MediaFax.ro

În vârstă de 22 de ani, Hazrollaj evoluează în principal ca extremă dreapta, dar poate fi folosit și în flancul stâng sau în spatele atacantului. Internațional de tineret din Kosovo, fotbalistul și-a făcut un nume la FC Malisheva, unde a adunat 87 de meciuri oficiale, 44 de goluri și 17 pase decisive, devenind unul dintre cei mai apreciați tineri jucători din campionatul kosovar.

Rapid l-a transferat în vara anului 2025, după ce semnase un precontract cu câteva luni înainte, achitând aproximativ 900.000 de euro pentru transferul său. Totuși, Hazrollaj nu a reușit să se impună în primul său sezon în Giulești, bifând 12 apariții în Superliga României, fără să înscrie, și acumulând puțin peste 300 de minute de joc în campionat.

Prin împrumutul la FK Tirana, unul dintre cele mai titrate cluburi din Albania, Rapid speră ca Hazrollaj să beneficieze de mai multe minute și să își continue dezvoltarea. La finalul sezonului, gruparea albaneză va putea activa clauza de transfer definitiv prevăzută în acordul dintre cele două cluburi.

Tot mai mulți tineri din Generația Z evită, în ziua de astăzi, funcțiile de conducere și nu mai văd promovarea ca pe principalul obiectiv al carierei.

Pentru ei, echilibrul dintre viața profesională și cea personală cântărește mai mult decât un salariu mai mare sau responsabilitățile unui post de manager.

Potrivit Euronews, această schimbare începe să creeze probleme destul de mari companiilor, pentru că ele întâmpină tot mai multe dificultăți în pregătirea unei noi generații de lideri.

„Conform cercetărilor globale, doar aproximativ 6% din Generația Z dorește să preia roluri de management superior și să devină șefi. Pentru organizații și structurile acestora, aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, CEO al Enpulse și expert în implicarea angajaților.

Potrivit acestuia, principalul motiv pentru care tinerii evită promovările este volumul mare de responsabilități care vine odată cu un rol de conducere.

În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager a crescut foarte mult. Dacă în trecut un manager conducea, în medie, o echipă de șase persoane, în prezent numărul acestora a ajuns la aproximativ 12.

Schimbarea aceasta pune o presiune tot mai mare asupra managerilor. Ei trebuie să răspundă echitabil în fața conducerii companiei pentru atingerea obiectivelor, dar și în fața echipelor, pe care trebuie să le motiveze și să le sprijine.

„Generația Z a cântărit cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală în raport cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii pot vedea clar povara care vine odată cu managementul. Un manager este responsabil atât față de superiorii săi, cât și pentru echipe din ce în ce mai mari care necesită sprijin constant”, a explicat Szklarski.

Specialiștii spun că fenomenul acesta, care este în creștere, nu afectează doar companiile, ci poate deveni o problemă pentru întreaga economie, mai ales în Europa, unde scăderea populației active reduce deja numărul angajaților disponibili.

„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care lucrează, în special în Europa. Dacă nu instruim o nouă generație de manageri și nu pregătim oamenii să își asume responsabilitatea pentru echipe, ne vom confrunta cu provocări tot mai mari în menținerea eficienței organizaționale”, a avertizat expertul.

Deși inteligența artificială este folosită tot mai mult în mediul de afaceri și automatizează numeroase procese, Szklarski declară că aceasta nu poate rezolva lipsa managerilor.

Potrivit lui, rămâne de văzut dacă angajații vor accepta în viitor să fie coordonați de algoritmi și dacă inteligența artificială va putea înlocui rolul unui șef.

Conducerea unei echipe, spune Szklarski, presupune în continuare calități pe care tehnologia nu le poate reproduce ușor, precum empatia, construirea relațiilor, motivarea oamenilor și luarea unor decizii care țin cont de nevoile fiecărui grup.

Timp de decenii, Japonia a întâmpinat dificultăți în a împiedica alte țări să profite de slăbiciunile sistemului său de informații și în a răspunde prin acțiuni similare, relatează Washington Post.

Acum, guvernul de la Tokyo este pregătit să depășească un vechi tabu, apărut din asocierea spionajului cu activitățile militare din timpul războiului, și să desfășoare propriile operațiuni sistematice de informații. Tokyo pregătește prima reformă amplă a capacităților sale de informații de după Al Doilea Război Mondial.

Decizia vine pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea Chinei, Coreei de Nord și Rusiei, dar și al presiunilor exercitate de Statele Unite asupra aliaților săi pentru a-și asuma un rol mai important în domeniul apărării și securității.

Reforma este o parte importantă a planului premierului ultraconservator Sanae Takaichi de a consolida securitatea Japoniei. Takaichi, cunoscută pentru pozițiile sale ferme în materie de securitate, a majorat bugetul apărării.

Primul pas a fost înființarea unui birou național de informații, care să coordoneze activitatea instituțiilor din domeniu. Structura se află în subordinea premierului și are rolul de a organiza activitatea unor agenții care, uneori, au funcționat mai degrabă ca instituții rivale.

Tokyo are însă și planuri operaționale mai ambițioase. Autoritățile intenționează să înființeze o agenție după modelul CIA, care să desfășoare misiuni de spionaj în afara granițelor. Japonia vrea, de asemenea, să investească în capacități de interceptare a comunicațiilor și să adopte legi care să faciliteze urmărirea penală a spionilor chinezi și a celor din alte state care vizează guvernul și industriile japoneze.

Unii lideri japonezi cer de mult timp ca Japonia să dezvolte relații mai strânse cu rețeaua de informații „Five Eyes”, formată din Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Până acum, capacitățile Japoniei nu s-au ridicat însă la nivelul necesar.

Actuali și foști oficiali occidentali din serviciile de informații au declarat că Statele Unite, Regatul Unit și alte țări îndeamnă Japonia de mai mulți ani să își reconstruiască sistemul de informații.

În timp, Japonia ar putea furniza informații valoroase despre unele dintre cele mai dificile ținte din regiune, inclusiv China și Coreea de Nord. Totuși, țara „se află la ani distanță de acest obiectiv”, a declarat un fost oficial occidental de rang înalt din domeniul informațiilor.

Oficialii chinezi au avertizat Japonia în legătură cu aceste inițiative și au evocat trecutul militarist al țării.

Japonia dispune deja de unele capacități limitate în domeniul informațiilor. Poliția, structurile militare și diplomații colectează și analizează informații sensibile despre guverne străine și despre activitățile grupărilor teroriste și extremiste din Japonia.

Situația este în contrast puternic cu cea din China, considerată principala amenințare la adresa securității Japoniei. Beijingul dispune de un vast sistem de colectare a informațiilor, în care sunt implicați inclusiv cetățeni obișnuiți, folosiți pentru obținerea unor date sensibile în beneficiul guvernului.

De-a lungul anilor, Japonia a luat mai multe măsuri pentru a-și reduce vulnerabilitățile în domeniul securității.

Fostul premier Shinzo Abe a susținut această schimbare. El pleda pentru revizuirea Constituției pacifiste a Japoniei, redactată în mare parte de autoritățile americane de ocupație după Al Doilea Război Mondial, și pentru dezvoltarea unei armate capabile să facă față amenințărilor regionale.

Takaichi urmează direcția stabilită de Abe, mentorul său politic. Oficialii japonezi afirmă că amenințările tot mai mari venite din partea Chinei au fost unul dintre principalele motive pentru reformarea sistemului de informații al țării.

Planurile guvernului au stârnit și critici. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului se tem că noua lege împotriva spionajului ar putea permite supravegherea excesivă a cetățenilor.

Mersul cu bicicleta poate fi o modalitate sănătoasă, plăcută și accesibilă de a ajunge la un loc de muncă, mai ales într-o perioadă în care prețurile la benzină sunt ridicate.

Cicliști experimentați și susținători ai siguranței pe bicicletă împărtășesc sfaturi despre cum să pornești și să ajungi în siguranță la destinație, arătând în același timp rezonabil de prezentabil la locul de muncă.

Unii cicliști cheltuiesc bani pe echipamente scumpe, cum ar fi biciclete pliabile, pantaloni scurți premium căptușiți și genți impermeabile. Echipamentul special pentru ciclism poate fi distractiv, dar poți cheltui mai puțin și totuși să te bucuri de o plimbare grozavă. Dacă nu vrei să cumperi o bicicletă, ia în considerare un program de bike-sharing care închiriază biciclete pe două pentru călătorii scurte.

Natalie Frank, în vârstă de 22 de ani, nu avea bani în plus când a absolvit facultatea și a obținut un loc de muncă ca inginer software la biroul din Boston al companiei de tehnologie Topsort. Și-a întrebat prietenii dacă cineva avea o bicicletă pe care nu o mai dorea, iar câteva săptămâni mai târziu a primit o bicicletă de șosea gratuită.

Dacă anvelopele au nevoie de aer, le umple folosind pompe gratuite amplasate în parcurile orașului.„Naveta mea nu costă nimic. E o nebunie”, a spus Frank.

Mulți bicicliști ajung la locul de muncă cu câteva minute mai devreme pentru a se împrospăta și a se schimba în haine de lucru. Unii bicicliști lasă un set de rezervă la birouri. Ca mulți alții, Frank poartă haine într-un rucsac împreună cu laptopul.

Ellie Dannenberg, în vârstă de 37 de ani, profesoară de matematică la Universitatea din Denver, face naveta în haine de sală și cară o ținută de lucru în sacoșe, care sunt genți și coșuri de depozitare care se atașează la o bicicletă. Ea ascunde o pereche de pantofi de lucru în biroul ei.

„Investiția în genți de transport este un lucru excelent, mai ales pentru naveta spre serviciu, când probabil nu vrei să apari foarte transpirat”, a spus Dannenberg. „Rucsacurile sunt grele, sunt mai incomode și apoi ajungi cu spatele transpirat când ajungi acolo.”

În zilele mai ploioase din Denver, Dannenberg poartă pantaloni de ploaie și o jachetă impermeabilă care se potrivește peste casca ei.

Unele clădiri de birouri au dușuri, dar multe nu. A avea șervețele umede, demachiant fără clătire sau deodorant la locul de muncă te poate ajuta să te simți rafinat.

Cicliștii și susținătorii siguranței recomandă insistent purtarea unei căști pentru a vă proteja capul în caz de accident. Purtarea de culori strălucitoare sau veste reflectorizante și atașarea de lumini și reflectoare pe bicicletă îmbunătățește vizibilitatea.

Poartă echipamente reflectorizante și de protecție. Pentru a te asigura că ești văzut atunci când călătorești pe drumuri mai înguste, fără piste pentru biciclete, circulă pe mijlocul benzii, iar dacă ești la un semafor, mergi în fața traficului. Atenție la gheață iarna! „Dacă întârzii și este gheață pe drum, merită să încetinești la viraje”, a adăugat Dannenberg.

Cicliștii începători ar putea dori să găsească un tovarăș de ciclism care să le poată indica rute mai sigure și mai puțin aglomerate.

„E plăcut să ai un prieten dacă știi pe cineva care face naveta cu bicicleta în zona în care mergi”, a spus Alison Dewey, director educațional la Liga Bicicliștilor Americani. „Poate că cel mai plăcut traseu este să mergi încă o jumătate de milă în această direcție și să intri pe o potecă în loc de o cale mai directă. Cineva mai experimentat ar putea ști asta.”

Unii bicicliști preferă bicicletele electrice cu funcție de asistență la pedalare, care oferă un impuls atunci când vor să țină pasul cu traficul. După ce opresc la intersecții, bicicletele electrice îi ajută pe bicicliști să pornească din nou la drum, a spus Dewey.

Când circulați lângă mașini parcate, lăsați spațiu între dumneavoastră și acele vehicule pentru a nu fi loviți cu ușa – o coliziune frecventă cu bicicleta care se întâmplă atunci când cineva deschide ușa unei mașini în calea unui biciclist în mișcare.

„Scanează mașinile parcate pentru a vedea dacă este cineva înăuntru și, dacă observi un șofer sau un pasager, mută-te mai în față, pentru că nu vrei să fii lângă ușa aceea când se deschide”, a spus Dewey.

„Dacă totuși ai un accident cu o mașină, sună la poliție, adună informații pentru a identifica șoferul și nu ezita să primești tratament medical”, a sfătuit Daniel Flanzig, avocat și președinte al consiliului de administrație al Coaliției pentru Ciclism din New York, o organizație non-profit care pledează pentru politici favorabile bicicletelor.

„Fii vigilent când mergi cu bicicleta”, a spus el. „Ca ciclist, pot apărea lucruri neplăcute. Fie că este vorba de o mașină, o groapă sau o defecțiune de pe șosea, există o mulțime de pericole la care trebuie să fim atenți.”

Începerea zilei cu exerciții în aer liber îi ajută pe mulți bicicliști să se prezinte la muncă odihniți și plini de energie.

„Mergul cu bicicleta este probabil una dintre cele mai frumoase părți ale zilei mele. Ascult muzică. Sunt singur. Mă gândesc”, a spus Frank. „Mergul cu bicicleta îmi recâștigă o parte din autonomia zilei, ca bucuria și fantezia de a mă deplasa, mai ales în oraș.”

Dewey, în vârstă de 52 de ani, se bucură de priveliștile râului Potomac în timp ce pedalează 25 de kilometri până la serviciu.

„Îmi aduce multă fericire să merg pur și simplu cu bicicleta”, a spus Dewey. „A fi afară este întotdeauna benefic pentru sănătatea mea emoțională. Și, sincer, îmi place să fiu sub propriile puteri.”