MediaFax.ro

Catherine Connolly, o veterană a scenei politice irlandeze de extremă stânga, este pe cale să devină noua președintă a Irlandei, cu o majoritate zdrobitoare, scrie Reuters.

Rivala sa, Heather Humphreys, și-a recunoscut înfrângerea sâmbătă după-amiază, după ce primele rezultate ale votului au arătat un decalaj insurmontabil între cele două candidate.

Rapoartele observatorilor – neoficiali, dar de obicei de încredere, din centrele de numărare a voturilor – au arătat că Connolly a obținut 64% din voturi după ce au fost numărate două treimi din buletinele de vot.

Secretarul general al Fine Gael, John Carroll, a declarat pentru postul național de televiziune RTE că datele sugerează că Connolly va obține peste 60% din voturi, iar candidata partidului său, fosta ministră Heather Humphreys, va obține probabil un procentaj de peste 20%.

„Se pare că Catherine Connolly va fi aleasă”, a adăugat ministrul învățământului superior, James Lawless, membru al celui de-al doilea partid principal de guvernământ, Fianna Fail.

Rezultatul final va fi probabil anunțat sâmbătă seara.

Sâmbătă, Sybiha a precizat și că o capacitate suficientă de rachete cu rază lungă de acțiune ar permite Ucrainei să priveze Rusia de mijloacele necesare pentru a-și desfășura campania de teroare, notează European Pravda. 

Într-un mesaj pe X publicat sâmbătă, Andrii Sybiha a condamnat ultimul atac aerian rus, care a vizat regiunile Kiev, Dnipro, Harkov, Sumî, afectând infrastructura din energie, căile ferate, dar și locuințele cetățenilor ucraineni.

„Există persoane ucise și rănite. Nimeni în lume nu dorește continuarea acestui război, cu excepția Rusiei”, a spus ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha.

Atacul cu rachete din noaptea de vineri spre sâmbătă s-a soldat cu cel puțin un mort, dar și zele răniți.

„Terorismul rus poate și trebuie oprit. Prin acțiuni colective. Prin sancțiuni mai severe. Prin sprijin energetic mai puternic și capacități de apărare mai solide pentru Ucraina. O capabilitate suficientă cu rază lungă de acțiune (n.r. – rachete) ne va permite să privăm Rusia de mijloacele sale de terorizare, chiar în locurile în care acestea sunt produse și lansate”, a precizat Sybiha.

Oficialul a criticat prezența Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU, în contextul în care Federația Rusă a invadat Ucraina. 

„În mod absurd, această țară prezidează în prezent Consiliul de Securitate al ONU în octombrie 2025, deși însăși prezența sa în CSONU este ilegală”, scris Sybiha.

U-BT a pierdut sâmbătă, scor 87-80, în deplasare la KK Split în runda a patra a Ligii Adriatice, după ce la pauză avea un avans de 11 puncte.

„Este o înfrângere foarte dureroasă pentru noi, cu siguranță. Am jucat foarte bine în prima repriză, dar asta este Liga Adriatică și e o lecție grea pe care trebuie să o învățăm, că nimeni nu ne va oferi victoria, nimeni nu ne va face cadouri, nimeni nu va renunța la luptă. E dezamăgitor că am avut 18 mingi pierdute în repriza a doua, din totalul de 24. Sunt sigur că acesta a fost factorul cheie în înfrângerea de azi. Nu am reușit să aruncăm la coș în 18 posesii din repriza a doua. Asta e situația acum, trebuie să mergem mai departe. Marți ne așteaptă un alt meci greu, la Hamburg, tot în deplasare. Trebuie să învățăm din această experiență, mai ales în privința atitudinii pe care trebuie să o avem. Trebuie să rămânem uniți, pentru că a fost o perioadă lungă în care am jucat multe meciuri departe de casă. Acesta a fost al cincilea meci din șase jucate în deplasare, iar marți va fi al șaselea, dar acesta este programul, nu ne plângem, trebuie doar să fim mai puternici mental și să înțelegem importanța fiecărui moment din joc”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul lui U-BT, citat de site-ul oficial al clubului.

În Liga Adriatică, unde a acumulat până acum două eșecuri și o victorie, U-BT joacă în 1 noiembrie pe teren propriu cu Igokea.

Până atunci, marți, campionii României vor juca în deplasare la Veolia Towers Hamburg, în Eurocup.

Invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul Rogobete a discutat despre infecțiile nosocomiale din spitalele din România, spunând că sunt necesare demersuri pentru ca acestea să fie raportate în timp util, pentru a fi limitate.

„Toată lumea constată: avem infecţii nosocomiale, nu le raportăm, sau nu le raportăm suficient, sau le ascundem. Eu cred că a sosit momentul să acţionăm proactiv pentru a le controla şi pentru a le limita. De ce spun asta? Niciunde în lumea asta nu există spitale unde există activitate chirurgicală –  ATI, bloc operator – unde să nu existe infecţii asociate activităţii medicale. Niciunde pe glob. Important este să le monitorizăm. Important este să le detectăm în timp util”, a subliniat Alexandru Rogobete.

Ministrul le-a cerut, pe această cale, personalului angajat pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), să nu mai poarte bijuterii, verighete sau unghii false, pentru că pot fi transmise bacterii pacienților internați.

„Conform legislaţiei actuale din România, personalul ATI nu are voie să poarte bijuterii, verighete sau unghii false. Am spus asta public. (…) A început şi o grupare interesantă în zona de social media, care este evident împotriva mea şi care se numeşte „Nu renunţăm la verighetă”. Eu spun ferm: „Ba renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!”, pentru că acea verighetă poate omorî un om, pentru că e sursă de depozitare şi de transmitere”, a mai spus Rogobete.

Harris a respins sondajele care o plasează ca outsider în cursa pentru candidatul democraților la următoarele alegeri și nu exclude posibilitatea să candideze în 2028, după ce a pierdut în fața lui Donald Trump anul trecut.

În cadrul emisiunii Sunday with Laura Kuenssberg, Harris și-a îndreptat atenția asupra fostului său rival, calificându-l pe Trump drept „tiran” și afirmând că avertismentele pe care le-a făcut despre el în campania electorală s-au dovedit a fi corecte.

În interviu, Harris a luat în considerare perspectiva unei noi candidaturi la Casa Albă, afirmând că nepoatele sale vor vedea „cu siguranță, în timpul vieții lor” o femeie președinte.

Întrebată dacă ea va fi aceea, ea a răspuns „posibil”, confirmând că ia în considerare o nouă candidatură la cea mai înaltă funcție.

Harris a declarat că nu a luat încă o decizie, dar a spus că încă se vede ca având un viitor în politică.

„Nu am terminat”, a spus fosta vicepreședintă. „Mi-am trăit întreaga carieră ca pe o viață dedicată serviciului public și asta mi-a intrat în sânge”.

IPJ Vrancea anunță că accidentul a avut loc pe DN2 E85, în zona localității Garoafa.

Din primele verificări a rezultat că o femeie de 41 de ani care conducea pe direcția Focșani-Adjud nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoare în mers față de autoturismul din față și a intrat în acesta.

Ulterior, în accident a fost implicat și un al treilea autovehicul.

În urma impactului, au rezultat trei victime rănite ușor: o femeie de 56 de ani, un bărbat de 56 de ani și conducătoarea auto de 41 de ani. Toate persoanele au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii au întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Reprezentanții celor două țări s-au reunit în capitala malaieziană pentru a încerca să găsească un compromis în contextul tensiunilor comerciale care afectează economia globală de mai mulți ani.

„Discuțiile de astăzi s-au încheiat. Ne așteptăm ca acestea să reînceapă duminică dimineața”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit AFP, fără a oferi detalii despre punctele de dispută sau eventualele acorduri provizorii.

Negocierile coincid cu desfășurarea summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care va avea loc începând de duminică la Kuala Lumpur.

Donald Trump, aflat într-un turneu regional, urmează să se întâlnească joi cu președintele chinez Xi Jinping, subliniind importanța acestor discuții bilaterale în contextul geopolitic și economic regional.

Cel puțin opt civili au fost uciși și 67 răniți în urma atacurilor rusești lansate asupra mai multor regiuni ale Ucrainei. Rusia a folosit rachete balistice Iskander-M și drone Shahed, vizând infrastructura civilă și energetică.

Cele mai grave lovituri au fost în Herson, unde trei oameni au murit și 29 au fost răniți, dar victime au fost raportate și la Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkiv și Zaporojie. Atacurile au lăsat zeci de mii de locuințe fără curent, în timp ce iarna se apropie.

Kirill Dmitriev, negociatorul economic principal al Rusiei, a declarat că Moscova, Kievul și Washingtonul sunt „aproape de o soluție diplomatică” pentru încheierea războiului.

Afirmația contrazice însă poziția oficială a Kremlinului, care continuă să ceară cedarea întregii regiuni Donețk ca precondiție pentru pace.

Declarațiile lui Dmitriev vin în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, ucigând civili și distrugând infrastructura. În ciuda afirmațiilor despre negocieri, Kremlinul insistă că poziția sa privind frontul actual „nu s-a schimbat”.

Lituania a închis temporar principalele sale aeroporturi și ultimele două puncte de trecere a frontierei cu Belarus, după ce un nou grup de „baloane de contrabandă” a fost lansat de pe teritoriul belarus. Premierul Inga Ruginiene a spus că măsura a fost luată din motive de securitate națională.

Este al treilea incident de acest tip în ultima lună. Autoritățile lituaniene vor analiza eficiența acestor măsuri, în timp ce tensiunile regionale cresc, Belarusul rămânând un aliat apropiat al Moscovei.

Kirill Dmitriev, emisar special al președintelui rus Vladimir Putin pentru investiții și cooperare economică, a declarat sâmbătă că Rusia, Statele Unite ale Americii și Ucraina sunt „aproape de o soluție diplomatică” pentru încheierea războiului declanșat în februarie 2022.

Aflat la Washington pentru discuții cu oficiali americani, Dmitriev a declarat pentru CNN că întâlnirea planificată între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump „nu a fost anulată”, ci doar amânată, urmând să aibă loc „la o dată ulterioară”.

Summitul fusese pus în așteptare marți, după ce Moscova a respins apelurile privind un armistițiu imediat, ceea ce a tensionat negocierile diplomatice. Donald Trump a anunțat atunci că amână întrevederea de la Budapesta din cauza „lipsei de progres” și a „momentului nepotrivit”.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un nou atac cu rachete balistice asupra Kievului.

Exploziile au avut loc în jurul orei 4 dimineața, iar mai multe incendii au izbucnit pe malul stâng al orașului. Opt persoane au fost rănite, dintre care trei au avut nevoie de spitalizare, potrivit primarului Vitali Kliciko.

Loviturile au provocat pagube clădirilor și vehiculelor din districtele Darnyțki, Desnîansky și Dniprovski, iar o grădiniță a fost avariată.

O stație electrică din regiunea Volgograd a luat foc după un atac cu drone atribuit Ucrainei, a declarat guvernatorul Andrei Bocharov. Incendiul de la substația Balashovskaia a fost stins rapid, dar amploarea pagubelor nu este clară, iar informațiile nu au fost confirmate independent.

Este al doilea atac asupra aceleiași stații în mai puțin de două săptămâni.

„În acest moment și pe sondajele pe care le avem, Daniel (Băluță – n.r.) este favorit și pleacă cu prima șansă”, a precizat Grindeanu.

El a spus, totuși, că luni va fi o întâlnire cu restul organizației București pentru a discuta despre candidatul partidului la Primăria Capitalei.

Sorin Grindeanu a fost prezent sâmbătă la Buzău cu ocazia organizării Conferinței Județene Extraordinare a PSD, menită să desemneze delegații care vor reprezenta organizația la Congresul Național al partidului, programat pe 7 noiembrie.

Potrivit autorităților, suspecții intenționau să transporte materialul nuclear în China prin Rusia. SSG a publicat și imagini video cu operațiunea de reținere, evidențiind gravitatea cazului.

„Trei cetățeni chinezi au fost reținuți în timp ce încercau să cumpere ilegal 2 kilograme de material nuclear – uraniu”, a precizat agenția, citată de AP, adăugând că grupul infracțional intenționa să plătească 400.000 de dolari (aproximativ 344.000 de euro) pentru materialul radioactiv.

Autoritățile au transmis că un cetățean chinez, deja prezent în Georgia în încălcarea reglementărilor de viză, a adus experți în țară pentru a căuta uraniu. Alți membri ai grupului au coordonat operațiunea din China.

Suspecții au fost identificați și reținuți în timp ce negociau detaliile tranzacției ilegale, conform SSG. Agenția nu a oferit data exactă a arestărilor și nu a dezvăluit identitatea suspecților.

„E acel sentiment că mă întorc acasă să-i conving pe buzoieni că merit acest loc. O să-i contrazic pe cei care au zis că e un pas înapoi – nu e înapoi, e un pas cu sufletul. Vreau să fac asta, cu toată experiența acumulată, ca să dezvoltăm mai departe județul Buzău”, a spus Ciolacu.

Totodată, Ciolacu a făcut referire la perioada tensionată din ultimele luni, precizând că a fost ținta unor atacuri politice și mediatice.

„M-am săturat de patru luni de mizeria care mi s-a pus în cap. Vreau să arăt unde se află lipsa de viziune economică, care s-a transformat într-o criză. Avem o mare problemă – un deficit de empatie – care, dacă nu se oprește, va duce la o criză și mai mare”, a declarat acesta.

În ceea ce privește situația economică și reformele guvernamentale actuale, Ciolacu a transmis un mesaj critic, afirmând că actualele măsuri nu reprezintă o veritabilă reformă, ci mai degrabă o austeritate mascată.

„Criticile sunt binevenite. Când îți asumi un rol atât de mare, trebuie să-ți asumi și critici. Nu este o reformă, ci concedieri colective. Avem înghețate salariile și pensiile, investițiile. Văd că e același deficit. Ceva nu funcționează și Ciolacu nu e acolo”, a conchis Ciolacu.

PSD a organizat sâmbătă Conferința Județeană Extraordinară, menită să desemneze delegații care vor reprezenta organizația la Congresul Național al PSD, programat pe 7 noiembrie.

„Sunt aici în semn de recunoștință pentru sutele de mii de militari români care în cel de-al Doilea Război Mondial au murit – mai mult de jumătate în campania din Est. Am pierdut peste 50 de mii în campania din Vest, pe teritoriul României, și peste 100 de mii pe teritoriul Austriei, Ungariei și Slovaciei”, a declarat premierul într-un discurs.

Ilie Bolojan a subliniat că pentru cei născuți în vestul țării, această zi are o semnificație aparte: „Această zi nu este doar o zi simplă a Armatei Române, este și o zi importantă în care armata noastră, în 1944, a eliberat marginea de vest a românismului. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți eroii neamului nostru”.

„În plan intern trebuie să ne facem ordine în finanțele publice, să ne punem economia pe baze mai sănătoase și să corectăm nedreptățile. În plan extern, războiul din Ucraina a schimbat ceea ce consideram că este stabil în regiunea noastră. Pacea nu mai este un fapt. În jurul nostru vedem cum armele clasice se combină cu forme noi de conflict – dezinformare, manipulare, atacuri cibernetice. Asta înseamnă că apărarea nu mai ține doar pe soldați și echipamente, ci de întreaga societate”, a spus premierul, referindu-se la contextul actual.

În acest sens, Bolojan a anunțat investiții majore în apărare: „Pentru țara noastră, polița de asigurare este capacitatea de a ne apăra și de a avea o armată profesionistă. De aceea, un obiectiv important în această perioadă este să întărim armata, industria de apărare și infrastructura critică și să investim mai mult în pregătirea oamenilor și în tehnologie. O parte importantă a bugetului va fi destinată formării, echipamentelor moderne și protejării infrastructurii esențiale”.

„Armata României este mai mult decât o forță militară, este un exemplu de ordine, seriozitate și solidaritate. Avem nevoie de aceste valori și în viața civilă”, a încheiat premierul.

Trei persoane, printre care un membru al echipajelor de intervenție, au murit în urma unor atacuri cu rachete lansate de armata rusă în noaptea de vineri spre sâmbătă asupra mai multor regiuni din Ucraina, potrivit autorităților de la Kiev, citate de AFP.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că „un salvator a fost ucis și un altul rănit în urma unui nou tir de rachete asupra comunității Petropavlivska”, în regiunea Dnipropetrovsk, situată în centrul-estul țării. În aceeași zonă, o femeie și-a pierdut viața, iar alte șapte persoane au fost rănite, mai precizează ministerul.

Atacurile au provocat pagube semnificative: mașini de pompieri, clădiri rezidențiale și magazine au fost distruse.

O persoană și-a pierdut viața, iar alte zece au suferit răni în capitala Ucrainei, după ce o serie de rachete și drone rusești au lovit mai multe locații din Kiev în cursul nopții.

Declarațiile au fost făcute sâmbătă de șeful administrației militare a orașului.

„Rapoartele preliminare indică faptul că atacul a dus la spargerea geamurilor, avarierea mașinilor și la formarea unui crater în curtea unei clădiri rezidențiale”, a spus Tymur Tkachenko într-o postare pe Telegram despre pagubele din Kiev.

El a mai spus că atacurile au provocat mai multe incendii și au afectat o grădiniță.

Forțele aeriene ucrainene au doborât patru dintre cele nouă rachete și 50 dintre cele 62 de drone folosite în atacurile din Ucraina, conform unei declarații separate.

De asemenea, forțele aeriene au raportat cinci lovituri directe de rachete și 12 lovituri de drone asupra a 11 locații din țară.

„Adevărul se vede, schimbarea se simte, iar noi mergem înainte, fără să ne lăsăm descurajați de manipulări sau zvonuri”, spune ministrul Radu Miruță.

Ministrul a respins în mod direct două dintre acuzațiile care au circulat online: că ar fi blocat un transfer de 200 de milioane de dolari din Statele Unite ale Americii pentru industria de Apărare și că ar fi demis conducerea Salrom în vederea privatizării companiei.

Ministrul a explicat „cum e adevărul și cum îl descriu cei pe care îi ‘demufez’ de la resursele statului”: „Zic că am blocat un împrumut de 200 de milioane de dolari de la americani pentru industria națională de Apărare. Că am modificat niște articole într-o hotărâre de guvern care să blocheze asta. Nu am modificat nimic. Nu m-am atins de niciun articol. Buba celor care au grijă să împingă despre mine astfel de acuzații este alta. Că au garantat americanilor cu ceva ce nu pot să pună pe masă”.

„Eu mă ocup ca atunci când sunt pe tura mea să mă asigur că facem niște treburi serios și, dacă e de reparat după ce au stricat alții, facem și asta. Dar, să acuzi ca să te scuzi pe tine, își cam pune chelul mâna în cap”, a afirmat Miruță.

Miruță a declarat: „Mai sunt acuzat că i-am dat afară pe cei din conducerea Salrom ca să privatizez compania și să o dau la străini. Nimic mai neadevărat. Unu la mână: licența pentru grafitul de la Baia de Fier, grijonat de această companie Salrom, tocmai m-am ocupat ca ea să fie gestionată de statul român. Și doi: i-am dat afară pe cei de la Salrom pentru că și-au bătut joc de resursele statului, și-au bătut joc de companie, au băgat mâna în buzunarul companiei, n-au făcut nimic ca ceea ce s-a întâmplat la Praid să fie evitat”.

Ministrul a subliniat că în mandatul său „se muncește – nu se fură, nu se stă degeaba” și că „dacă greșești în țara asta, trebuie să plătești”.

„Dacă ai fost prins furând, mergi în instanță, se cere recuperarea prejudiciului, ești dat afară și vin alții mai buni”, a mai spus Miruță.

Despre cei care lansează aceste „știri false grosolane”, ministrul a conchis: „Sunt din partea celor care sunt deranjați că sunt ‘demufați’ de unde trăiau bine mersi până acum. Dar, am o veste pentru ei. Mergem mai departe”.

Oficialii din domeniul apărării au declarat că au acceptat o donație anonimă de 130 de milioane de dolari de la un donator bogat pentru a ajuta la plata salariilor militare în timpul închiderii guvernului, dar nu au oferit detalii suplimentare despre această mișcare neobișnuită, potrivit Politico.

Președintele Donald Trump a anunțat donația joi, spunând că un „prieten” a oferit banii dintr-un sentiment de patriotism.

Pe măsură ce restricțiile de circulație continuă, oficialii Departamentului Apărării au transferat fondurile de cercetare neutilizate pentru a se asigura că trupele nu își pierd salariul de la mijlocul lunii, dar statutul următoarei lor depuneri directe este incert.

Vineri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat într-un comunicat că Departamentul Apărării a acceptat banii „în baza autorității sale generale de acceptare a donațiilor”.

Departamentul a refuzat să răspundă la întrebări despre naționalitatea donatorului.

„Donația a fost făcută cu condiția ca aceasta să fie utilizată pentru a compensa costul salariilor și beneficiilor membrilor forțelor armate”, a spus Parnell.

„Suntem recunoscători pentru asistența acestui donator după ce democrații au ales să reducă substanțial salariile trupelor”.

Oficialii Casei Albe au declarat că acoperirea costurilor salariilor militare pentru prima jumătate a lunii octombrie a totalizat aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

Todd Harrison, analist al bugetului de apărare la American Enterprise Institute, a declarat că, pe baza acestei cifre, noua donație va acoperi aproximativ o treime din salariul pe o zi pentru forțe.

El a spus că anumite conturi sunt disponibile pentru donații publice către programe militare federale, dar acestea sunt, de obicei, limitate la proiecte specifice, cum ar fi construirea de facilități sportive la academiile militare și aprobate de Congres în prealabil.

Oficialii Casei Albe nu au oferit detalii despre cum și unde va fi direcționată această donație către trezoreria federală.

„Sună ca o idee necoaptă, care nu a fost nici verificată, nici implementată”, a spus Harrison.

Conform regulilor Departamentului Apărării , orice donații de peste 10.000 de dolari în beneficiul trupelor sau al membrilor familiilor acestora trebuie revizuite de ofițeri de etică pentru a se asigura că „donatorul nu are interese care ar putea fi afectate substanțial” de donație.

Alte reguli impun o verificare suplimentară a donatorilor non-americani.

Salariile militarilor în timpul perioadei de izolare au fost o sursă de fricțiune între parlamentari timp de săptămâni întregi.

Liderii republicani din Cameră au refuzat să revină în sesiune pentru a lua în considerare o măsură de protejare a salariilor trupelor pe durata perioadei de izolare – în ciuda sprijinului bipartizan pentru această idee – într-un efort de a-i forța pe democrații din Senat să susțină o prelungire pe termen scurt care să pună capăt perioadei de inactivitate financiară.

Joi, republicanii din Senat au încercat să promoveze o măsură care ar fi plătit trupele și alți funcționari guvernamentali care nu se află în șomaj tehnic, dar majoritatea democraților au blocat această măsură de îngrijorarea că exclude lucrătorii aflați în șomaj tehnic.

Congresul ar putea vota săptămâna viitoare mai multe proiecte de lege legate de salariile militare.

Următorul salariu al trupelor este programat să fie livrat până pe 30 octombrie.

„Astăzi, de ziua Armatei Române, îi cinstim pe cei care au făcut posibilă libertatea noastră, eroii care în urmă cu 81 de ani au eliberat ultima palmă de pământ românesc, dar și pe cei care acum poartă uniforma și își fac datoria în tăcere în poligoane, în misiuni departe de casă”, a declarat generalul, într-un discurs, subliniind continuitatea angajamentului militar în slujba națiunii.

„Armata nu este doar o instituție, este o stare de spirit, este liniștea pe care o simți știind că cineva veghează. E hotărârea de a merge înainte chiar și atunci când e greu”, a mai spus el.

Generalul a atras atenția asupra pericolelor dezinformării și neîncrederii, afirmând că „în jurul nostru se duc și alte lupte, lupte pentru adevăr, pentru mințile și încrederea oamenilor”, dar a reafirmat că „Armata României rămâne o certitudine, o instituție care se pregătește pentru cele mai grele scenarii, dar care luptă înainte de toate pentru pace”.

„Așa cum Iașul a fost cândva scutul României, tot așa rămâne armata astăzi. Un reper de stabilitate, încredere și demnitate”, a încheiat generalul Vlad Gheorghiță.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va călători duminică la București. În programul vizitei sale de duminică se află participarea la Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale.

Mai mult decât atât, Maia Sandu are o întâlnire planificată alături de președintele Nicușor Dan.

„Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va întreprinde duminică, 26 octombrie, o vizită în România”, anunţă Preşedinţia Republicii Moldova.

Maia Sandu va fi prezentă la Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale din Bucureşti, la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Catedrala Națională din București, cel mai amplu proiect religios al României moderne, va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Prefericirii Sale Daniel, Patriarhul României.

Patriarhia Română a anunțat că sfințirea Catedralei Naționale din București 2025 este una dintre cele mai ample manifestări religioase organizate în România în ultimii ani.

Luna septembrie a consemnat o reducere suplimentară de 2.994 de fapte (-6,4%).

Structurat pe categorii de infracțiuni, raportul evidențiază:

Infracțiuni judiciare: 228.431, cu 42.490 mai puține (-15,7%).

Infracțiuni economico-financiare: 32.558, în scădere cu 3.176 (-8,9%).

Infracțiuni contra persoanei: 119.897, mai puține cu 34.915 (-22,6%).

Loviri sau alte violențe: 58.775, cu 23.240 mai puține (-28,3%).

Infracțiuni contra patrimoniului: 138.738, cu 17.026 mai puține (-10,9%).

În ceea ce privește infracțiunile specifice:

Furturi: 66.325 (-11,6%).

Tâlhării: 1.357 (-15%).

Distrugeri: 29.001 (-6.778).

Infracțiuni stradale: 36.852 (-9.851).

În mediul rural, au fost înregistrate 126.056 de infracțiuni, cu 23.467 mai puține comparativ cu primele 9 luni ale anului 2024.

În domeniul siguranței rutiere, s-au raportat 2.939 de accidente, soldate cu 940 de decese și 2.352 de persoane rănite grav, cifre mai mici față de anul precedent (-6,5% accidente, 145 decese și 81 răniți grav mai puțin).

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române, în cadrul unei ceremonii organizate la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, subliniind rolul esențial al instituției militare în apărarea suveranității și consolidarea parteneriatelor internaționale.

„Sărbătorim azi Armata Română, o instituție fără de care suveranitatea, independența, unitatea națională și integritatea nu ar fi protejate corespunzător”, a declarat șeful statului, evocând jertfa eroilor căzuți în războaie pentru independență și reîntregirea națională.

În contextul actual marcat de tensiuni geopolitice, președintele a avertizat că „pacea nu este un dat” și a pledat pentru responsabilitate și pregătire militară ca mijloace de descurajare a conflictelor.

„Nu este suficient să te bați cu pumii în piept să spui că vrei pace. Trebuie să fii responsabil ca să ai pace”, a spus acesta.

Nicușor Dan a reafirmat angajamentul statului român pentru modernizarea forțelor armate, precizând că „România investește în modernizarea Armatei Române. Și în anii precedenți și în anii care vor veni vom aloca suficiente fonduri pentru ca armata să fie pregătită. Și vom fi suficient de inteligenți pentru ca aceste fonduri pe care le alocăm să meargă și în industria națională de apărare și să dezvolte această industrie și implicit să aducă locuri de muncă pentru economia națională”.

„România este protejată azi pentru că are niște parteneri și avem niște parteneri pentru că în toată această perioadă am fost serioși în parteneriatele pe care le-am avut, inclusiv prin participarea militarilor români în teatrele de operațiune”, a subliniat președintele.

În încheiere, șeful statului a transmis felicitări militarilor și veteranilor, apreciind profesionalismul din rândul trupelor: „În toate sondajele de opinie, instituția armatei este cea mai apreciată din România. Înseamnă că în interiorul armatei găsim profesionaliști”.

„Libertatea și demnitatea națională au fost câștigate și sunt apărate prin curajul, dârzenia și spiritul de sacrificiu al Armatei Române”, a spus Ionuț Moșteanu, în discursul său.

Moșteanu a amintit că în 1944, la 25 octombrie, Armata Română a încheiat eliberarea teritoriului național, „un moment care a reafirmat hotărârea de neclintit a poporului român de a-și apăra teritoriul și independența”.

„Ne plecăm cu respect în fața eroilor… celor care au pus datoria față de patrie mai presus de viață”, a completa ministrul.

Referindu-se la actualitatea militară, Moșteanu a subliniat că „România rămâne un aliat de încredere și un factor de stabilitate pe plan european și NATO. Ministerul Apărării Naționale continuă și în acest an cel mai amplu program de modernizare din istorie armatei prin investiții majore în tehnică de luptă, infrastructură și programe integrate de instruire”.

„Însă, cea mai importantă investiție rămâne cea în oameni. Militarii care prin profesionalism și echilibru dau forță și credibilitate instituției armate”, a mai spus el.

„Această zi vă este dedicată prin datoria și curajul dumneavoastră de a apăra pacea și siguranța României. La mulți ani Armatei României, la mulți ani tuturor celor care servesc sub Drapelul Național!”, a încheiat ministrul.