Un exercițiu de gândire critică inclus în examenul de admitere la Facultatea de Drept a Universității din București a devenit viral pe rețelele sociale, după ce numeroși candidați au remarcat asemănarea cu o glumă celebră de pe TikTok.
Examenul de admitere a avut loc pe 22 iulie, iar la scurt timp după încheierea probei, fotografii cu subiectele au început să circule pe internet.
„Câte plăci de faianță are Simona (Halep) în casă?”Unul dintre exercițiile de gândire critică conținea formulări care au fost asociate imediat cu un videoclip devenit viral pe TikTok, în care apare întrebarea absurdă despre câte plăci de faianță ar avea Simona Halep în casă.
Iată cerința:„Simona decide să-și schimbe atât plăcile de gresie din bucătărie, cât și pe cele de faianță. Noile plăci au modele grafice personalizate: unele au ca model Vocea României, iar altele au ca model Musaca de post. Știm că Simona a cumpărat un număr egal de plăci de gresie și de faianță și că i-au rămas nefolosite mai multe plăci după ce le-a schimbat pe toate cele vechi”.
Pornind exclusiv de la informațiile conținute în enunț, candidații au avut de răspuns la mai multe întrebări de logică și deducție.
Prima dintre ele era formulată astfel:„Din text putem deduce că:
„Dacă Simonei i-au rămas nefolosite plăci din ambele modele, decurge că:
Din comentariile din online, creatorul glumei, Gioconda, a spus că a aflat din mesajele primite de la utilizatori că una dintre replicile sale a fost, indirect, sursă de inspirație pentru exercițiul de examen.
În continuare, exercițiul conținea întrebarea:„Care dintre următoarele afirmații nu poate fi dedusă din text?„.
La ultimul item, candidații a trebuit să stabilească, pe baza informațiilor disponibile, câte plăci de gresie mai are Simona în bucătărie după renovare.
„Vocea României” și „Musaca de post”Candidații au recunoscut imediat sursa inspirației acestor cerințe după expresiile „Vocea României” și „Musaca de post” – o trimitere la un clip publicat în urmă cu câteva luni în care Gioconda, creator de conținut, formulează o întrebare intenționat absurdă:
„Câte plăci de faianță are Simona Halep în casă?”, cu variantele de răspuns: a) Nu are casă, b) O placă, c) Musaca de post, d) Vocea României”.
Răspunsul interlocutorului a dus la viralizarea momentului: „300 de plăci de placaje are în casă Simona Lache”.
Reacții pe internetDupă examen, candidații au postat reacții pe rețelele sociale.
Unul dintre ei a comentat: „Răspuns corect, Mitică Dragomir”.
Altcineva a comentat: „Puteam să jur că se umple TikTok-ul de când am citit exercițiul„.
La rândul său, după ce a aflat că a fost sursă de inspirație pentru examenul de la Drept, Gioconda s-a declarat surprinsă:
„Am primit foarte multe mesaje din partea voastră, cum că o glumă de-a mea a apărut astăzi în examenul vostru la facultatea de Drept„, spune acesta. Creatorul de conținut afirmă că alegerea subiectului l-a surprins.
ContextProba de admitere la Facultatea de Drept a Universității din București include, pe lângă Limba română și Economie, și o secțiune de Gândire critică, menită să evalueze capacitatea candidaților de analiză, argumentare și identificare a raționamentelor logice.
Examenul din acest an s-a desfășurat pe 22 iulie.
Patru cercetători cu vârsta sub 40 de ani au fost distinși joi cu Medalia Fields, acordată în cadrul Congresului Internațional al Matematicienilor de la Philadelphia.
Premiul este decernat o dată la patru ani de Uniunea Matematică Internațională și recompensează realizări excepționale în domeniul matematicii. Potrivit Le Figaro, distincția este considerată echivalentul Premiului Nobel pentru matematică.
Două medalii pentru ChinaLaureații ediției din 2026 sunt chinezii Hong Wang și Yu Deng, americanul John Pardon și canadianul Jacob Tsimerman.
În vârstă de 35 de ani, Hong Wang predă la Institutul de Înalte Studii Științifice (IHES) din Franța și la Universitatea New York (NYU). Ea devine doar a treia femeie care primește Medalia Fields de la înființarea premiului, în 1936, după Maryam Mirzakhani (2014) și Maryna Viazovska (2022).
Hong Wang a fost recompensată pentru contribuțiile sale în analiza armonică, inclusiv pentru demonstrarea, împreună cu Joshua Zahl, a conjecturii Kakeya în dimensiunea a treia, o problemă matematică veche de peste un secol.
Celălalt laureat chinez, Yu Deng, profesor la Universitatea din Chicago, a fost premiat pentru cercetările sale în domeniul ecuațiilor diferențiale parțiale și al fizicii matematice. Distincțiile acordate celor doi confirmă ascensiunea Chinei în cercetarea matematică de vârf din ultimele decenii.
Cercetări premiate la nivel mondialAmericanul John Pardon, profesor la Universitatea Stony Brook, a fost premiat pentru cercetările sale în domeniul geometriei și al topologiei, ramuri ale matematicii care studiază formele și proprietățile spațiului. Canadianul Jacob Tsimerman, profesor la Universitatea din Toronto, a fost recompensat pentru contribuțiile sale în teoria numerelor și geometria algebrică, domenii esențiale pentru înțelegerea structurii numerelor și a relațiilor matematice complexe.
Medalia Fields constă într-un medalion din aur cu efigia lui Arhimede și este însoțită de un premiu de 15.000 de dolari canadieni. Distincția este acordată cercetătorilor care nu au împlinit vârsta de 40 de ani și este considerată cea mai înaltă recunoaștere internațională în matematică.
Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico.
Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie.
Dobânzile ridicate pun presiune pe companiiBanca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe.
Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare.
Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse.
Atacurile ucrainene afectează infrastructura economicăÎn ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale.
Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale.
În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată.
Impact și asupra piețelor internaționaleEfectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.
Un nou model arată că aplicarea acestor recomandări ar putea reduce suprafața terenurilor agricole la nivel global cu până la 6% față de tendințele actuale, potrivit ScienceDaily.
În același timp, valoarea totală a producției din zootehnie ar putea scădea cu 42% (630 de miliarde de dolari) comparativ cu 2020.
Mai puține animale și mai multe alimente de origine vegetalăCele mai mari schimbări ar urma să aibă loc în producția de rumegătoare (vite pentru carne, oi și capre). Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu aproximativ 70% (274 de miliarde de dolari). Numărul rumegătoarelor ar fi cu aproximativ 400 de milioane mai mic decât în 2020.
În schimb, producția alimentelor de origine vegetală ar urma să crească. Valoarea globală combinată a producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar putea crește cu 57% (890 de miliarde de dolari).
Cercetătorii au analizat ce s-ar putea întâmpla dacă lumea ar adopta o transformare a sistemului alimentar similară celei propuse de Comisia EAT-Lancet 2025.
Beneficii pentru sănătate și climăRaportul Comisiei EAT-Lancet din 2025 a concluzionat că trecerea la diete sănătoase la nivel mondial ar putea preveni anual 15 milioane de decese premature.
Cercetări anterioare au estimat că sistemul alimentar global generează anual costuri ascunse între 10.000 și 20.000 de miliarde de dolari. Acestea includ cheltuieli medicale, daune asupra mediului, pierderi de productivitate și alte consecințe care nu sunt reflectate în prețul alimentelor plătit de consumatori. Cea mai mare parte a acestor costuri este asociată dietelor nesănătoase.
Noul model indică faptul că transformarea recomandată ar reduce drastic și emisiile nete de CO₂ din agricultură generate de schimbările în utilizarea terenurilor. Până în 2050, aceste emisii ar putea fi cu 85% mai mici decât în 2020.
Schimbările în utilizarea terenurilor includ activități precum defrișarea pădurilor, transformarea pajiștilor sau drenarea zonelor umede pentru extinderea terenurilor agricole. Aceste procese pot elibera în atmosferă cantități mari de carbon stocat. Emisiile nete iau în calcul atât carbonul eliberat, cât și cel absorbit prin modificările aduse utilizării terenurilor.
O transformare majoră pentru fermieriDr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, care a început această cercetare la Cornell University înainte de a se alătura London School of Hygiene & Tropical Medicine, a declarat:
„Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătatea noastră și pentru mediu, însă, așa cum arată clar rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.
În loc să folosim aceste rezultate ca pretext pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să accepte această provocare și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei. Asta înseamnă să înfrunte grupurile puternice care profită de menținerea situației actuale și de un sistem alimentar global care, în prezent, îi dezavantajează atât pe cei care produc hrana, cât și pe cei care ar trebui să fie hrăniți de aceasta”.
Rezultatele sugerează că această tranziție nu ar reprezenta doar o inițiativă de protecție a mediului sau de sănătate publică, ci ar produce schimbări economice ample, unele ramuri ale agriculturii urmând să se restrângă, iar altele să se extindă.
