.
He argues that Romania must defend itself with all its might and that these court actions are usually not about protecting the environment, but about blocking national development and our energy security: “Harassment tactics, lawsuits filed in bad faith, very well-paid lawyers – all seem to be part of a plan to sabotage our independence.”
The minister publicly calls on all directors of national energy companies to seek maximum damages in court against NGOs that file bad faith actions.
„Each artificial blockage costs Romania money, jobs and energy security. Energy patriotism means deeds, not words! It means moving to offensive measures that will consolidate the production of electricity and thermal energy, after years of delays, hesitations, blockages. Romania needs gas, hydroelectric power plants, coal, renewables, strategic investments. It needs everything”, adds Burduja.
The minister announces that work is underway on a proposal for a regulatory act, for the first time, to unblock and majorly accelerate the projects that have been started, with a high degree of execution: „There are over ten hydroelectric power plants, with a cumulative investment value of almost 12 billion lei, most of which has already been spent by the Romanian state. We are talking about over 700MW, with an execution stage of up to 98%.
Articolul Burduja asks companies to sue NGOs that file bad faith lawsuits apare prima dată în Mediafax.
„We need a competitive economy to provide prosperity to European citizens, to create better jobs for people and to ensure development in the future. Here, there will be several topics, the simplification part, the administrative facilities part so that the burdens on companies are much lower than what we have today,” Bolojan said before the meeting.
He said that energy will also be discussed, „so that there is cheaper energy for families and for companies,” but also about „a unification of capital markets, so that both the loans that companies take out and the financial investments that people make are more advantageous for them.”
„On the defense side, which is related to the competitive economy, there will be discussions about Ukraine, about the development of the European defense industry, so that in addition to increasing defense spending, there will be a favorable economic effect through the development of European defense conglomerates to create new jobs in European economies, to develop research and technology, and there will also be discussions about the Middle East and there will be a meeting with the UN Secretary General,” Bolojan added.
Articolul Bolojan: Economic competitiveness and European defense on the agenda of the European Council apare prima dată în Mediafax.
Alin Borcan a fost surprins ieşind în faţa imobilului în care locuieşte având asupra sa o armă lungă cu lunetă, după o acţiune în cadrul căreia au fost efectuate percheziţii domiciliare.
„În urma verificărilor efectuate, bărbatul, în vărstă de 30 de ani, a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 de lei, conform Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, iar ca măsură complementară, arma tip airsoft a fost confiscată”, a transmis Poliţia Timiş.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală, împreună cu poliţiştii din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, efectuează, fac, joi, 17 percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi în judeţele Braşov, Botoşani, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Mureş şi Timiş.
Aceste acţiuni vizează locuinţele unor persoane fizice, în cadrul unui dosar penal, ce are ca obiect infracţiunea de coruperea alegătorilor.
Activităţile urmăresc stabilirea legăturilor dintre persoanele percheziţionate şi alte persoane care ar putea fi implicate în fraudarea procesului electoral.
Percheziţiile se fac la influenceri şi oameni de afaceri apropiaţi ai lui Călin Georgescu, în cazul finanţării campaniei acestuia pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2024.
Printre cei vizaţi de percheziţii se numără Bogdan Peşchir – în Braşov, Alin Borcan – în Timiş şi Makaveli – în Bucureşti, aceştia fiind influenceri care l-au promovat online pe Călin Georgescu în campania electorală din 2024.
Călin Georgescu a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campanie.
Articolul Influencerul Alin Borcan, amendat după ce a ieşit cu puşca airsoft după percheziţii apare prima dată în Mediafax.
Petteri Orpo s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, care s-a aflat miercuri la Helsinki. Joi şeful guvernului finlandez le-a declarat jurnaliştilor prezenţi la summitul UE de la Bruxelles că „ei doresc cu adevărat să fie membri ai UE; doresc să fie unul dintre noi, şi de aceea trebuie să îi ajutăm, să îi sprijinim în drumul lor spre aderare cât mai curând posibil, cel târziu până în 2030”.
Orpo a mai declarat că „putem vedea că UE a învăţat din războiul din Ucraina”, recunoscând că „Rusia este şi va fi ameninţarea permanentă la adresa UE şi a Europei”.
Premierul finlandez a afirmat că obiectivul ar trebui să fie acela de a face „pilonul european al NATO cât mai puternic posibil şi mai puţin dependent de alţii. Este un obiectiv foarte ambiţios, dar trebuie să începem chiar acum.”
Articolul Premierul Finlandei: Trebuie să ajutăm Ucraina să devină membră a UE cât mai curând posibil apare prima dată în Mediafax.
Oscarurile Românești își vor desemna câștigătorii într-o gală pe 29 aprilie la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.
Anul Nou care n-a fost și Moromeții 3 conduc topul celor mai nominalizate filme, cu câte 13 nominalizări, urmate de Săptămâna Mare (12 nominalizări) și Trei kilometri până la capătul lumii (9 nominalizări).
Alice ON & OFF (r. Isabela Tent), Anul nou care n-a fost (r. Bogdan Mureșanu), Moromeții 3 (r. Stere Gulea), Nasty (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu), Săptămâna Mare (r. Andrei Cohn) și Trei kilometri până la capătul lumii (r. Emanuel Pârvu) intră oficial în cursa pentru marele trofeu Gopo pentru Cel mai bun film de lungmetraj.
Lista completă a nominalizărilor peste ediția din acest an a Premilor GopoCel mai bun film de lungmetraj
producător: Irina Malcea-Candea | Luna Film
producător: Bogdan Mureșanu | Kinotopia
producători: Oana Bujgoi Giurgiu, Tudor Giurgiu | Libra Films
producători: Tudor Giurgiu, Cosmin Hodor, Hanka Kastelicová | Libra Films, HBO Max
producător: Anca Puiu | Mandragora
producător: Miruna Berescu | Asociația FAMART
Cea mai bună regie
Cel mai bun actor în rol principal
Cea mai buna actriță în rol principal
Cel mai bun actor în rol secundar
Cea mai bună actriță în rol secundar
Cel mai bun scenariu
Cea mai bună imagine
Cel mai bun montaj
Cel mai bun sunet
Cea mai bună muzică originală
Cele mai bune decoruri
Cele mai bune costume
Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură
Cel mai bun film de debut
Cel mai bun film documentar
Cel mai bun film de scurtmetraj de ficțiune
Cel mai bun film de scurtmetraj de animație
Tânără speranță
Cel mai bun film european
Articolul Premiile Gopo. Anul Nou care n-a fost și Moromeții 3 conduc topul nominalizărilor. Kinds of Kindess și The Zone of Interest nominalizate la cel mai bun film european apare prima dată în Mediafax.
Ministerul a publicat o înregistrare video care prezintă exerciţii cu foc real pe mare şi scafandri ai marinei trăgând cu arme sub apă în timpul antrenamentelor desfăşurate într-o piscină.
Potrivit ministerului, sunt în construcţie peste doi kilometri de noi facilităţi de andocare şi deservire pentru Flotila Rusiei din Marea Caspică, precum şi o clădire destinată sediului central.
Belousov a subliniat că aceste lucrări trebuie finalizate cât mai curând posibil din cauza „importanţei actuale a sarcinilor” cu care se confruntă marina rusă.
„Vom monitoriza îndeaproape acest proiect pentru a ne asigura că este executat corespunzător”, a declarat Belousov.
Rusia este una dintre cele cinci ţări riverane Mării Caspice, alături de Azerbaidjan, Iran, Turkmenistan şi Kazahstan, toate fiind mari producătoare de energie.
Articolul Rusia accelerează lucrările la bazele navale din Marea Caspică după inspecţia ministrului apărării apare prima dată în Mediafax.
Startup-ul suedez Evroc a obținut o finanțare de 50,6 milioane euro în runda Series A pentru a construi o infrastructură cloud hyperscale suverană și sustenabilă în Europa,conform TechCrunch. Compania plănuiește să reducă dependența regiunii de giganții tehnologici americani, oferind alternative locale pentru servicii cloud, inteligență artificială și stocare de date.
Expansiunea Evroc: Centre de date și infrastructură cloud hyperscaleEvroc, lansat în 2023, are ca obiectiv dezvoltarea a opt centre de date până în 2028. Până acum, startup-ul a deschis patru facilități – două în Stockholm și două în Paris. Până la finalul trimestrului al doilea din 2025, Evroc plănuiește să inaugureze două centre suplimentare în Frankfurt, iar până în 2026, va finaliza primele sale centre de date de anvergură din Suedia și Franța, axate pe sarcini AI.
„Centrele noastre de date sunt proiectate pentru densitatea energetică necesară AI-ului, unde rack-urile pot consuma de 20 de ori mai mult decât un rack tradițional”, a declarat Mattias Åström, CEO și fondator Evroc.
Europa și nevoia de suveranitate digitalăLansarea Evroc vine în contextul în care UE încearcă să reducă dependența de infrastructura tehnologică americană, mai ales în lumina tensiunilor geopolitice și a reglementărilor privind protecția datelor. Mările companii americane investesc deja în infrastructură europeană, dar Evroc vrea să ofere o alternativă complet europeană.
Finanțare solidă și planuri de creștereEvroc a fost lansat din stealth acum doi ani cu o investiție inițială de 13 milioane €. Până în august 2024, startup-ul obținuse 42 de milioane €, iar acum a închis runda de Series A la 50,6 milioane €, cu sprijin din partea unor fonduri de capital de risc precum Blisce, EQT Ventures și Giant Ventures. Åström a declarat că Evroc plănuieȟte să atragă mai multe fonduri în 2025, folosind un model similar altor companii cloud precum CoreWeave, care finanțează infrastructura prin datorii garantate de echipamente high-end.
„Europa are multe centre de date, dar nu are cu adevărat un cloud propriu. Această finanțare ne ajută să construim un ecosistem software robust”, a adăugat Åström.
Articolul Evroc atrage 50,6 milioane euro pentru un cloud hyperscale european apare prima dată în Mediafax.
Comanda NATO în Europa a început cu eroul celui de-al Doilea Război Mondial de atunci și viitorul președinte Dwight D. Eisenhower.
Dar administrația Trump, potrivit a doi oficiali din domeniul apărării familiarizați cu planificarea și cu o informare a Pentagonului revizuită de NBC News, ia în considerare schimbarea acestui lucru.
Pentagonul întreprinde o restructurare semnificativă a comandamentelor combatante și a cartierelor generale ale armatei americane. Potrivit celor doi oficiali din domeniul apărării, citați de NBC News, unul dintre planurile avute în vedere ar implica renunțarea Statelor Unite la rolul de Comandant suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa – cunoscut în limbajul militar drept SACEUR. Generalul care deține acum acest rol, care este și șeful Comandamentului european al SUA, a fost principalul comandant care a supravegheat sprijinul acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Nu este clar cât timp ar putea dura o astfel de reorganizare, care ar putea fi modificată în momentul în care va fi finalizată. Congresul ar putea, de asemenea, să intervină, folosindu-se de puterea sa în cazul în care membrii se opun oricărui aspect al inițiativei.
O schimbare simbolică majoră în raportul de forțe din cadrul NATORenunțarea la SACEUR ar reprezenta, dacă nu altceva, o schimbare simbolică majoră în raportul de forțe din cadrul NATO, alianța care a definit securitatea și pacea europeană de la al Doilea Război Mondial.
„Pentru Statele Unite, renunțarea la rolul de comandant suprem aliat al NATO ar fi văzută în Europa ca un semnal semnificativ de îndepărtare de alianță”, a declarat într-un e-mail amiralul în retragere James Stavridis, care a fost SACEUR și șeful Comandamentului European din 2009 până în 2013.
„Ar fi o greșeală politică de proporții epice, iar odată ce renunțăm la ea, ei nu o vor da înapoi”, a scris el. „Am pierde o cantitate enormă de influență în cadrul NATO, iar acest lucru ar fi văzut, în mod corect, ca fiind probabil primul pas spre părăsirea completă a Alianței”.
De la inaugurarea funcției de către Eisenhower, aceasta a fost deținută de unii dintre cei mai proeminenți lideri militari ai țării. Pe lângă Stavridis, printre aceștia se numără Alexander Haig, care a fost, de asemenea, șeful de stat major al doi președinți și secretar de stat pentru un al treilea; John Shalikashvili, care a devenit președinte al șefilor de stat major; și Wesley Clark, care a fost candidat pentru nominalizarea democrată la președinția din 2004.
Articolul Administrația Trump ia în considerare renunțarea la comanda NATO în Europa apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ISU Bistrița-Năsăud, pompierii au intervenit pentru a acorda primul ajutor pentru doi copii și un adult care s-au intoxicat cu monoxid de carbon în casă, pe strada Bela Bartok, din Bistrița. Cei trei erau conștienți.
Cei doi copii în vârstă de 5 ani și 7 ani, împreună cu mama lor în vârstă de aproximativ 30 de ani, au fost preluați de echipajele SMURD și transportați conștienți și cooperanți la UPU SMURD Bistrița pentru investigații medicale amănunțite.
Pompierii au ventilat încăperile casei care are regim de înălțime parter plus etaj.
Pompierii militari împreună cu echipa de intervenție a distribuitorului de gaz au identificat în camera copiilor, în urma măsurătorilor specifice, o concentrație de dioxid de carbon.
La ora transmiterii știrii, se lucrează pentru stabilirea unei cauza probabile de producere a incidentului
Articolul Doi copii și mama lor, la spital din cauza concentrației mare de dioxid de carbon în casă apare prima dată în Mediafax.
De la lansarea invaziei, pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 899.470 de militari în Ucraina, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Raportul publicat pe 20 martie indică faptul că forțele ruse au suferit 1.400 de pierderi doar în ultima zi, scrie The Kyiv Independent.
În plus, Rusia ar fi pierdut 10.377 de tancuri, 21.561 de vehicule de luptă blindate, 41.094 de vehicule și cisterne de combustibil, 24.747 de sisteme de artilerie, 1.322 de lansatoare multiple de rachete, 1.110 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 29.895 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin.
Un atac masiv cu drone provoacă un incendiu la un aerodrom rusesc din regiunea SaratovOrașele rusești Saratov și Engels au fost ținta celui mai intens atac cu drone asupra regiunii Saratov de la începutul războiului, în noaptea de 20 martie. Guvernatorul Roman Busargin a raportat că atacul a provocat un incendiu la un aerodrom local.
Finlanda va conduce coaliția internațională pentru adăposturi anti-bombă din UcrainaFinlanda va coordona o coaliție internațională pentru a sprijini Ucraina în construirea de adăposturi anti-bombă, pe fondul atacurilor aeriene rusești.
Inițiativa urmărește atragerea unor parteneri internaționali suplimentari pentru a contribui la acest efort. Miniștrii din Finlanda și Ucraina au semnat acordul pe 19 martie.
Oficialii ucraineni și americani se vor întâlni în Arabia Saudită în zilele următoare, spune ZelenskiOficialii ucraineni și americani urmează să se întâlnească în Arabia Saudită în zilele următoare pentru a continua negocierile de pace, a anunțat președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe rețelele sociale pe 19 martie, scrie The Kyiv Independent.
Atac „masiv” cu drone asupra regiunii Kirovohrad: opt răniți, inclusiv un copilRusia a efectuat „cel mai mare atac din ultimii ani” asupra orașului Kropivnițki, în regiunea Kirovohrad, în noaptea de 20 martie, rănind opt persoane, inclusiv un copil, a raportat guvernatorul regional Andrii Raikovici.
Departamentul de Stat neagă ștergerea datelor despre copiii ucraineni răpițiUn purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că instituția nu a șters datele privind investigarea răpirii copiilor ucraineni.
Administrația Trump redusese anterior finanțarea pentru o inițiativă condusă de Universitatea Yale, care monitoriza crimele de război ale Rusiei, inclusiv deportarea forțată a copiilor ucraineni.
Baza de date conținea informații despre mii de copii duși în Rusia, ceea ce a generat îngrijorări că aceste date ar putea fi pierdute.
Zelenski confirmă sosirea unor noi avioane de luptă F-16 în UcrainaO nouă tranșă de avioane de luptă occidentale F-16 a ajuns în Ucraina, a confirmat președintele Volodimir Zelenski jurnaliștilor pe 19 martie, potrivit The Kyiv Independent.
Atacuri rusești asupra infrastructurii feroviare din regiunea Dnipropetrovsk: patru muncitori rănițiRusia a lansat două atacuri asupra infrastructurii energetice feroviare din regiunea Dnipropetrovsk, rănind patru muncitori, a raportat Ukrzalizniția pe 19 martie.
UE se angajează să furnizeze Ucrainei cel puțin 2 milioane de obuze anualUniunea Europeană intenționează să furnizeze Ucrainei un minim de 2 milioane de obuze pe an, a anunțat pe 19 martie șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Inițiativa vizează consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
Casa Albă își mută atenția de la acordul privind mineralele la un armistițiu de durată în UcrainaStatele Unite își concentrează acum eforturile pe obținerea unui armistițiu de durată între Ucraina și Rusia, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, pe 19 martie, scrie The Kyiv Independent.
Întrebată despre stadiul unui posibil acord privind mineralele între SUA și Ucraina, Leavitt a subliniat că Washingtonul a „depășit” această înțelegere și se axează pe soluții diplomatice.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1121. Oficialii ucraineni și americani se vor întâlni în Arabia Saudită în zilele următoare / UE se angajează să furnizeze Ucrainei cel puțin 2 milioane de obuze anual apare prima dată în Mediafax.
