Horoscop 26 octombrie 2025 Scorpion
Este posibil să te confrunți cu dileme legate de carieră sau relații. Este important să iei decizii înțelepte și să nu te grăbești. În plan financiar, s-ar putea să apară cheltuieli neprevăzute.
Horoscop 26 octombrie 2025 SăgetătorAstăzi, s-ar putea să fii inspirat să înveți ceva nou sau să îți îmbunătățești abilitățile. Este o zi favorabilă pentru a-ți extinde orizonturile și a căuta noi oportunități. În plan financiar, se preconizează stabilitate.
Horoscop 26 octombrie 2025 CapricornEste posibil să te confrunți cu provocări legate de familie sau locuință. Este important să comunici deschis și să cauți soluții împreună cu cei dragi. În plan financiar, ar putea apărea cheltuieli neprevăzute.
Horoscop 26 octombrie 2025 VărsătorIeșirile și reuniunile plăcute te ajută să te relaxezi. Fii atent la posibile dispute cu cei apropiați care ar putea escalada și să coste bani. Problemele de familie pot fi imprevizibile.
Horoscop 26 octombrie 2025 PeștiEste posibil să te simți mai introspectiv și să cauți răspunsuri interioare. Este o zi favorabilă pentru a reflecta asupra obiectivelor tale și a lua decizii importante. Este posibil să apară oportunități neașteptate în plan financiar.
Horoscop 26 octombrie 2025 BerbecZiua de azi poate aduce provocări în viața amoroasă, cu posibile fluctuații emoționale. La serviciu, s-ar putea să fii nevoit să lucrezi suplimentar, ceea ce poate duce la oboseală. Mare atenție la cheltuieli, deoarece există riscul unor ieșiri financiare neprevăzute.
Horoscop 26 octombrie 2025 TaurZiua ar putea aduce unele dificultăți, așa că este important să iei decizii cu atenție. Este posibil să reîntâlnești un prieten vechi. Din punct de vedere financiar, s-ar putea să te confrunți cu crize fără sprijin extern, ceea ce poate genera stres mental.
Horoscop 26 octombrie 2025 GemeniInvestițiile făcute astăzi, în special pe termen lung, pot aduce câștiguri. Vești bune din partea partenerului de viață îți vor aduce bucurie. Cei care lucrează în domenii de birou pot aștepta o promovare. Se preconizează o creștere financiară, iar starea de sănătate este favorabilă.
Horoscop 26 octombrie 2025 RacStudenții care sunt confuzi în legătură cu carierele lor ar putea lua decizii importante astăzi. Există posibilitatea de a considera o carieră în domeniul creativ. Un nou acord financiar poate aduce fonduri proaspete.
Horoscop 26 octombrie 2025 LeuEste posibil să întâlnești un cunoscut. Vești bune de la șeful tău te vor bucura. S-ar putea să planifici o ieșire cu familia în această seară. Din punct de vedere financiar, te vei simți în siguranță și protejat. O seară plăcută cu prietenii este în plan.
Horoscop 26 octombrie 2025 FecioarăIeșirile relaxante și evenimentele sociale vor adăuga bucurie zilei tale. Ia în considerare investițiile pe termen lung în acțiuni sau fonduri mutuale. O ieșire cu o persoană dragă va revigora amintiri prețuite.
Horoscop 26 octombrie 2025 BalanțăAstăzi, s-ar putea să fii înconjurat de oameni care te susțin și te încurajează.Networking-ul poate duce la noi surse de venit. În plan financiar, se preconizează stabilitate și creștere.
La eveniment sunt așteptați zeci de mii de credincioși din toată țara.
Accesul pe esplanadă se va face doar pe baza actului de identitate și a unui ecuson special, iar după slujba de sfințire pelerinii vor putea intra să se închine în Sfântul Altar.
Sfințirea Catedralei are loc într-un an cu o semnificație aparte: în 2025 s-au împlinit 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.
Catedrala, vizibilă din aproape orice punct al Capitalei, este așteptată să devină nu doar un reper spiritual, ci și un simbol al identității naționale și un punct de atracție pentru pelerinii și turiștii care vizitează Bucureștiul.
O galerie de arhivă realizată de Mediafax Foto surprinde etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, din 2007, anul punerii pietrei de temelie pe Dealul Arsenalului, până în 2025.
Istoria Catedralei NaționaleIdeea ridicării unei catedrale naționale a apărut imediat după obținerea independenței României, ca expresie a recunoștinței față de sacrificiile din Războiul de Independență și a dorinței de a avea un lăcaș reprezentativ pentru credința și identitatea poporului român.
Mihai Eminescu a fost printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în capitală.
„Noi înşine, în marea capitală a României, … nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost întotdeauna capitală”, a scris Eminescu în 1881 în ziarul Timpul.
1884 – Primul pas oficial: Legea regelui Carol IDupă proclamarea Regatului, regele Carol I înaintează Parlamentului un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București.
La 5 iunie 1884 este promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care consfințește nevoia unei „catedrale române” ridicate „spre slava lui Dumnezeu și mântuirea neamului”.
Bugetul statului prevedea o sumă impresionantă, cinci milioane de lei aur, însă proiectul rămâne doar pe hârtie.
1920 – Miron Cristea a reluat ideeaDupă Marea Unire, Mitropolitul Miron Cristea reia ideea ridicării unei Catedrale a Mântuirii Neamului ca simbol al unității spirituale și recunoștinței față de eroii războiului.
La inițiativa sa, regele Ferdinand sprijină demersul printr-un hrisov regal semnat la 10 mai 1920.
1925 – Înființarea Patriarhiei RomâneÎn 1925, Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată oficial la rangul de Patriarhie, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod recunoscută de Regele Ferdinand I.
Decizia venea după patru decenii de la recunoașterea autocefaliei și la doar câțiva ani după Marea Unire, iar toate provinciile istorice românești se aflau pentru prima dată sub aceeași jurisdicție bisericească.
Primul patriarh al României a fost Miron Cristea, întronizat la 1 noiembrie 1925, într-o ceremonie desfășurată la Catedrala Mitropolitană din București.
La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.
1929 – Alegerea amplasamentului și sfințirea loculuiÎn 1929, Patriarhul Miron Cristea a inițiat o amplă consultare privind locul unde urma să fie ridicată noua catedrală, menită să simbolizeze unitatea spirituală a României Mari.
După analizarea mai multor propuneri, el a ales un teren la poalele Dealului Mitropoliei, într-o zonă centrală a Bucureștiului, aflată în zona Pieței Unirii de astăzi.
Pe 11 mai 1929, Miron Cristea a sfințit terenul, ridicând o troiță de lemn care marca locul viitoarei construcții.
Demersurile au fost întrerupte odată cu izbucnirea crizei economice mondiale, apoi definitiv blocate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, de instaurarea regimului comunist în România.
1995 – Reînvierea proiectului sub Patriarhul TeoctistDupă prăbușirea regimului comunist, ideea construirii unei Catedrale Naționale a revenit în atenția Bisericii Ortodoxe Române.
În 1995, Patriarhul Teoctist a lansat un apel public către autorități, cler și credincioși pentru a sprijini ridicarea unei catedrale care să reprezinte „mântuirea neamului” și recunoștința față de eroii din toate timpurile.
După mai multe runde de consultări, Patriarhia a decis ca loc provizoriu Piața Unirii, unde la 5 februarie 1999 a avut loc o ceremonie istorică.
În prezența președintelui Emil Constantinescu, a premierului Radu Vasile, a membrilor Sfântului Sinod și a numeroși credincioși, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o cruce de piatră, considerată piatra de temelie simbolică a viitoarei Catedrale Naționale.
Patriarhul Teoctist în 1999. Sursa foto: Marius Vasilica/Mediafax Foto
2007 – Sfințirea locului de pe Dealul ArsenaluluiÎn 2005, Primăria Capitalei propune noul amplasament pe Dealul Arsenalului, loc marcat de istoria tragică bisericilor demolate în perioada comunistă pentru construcția Palatului Parlamentului.
Propunerea a fost acceptată de Patriarhia Română, iar în martie 2005 Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 19/2005, privind realizarea ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”.
Ulterior, Camera Deputaților a transferat oficial terenul către Patriarhie. În paralel, în 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 376/2007, care stabilea cadrul de finanțare al construcției, prin contribuția comună a Patriarhiei, a Guvernului și a autorităților locale.
Momentul decisiv a avut loc la data de 29 noiembrie 2007, când Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a locului și așezarea pietrei de temelie.
Ceremonia a marcat începutul concret al lucrărilor la Catedrala Națională.
Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, binecuvanteaza un enorias, dupa slujba de sfintire a locului destinat construirii Catedralei Patriarhale, joi, 29 noiembrie 2007, in Bucuresti. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO
2011 – Sfințirea Paraclisului Catedralei NaționaleÎn 2009, Patriarhia Română a lansat o licitație publică pentru proiectarea edificiului, una dintre cele mai complexe din istoria recentă a construcțiilor românești.
După selecția proiectantului, în septembrie 2010 a fost emisă autorizația de construcție nr. 314-S, care a permis începerea lucrărilor la infrastructură.
Un moment esențial a fost 24 octombrie 2011, când Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei Naționale, dedicat Învierii Domnului și Sfântului Ioan Gură de Aur.
2013 – Începe ridicarea suprastructuriiDupă finalizarea lucrărilor de fundație, la 28 iunie 2012, în ajunul Sfinților Petru și Pavel, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a radierului general, temelia pe care se va ridica întreaga construcție.
După finalizarea fundației, lucrările la Catedrala Națională au continuat cu ridicarea suprastructurii.
Construcția a continuat cu ridicarea pereților principali, a turlelor și a cupolelor, cea mai înaltă, Turla Pantocrator, atingând 120 de metri.
În septembrie 2016, în cadrul „Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea”, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie la Catedrala Națională.
2018 – Sfințirea Altarului Catedralei NaționaleAnul 2018 a adus momentul mult așteptat al sfințirii Altarului Catedralei Naționale, eveniment care a avut loc la 25 noiembrie 2018.
Slujba a fost oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, în prezența a zeci de ierarhi, sute de preoți și zeci de mii de credincioși veniți din întreaga țară și din diaspora.
După slujbă, peste 150.000 de pelerini s-au închinat în Sfântul Altar în zilele în care acesta a fost deschis publicului.
La câteva zile de la sfințire a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Alături de sărbătoarea Sfântului Andrei, lăcașul de cult mai are hramul Înălțarea Domnului.
Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului (C) si patriarhul Daniel al Romaniei (D) sosesc la Catedrala Mantuirii Neamului, pentru a participa la slujba de sfintire a altarului lacasului de cult, duminica 25 noiembrie 2018, in Bucuresti. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
2019 – Vizita Papei FranciscÎn 31 mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, în prima zi a vizitei sale apostolice în România.
Suveranul Pontif a fost întâmpinat de Patriarhul Daniel și de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În timpul vizitei, Papa Francisc a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și un mesaj despre unitatea și fraternitatea dintre creștini.
Papa Francisc si patriarhul Daniel tin in maini o icoana, la finalul rugaciunilor, in Catedrala Neamului din Bucuresti, vineri 31 mai 2019. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
În ultimii ani, lucrările la Catedrala Națională s-au concentrat pe finisajele interioare și exterioare, pictura în mozaic și instalațiile tehnice.
Catedrala deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri.
În februarie 2024 a fost montată icoana Pantocrator din turla principală, cu un diametru de 12 metri și o suprafață totală de peste 150 de metri pătrați.
Lucrările au inclus și finalizarea picturilor din absida altarului, instalarea sistemelor de iluminat și acustică și amenajarea esplanadei din jurul edificiului.
În aprilie 2025, pe turla mare a Catedralei Naționale, cunoscută drept Turla Pantocrator, a fost montată o cruce de aproximativ șapte tone.
O cruce inalta de sapte metri si care cantareste sapte tone, este montata pe turla mare a Catedralei Nationale, marti, 8 aprilie 2025, in Bucuresti. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
26 Octombrie 2025 – Sfințirea CatedraleiDuminică, 26 octombrie 2025, Catedrala Națională va fi sfințită.
Slujba va fi oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, a reprezentanților bisericilor surori și a mii de credincioși veniți din întreaga țară.
Evenimentul încheie un proiect început în urmă cu mai bine de un secol și simbolizează împlinirea dorinței exprimate încă din vremea regelui Carol I, ridicarea unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română.
Trecerea la ora de iarnă nu are legătură directă cu condițiile meteorologice, ci cu lumina naturală.
Pe măsură ce zilele devin mai scurte, ora oficială este ajustată astfel încât răsăritul să aibă loc mai devreme, pentru ca oamenii să beneficieze de mai multă lumină dimineața.
România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, va avea 25 de ore.
De ce schimbăm ora?Ora de iarnă, denumită și „ora standard”, marchează revenirea la ritmul natural al luminii solare. Aceasta este opusul orei de vară, introdusă pentru a profita mai mult de lumina naturală pe timpul serii.
Trecerea la ora de iarnă înseamnă dimineți mai luminoase și seri întunecate mai devreme, odată cu scurtarea zilelor din sezonul rece.
Cum ne influențează trecerea la ora de iarnăMedicii și specialiștii în somnologie atrag atenția că schimbarea orei poate influența ritmul biologic, în special în primele zile, când pot apărea stări de oboseală, dificultăți de concentrare și somn mai puțin odihnitor.
Pentru o adaptare mai ușoară, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, prin culcarea cu 15–20 de minute mai devreme. Expunerea la lumină naturală dimineața ajută organismul să se sincronizeze mai repede cu noul ritm, iar mesele ușoare și evitarea cafelei seara contribuie la un somn mai bun.
Se recomandă, de asemenea, menținerea unui program constant pentru orele de masă și odihnă, efectuarea de mișcare în aer liber și evitarea expunerii la ecrane seara.
În primele zile după trecerea la ora de iarnă, atenția în trafic trebuie sporită, deoarece oboseala și vizibilitatea redusă pot influența reflexele.
Cei mai afectați sunt copiii și vârstnicii, al căror organism are nevoie de mai mult timp pentru a se adapta.
Dezbaterea europeanăÎn Uniunea Europeană, schimbarea orei este tot mai contestată. Parlamentul European a propus în ultimii ani renunțarea la sistemul de trecere între ora de vară și cea de iarnă, considerându-l depășit și dăunător sănătății. Până la o decizie finală comună, statele membre continuă să aplice actualul sistem.
Pe lângă Parlamentul European, care a votat pentru eliminarea schimbării orei în 2019, Comisia Europeană propusese aceeași măsură după o consultare publică în 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane, 84% fiind favorabile.
În acel moment, decizia a rămas blocată din lipsă de consens între statele membre, fiind necesară o majoritate calificată în Consiliu.
România va reveni la ora de vară în primăvara anului viitor, în noaptea de 29 martie 2026, când ceasurile se vor da înainte cu o oră, de la 3:00 la 4:00.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a fost întrebat, la Antena 3 CNN, cât de pregătită este țara noastră să reziste în fața unei agresiuni rusești, în contextul în care românii au cea mai mare încredere în instituția Armatei.
„Armata română este pregătită, se pregătește în continuare. Pregătirile noastre sau marea majoritate a pregătirilor noastre importante se fac alături de aliații noștri în NATO (…) Sunt peste 5.000 de soldați din mai multe țări europene, în principal din Franța, care fac un exercițiu major în șapte poligoane din țară”, a spus Moșteanu.
Întrebat câte ore ar putea rezista România, în scenariul în care ar fi atacată, până ar ajunge ajutorul din partea aliaților, ministrul a afirmat că „sunt niște discuții absolut teoretice, greu de evaluat (…) Nu sunt niște planuri care sunt publice, nu sunt de discutat la televizor. Armata română este pregătită și se pregătește”.
Rezistă România 48 de ore în fața Rusiei, până la ajutorul partenerilor?Ministrul Ionuț Moșteanu a mai fost întrebat și dacă România ar putea rezista 48 de ore în cazul unei agresiuni venite din partea Rusiei, până la sosirea ajutorului partenerilor occidentali
„Bineînțeles. Partenerii sunt aici. În momentul ăsta avem aproximativ 5.000 de soldați, trupe și cu echipamente, cam jumătate din partea Statelor Unite și restul din partea statelor europene, în principal Franța, care sunt pe teritoriul țării noastre”, a conchis ministrul.
Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV.
Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore.
„O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.
Sâmbătă, 25 octombrie, podcastul „Altceva cu Adrian Artene” l-a avut ca invitat pe Adrian Buga, doctor în istoria artei, expert al Ministerului Culturii și consultant al Familiei Regale. În această ediție specială – difuzată în ziua în care, în anul 1921, se năștea Regele Mihai I al României – Adrian Buga face dezvăluiri, printre altele, și despre regele Carol al II-lea.
Discuția a atins subiecte delicate, printre care și modul în care s-a format cultul personalității regelui Carol al II-lea, dar și contextul social care a favorizat ascensiunea mișcării legionare în România. În acest sens, Adrian Buga subliniază că efectul de propagandă din România din anii 30-40 este copiat pe structura dictatorului fascist Benito Mussolini.
„În 1937, România semnează un tratat cu Germania și cu Italia, în cheia propagandei. Tot ce înseamnă imaginarul sau efectul de propagandă din România este copiat de pe structura lui Mussolini”, a explicat Adrian Buga, subliniind influența regimurilor totalitare asupra construcției imaginii publice a regelui.
„Carol al II-lea începe să aibă un stil în arhitectură al său (…) deci începe să construiască tipologia asta similară cu stilul Mussolinian, cu ce se întâmplă în Italia. În opera de artă este portretizat cât de bine se poate. Televiziunea și tot ce înseamnă centrul cinematografiei din România începe să-l portretizeze destul de eroic și toate aceste dimensiuni îi dau o imagine de rege falnic, viteaz, atotștiutor, iar tipul acesta de propagandă, destul de vitriolantă, vine și pe filonul relațiilor personale pe care le-a avut cu diferitele femei din viața sa”, mai explică Adrian Buga.
Ediția poate fi urmărită integral mai jos:
„Am trimis săptămâna aceasta ultimul proiect de ordonanță de urgență, care sperăm noi să fie adoptat săptămâna viitoare împreună cu hotărârea de reorganizare. Este o ordonanță de urgență care este absolut esențială pentru a rezolva inclusiv niște observații venite de la Ministerul Justiției, dar și care clarifică foarte onest că este nevoie de criterii de performanță. Eu am trăit această realitate absolut aberantă, în care încercând să introduc criterii de performanță, mi s-a explicat atât: nu e scris în lege că trebuie să fie criterii de performanță. Am trecut expres în lege că trebuie să fie criterii de performanță”, a spus Diana Buzoianu la B1 Tv.
Ea spune că au fost modificate inclusiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească directorii care doresc să participe la concurs, astfel încât să nu mai fie doar oameni din sistem, ci și unii mai noi, mai tineri, care pot aduce experiența lor.
„Și după ce vom trece această ordonanță de urgență, practic avem și hotărârea de reorganizare care stabilește foarte clar că se va aduce la 12 direcții regionale”, a adăugat ministra Mediului.
Ea mai spune că un lucru foarte important este că va fi clarificată contabilitatea Romsilva: „Pentru că până acum Romsilva a făcut o grămadă de activități, o parte dintre ele secundare, care de fapt, în realitate, mâncau bani de la activitatea principală și anume de administrare a pădurilor. (…0 Eu nu mai vreau să ducem bani de la principala activitate a Romsilvei, să-i ducem ca să finanțăm orice altceva, hoteluri și mai știu eu ce”.
„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu.
Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană.
„Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului.
O parte din proiecte, mutate pe AFMEa susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM.
„Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra.
În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”.
„Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.
În acest episod, Adrian Buga relatează, bazat pe sursele de cercetare istorică, viața din Principatele Române din secolul XIX, înainte de venirea Principelui Carol.
„Am o carte în bibliotecă din 1847 în chirilică, practica doctorului de casă. Primele pagini sunt despre cum să ne spălăm pe mâini. Deci cea mai mare problemă a medicilor care vin ulterior o dată cu Carol I era de a învăța oamenii să se spele pe mâini, de a deschide geamurile, de a merge la medic.
Țăranii erau speriați de a merge la o educație sumară care nici măcar nu se încheie în 1930-1940. În continuare funcționează și apoi trece după cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă. Deci, din păcate, țăranul mai degrabă încerca să-și trateze bolile prin leacurile băbești”, spune istoricul Radu Buga
La acea perioadă, țăranii din Principatele Române erau încă „legați de glie”, principalul lor interes fiind agricultura. În anul 1866, Carol a fost proclamat ca domnitor al Principatelor Române. Acesta a devenit rege 15 ani mai târziu, primind titulatura Carol I al României. El a domnit timp de 40 de ani, perioadă în care a pus bazele României moderne.O parte din bijuteriile care nu au fost furate, precum și unele dintre cele mai prețioase piese ale Muzeului Luvru au fost transferate vineri la Banca Franței, potrivit unei surse polițienești, care a confirmat o informație difuzată de RTL.
Operațiunea a fost desfășurată sub escortă motorizată.
Această manevră are loc la cinci zile după spectaculosul jaf din galeria Apollo, comis de un grup de patru infractori cu ajutorul unui camion cu platformă elevatoare.
Colecțiile au fost depozitate în camera blindată principală a Băncii Franței, un seif îngropat la 26 de metri sub pământ, unde se află deja aproape toate rezervele de aur ale Franței, precum și mai multe comori naționale.
Procurorul Laure Beccuau din Paris asigură într-un interviu acordat JDD sâmbătă că „hoții nu vor obține această sumă”, referindu-se la cele 88 de milioane de euro, la cât este evaluată prada jafului de la Lucru. Aceasta precizează totuși că „cu cât trece timpul, cu atât va fi mai dificil să găsim bijuteriile, și mai ales intacte”, salutând în același timp „înaltă specializare a serviciilor de poliție implicate”. Un dispozitiv acum consolidat, cu o sută de anchetatori mobilizați față de cei aproximativ șaizeci inițiali. „Este o muncă titanică”, spune procurorul, menționând că au fost prelevate peste 150 de probe și că se analizează în prezent imaginile de supraveghere video ale muzeului și ale Prefecturii de Poliție.
Majoritatea oamenilor își amintesc repede: este acea perioadă ciudată din fiecare toamnă, când Europa și Statele Unite nu mai sunt sincronizate, deoarece trec de la ora de vară la ora standard.
Majoritatea țărilor nu respectă ora de vară. Iar pentru cele care o respectă — în special în Europa și America de Nord — data schimbării orei variază, în parte din cauza modului în care au fost elaborate legile referitoare la timp în diferite locuri.
În țările care respectă această practică, ceasurile sunt date cu o oră înainte față de ora standard în luna martie, pentru a profita la maximum de orele de lumină suplimentare din emisfera nordică. Ceasurile „se dau înapoi” din nou în toamnă la ora standard.
În Marea Britanie și Europa, acest lucru are loc la ora 2 dimineața, în ultima duminică din octombrie. Dar în SUA și Canada, ceasurile se dau înapoi cu o oră la ora 2 dimineața, în prima duminică din noiembrie.
Această săptămână intermediară înseamnă că diferența de fus orar dintre cele două maluri ale Atlanticului — de exemplu, între Londra și New York — este cu o oră mai mică decât de obicei, ceea ce poate provoca haos în coordonarea apelurilor sau a altor întâlniri.
Ideea orei de vară a fost discutată timp de câteva sute de ani, dar nu a devenit o practică comună standardizată, consacrată prin lege în multe țări, decât la începutul secolului al XX-lea.
Europa a adoptat măsura în timpul Primului Război MondialEuropa a adoptat-o pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de conservare a energiei în timp de război. Germania și Austria au început să-și schimbe ceasurile cu o oră în vara anului 1916. Marea Britanie și alte țări implicate în război au urmat curând, la fel ca Statele Unite și Canada.
De-a lungul anilor s-au depus eforturi pentru a coordona setările de timp în Europa, iar din 2002 toate statele membre ale Uniunii Europene și-au ajustat ceasurile de două ori pe an, în aceleași zile din martie și octombrie.
Cu toate acestea, nu s-a reușit coordonarea schimbării de timp la scară mai largă.
În Statele Unite, o lege din 1966 a impus o oră de vară uniformă la nivel național, deși datele care marchează tranzițiile de două ori pe an s-au schimbat de-a lungul anilor. În 2022, Senatul a aprobat în unanimitate o măsură care ar face ora de vară permanentă în Statele Unite, dar aceasta nu a avansat. Datele actuale au fost stabilite de Congres în 2005.
Mulți nu sunt de acord cu beneficiile schimbărilor de oră sezoniere, iar legislatorii din SUA și Europa au propus chiar eliminarea completă a schimbării de oră. Până în prezent, nu s-a finalizat nicio schimbare.
Operațiunea de recuperare a celor doi turiști morți a fost amânată sâmbătă, din cauza condițiilor meteo.
Potrivit Salvamont Sibiu, trei persoane au alunecat de pe versantul vestic al Vârfului Netedu, spre Valea Arpășelului. Una dintre acestea a reușit să se oprească, însă celelalte două au căzut câteva sute de metri pe pantă abruptă și au suferit leziuni incompatibile cu viața.
Persoana în viață a fost recuperată de elicopterul SMURD, prin trolierea unui salvator montan, și transportată în siguranță la Bâlea Lac.
La locul accidentului a coborât un salvator montan, care a constatat decesul celorlalte două persoane.
„Din cauza terenului extrem de dificil și a condițiilor meteorologice, acestea nu au putut fi recuperate astăzi prin troliere. Operațiunea de recuperare va fi reluată mâine, atât terestru cât și aerian, în funcție de evoluția vremii”, transmite Salvamont.
Din primele informații ale salvatorilor montani, persoanele implicate nu erau echipate corespunzător pentru condițiile de iarnă din zonă.
Robert F Kennedy Jr, secretarul american pentru sănătate, se pregătește să recomande americanilor să consume mai multe grăsimi saturate, contrazicând practic recomandările nutriționale din ultimele decenii, scrie The Guardian.
Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, care a cercetat intens grăsimile saturate, a descoperit că acestea pot fi mai puțin dăunătoare decât se credea anterior. Totuși, el consideră că „dacă (RFK Jr. – n.r.) va spune că ar trebui să consumăm mai multe grăsimi saturate, cred că acesta este un mesaj greșit”.
Potrivit unui articol publicat în The Hill, RFK Jr a indicat că noile recomandări nutriționale vor „sublinia necesitatea consumului de grăsimi saturate din lactate, carne de calitate, carne proaspătă și legume… când le vom publica, acestea vor oferi tuturor motivele pentru a le introduce în școlile noastre”.
Consumul mare de grăsimi saturate crește colesterolulÎn acest context, cercetările lui Krauss arată că „grăsimile saturate sunt relativ neutre” în comparație cu ceea ce credeau oamenii de știință în trecut. În studiile sale, acesta a ajuns la concluzia că reducerea consumului de grăsimi saturate este benefică, însă într-o anumită situație: numai dacă acestea sunt înlocuite cu alimente potrivite. De asemenea, studiile sale au arătat că înlocuirea grăsimilor saturate cu zaharuri și carbohidrați poate crește, de fapt, riscul de boli cardiace.
Cheryl Anderson, membru al consiliului de administrație al American Heart Association și profesor la Universitatea din California, a subliniat faptul că pe măsură ce „populația consumă mai multe grăsimi saturate, cu atât riscul de colesterol ridicat este mai mare și cu atât mai multe persoane dezvoltă boli cardiovasculare”.
În prezent, potrivit Departamentului Agriculturii al Statelor Unite și Institutelor Naționale de Sănătate, procentul recomandat atât la nivelul cantinelor școlare, cât și în rațiile militare este în prezent mai mic sau egal cu 10% din totalul caloriilor provenite din grăsimi saturate.
Zverev a câștigat cu 6-4 7-5 într-o partidă de o oră și 33 de minute.
Germanul, locul 3 mondial, va juca duminică în finală cu numărul 2 mondial, Jannik Sinner.
Acesta a trecut în semifinală sâmbătă de australianul Alex De Minaur cu 6-3 6-4.
Este în desfășurare a șasea ediție a unei campanii inițiate de librăriile Cărturești, #CititoripentruScriitori, desfășurată sub titlul „Eu citesc. Tu citești. El/Ea scrie”.
Menită să susțină scriitorii români contemporani, campania își propune să sprijine autorii români contemporani, direcționând 10% din fiecare carte a unui autor român, cumpărată fie în librărie, fie pe cărturești.ro, către proiectul „Bursele și rezidențele Cărturești”.
Șase burse de rezidențăAcest proiect a ajutat până acum 27 de autori români, după cum relatează paginademedia.
Pe afișele campaniei apar câțiva scriitori contemporani, printre care Gabriela Adameșteanu, Lavinia Braniște, Radu Vanciu și Petre Barbu, scriitor și jurnalist.
Anul acesta vor fi acordate șase burse de rezidență pentru creație, cu o investiție de 1800 de euro pentru categoriile: poezie, proză scurtă, roman și eseu.
Se adaugă „Bursa Specială a Juriului” și „Bursa pentru scriitori basarabeni”.
Lucrările autorilor români, evidențiate în vitrineRezidențele vor fi găzduite la Vila Golescu în primăvara – vara anului 2026 și, de asemenea, la Conacul Petre P. Carp (Țibănești).
Campania de anul acesta se unește cu „SHORT”, festival de proză scurtă, care, de altfel, are același an de naștere ca și campania inițiată de Librăriile Cărturești.
Vitrinele vor găzdui lucrările autorilor români, vor avea loc evenimente cu invitați scriitori.
Creșterea TVA-ului la carte de la 6% la 11% face piața cărții de la noi și mai vulnerabilă, însă, specialiști ai domeniului insistă pe ideea că există un public constant, cumpărător de carte.
„Dacă îți dorești să te imersezi și mai mult în universul literar al scriitorilor tăi favoriți, perioada 1 – 31 octombrie e un moment excelent! Prin simpla achiziție de cărți scrise de autori români, contribui direct la acordarea de burse pentru scriitori români cu manuscrise începute, în lucru sau încă în stadiul de proiect”, se menționează într-un comunicat emis de Librăriile Cărturești.
În fața a peste 1.000 de spectatori din cele 194 de state membre ale UNESCO, ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a urcat pe scena Sălii Mari a UNESCO din Paris alături de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului, interpretând împreună piesa „Sanie cu zurgălăi”.
Evenimentul intitulat „Sufletul României: să celebrăm împreună Patrimoniul cultural / The Soul of Romania: Celebrating Together the Cultural Heritage” a marcat încheierea mandatului de președinte al Conferinței Generale UNESCO (2023–2025), deținut de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, primul român și a cincea femeie din istoria de 80 de ani a organizației care a condus forul.
„O felicit pe Excelența Sa, Simona-Mirela Miculescu, pentru un mandat excepțional la conducerea Conferinței Generale UNESCO și pentru felul în care a promovat, cu pasiune, cultura română în lume. Prin profesionalismul, viziunea și energia sa, România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. Îi mulțumim pentru toate inițiativele prin care a transformat diplomația culturală într-un dialog autentic între oameni și valori”, a spus Demeter András István, ministrul Culturii.
Jannik Sinner, numărul doi mondial, s-a calificat în finala turneului de la Viena, după ce l-a învins sâmbătă pe australianul Alex De Minaur.
Sinner, în vârstă de 24 de ani, urmărește al patrulea titlu al sezonului, după victoriile de la Australian Open, Wimbledon și Beijing, la începutul acestei luni.
Italianul s-a impus în două seturi, 6-3 6-4, în aproape o oră și jumătate.
Sinner a câștigat primele patru game-uri din semifinală, înainte ca De Minaur să recupereze un break, dar asta nu l-a împiedicat pe favoritul numărul unu să câștige primul set.
Sinner îl va întâlni în finală pe câștigătorul celei de-a doua semifinale dintre Lorenzo Musetti și Alexander Zverev.
Într-un comunicat de presă emis sâmbătă, MAE a anunțat că „susține ca prioritar accesul la limba română şi în afara granițelor României şi acordă atenție specială procesului de implementare a reformei educaționale din Ucraina („Noua Școală Ucraineană”), aflat în curs, inclusiv din perspectiva implicațiilor pentru asigurarea dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române”.
MAE a mai menționat faptul că a transmis „imediat pe canale diplomatice că această listă orientativă a liceelor academice din regiunea Cernăuți nu reflectă solicitările legitime formulate de reprezentanții minorității românești”. În plus, MAE a solicitat părții ucrainene să fie identificate soluții „care să nu afecteze negativ exercițiul dreptului la educație al etnicilor români care doresc să studieze în limba maternă”.
MAE: Am semnalat ferm că nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateralMinisterul Afacerilor Externe de la București a mai menționat faptul că „anunțul privind liste de lucru propuse de autoritățile din Cernăuți în cadrul reformei instituțiilor de educație este un document de etapă, nu o decizie”, iar semnalul ferm a fost că anunțul „nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateral”.
Vineri, la Iași, președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre decizia autorităților ucrainene privind închiderea mai multor licee cu predare în limba română. În replică, șeful statului a declarat că „este o lege care este prevăzută a intra în vigoare în 2027 și vă asigur, în ceea ce privește liceele românești, că până în septembrie 2027 această prevedere nu li se va aplica”.
Participanții vor porni într-un tur ghidat prin centrul orașului, explorând clădiri și locuri reprezentative pentru comunitatea evreiască, precum: Palatul Comunității Israelite, Sinagoga din Cetate, Palatul Neuhausz, Palatul Weiss, Casa Brück, Palatul Loeffler, Palatul Lloyd, Palatul Marschall, Vogel Hilt sau Palatul Miksa Steiner – fiecare purtând în spate o parte din istoria Timișoarei.
Încă din secolul al XVII-lea, în perioada otomană, comunitatea evreiască din Timișoara a jucat un rol esențial în dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului. Moștenirea sa se regăsește și astăzi în arhitectura elegantă, în poveștile de viață care au traversat generațiile și în spiritul deschis și tolerant al urbei.
Pe parcursul traseului, o să fie readuse în atenție poveștile unor personalități evreiești care au contribuit decisiv la modernizarea orașului: Ernest Neumann, Amigo Meir, Jakab Singer, Zwi Ben, David Oppenheim, Abraham Klein, Ignatz S. Eisenstadter, Israel Derera, Bernat Färber, Löwy Neuhausz, Ioan Holländer, Leopold Baumhorn și Zsigmond Silberstein. Prin munca și viziunea lor, Timișoara a devenit un oraș cosmopolit, multicultural și inovator.
Astfel, publicul are ocazia „să pătrundă în lumea tradițiilor, obiceiurilor și sărbătorilor evreiești, pentru a înțelege mai bine spiritul unei comunități care a lăsat o amprentă profundă asupra identității timișorene”, se arată în comunicatul transmis de organizatori.
Turul este organizat de Asociația Turism Alternativ, prin proiectul Timișoara Free Tours și va avea loc duminică, 26 octombrie, de la ora 17:00, cu punctul de întâlnire la Bastionul Theresia.
Participarea este gratuită și nu necesită rezervare prealabilă, spun organizatorii.
„Frumusețea va salva lumea”. Poate că aceste cuvinte ale lui Dostoievski sunt cel mai în stare să ilustreze ceea ce Vasile Bănescu, într-un text postat pe contul său de social media, denumește „copleșitor de frumoasa iconografie bizatină în mozaic a singurei catedrale ortodoxe românești”.
În teologia creștină, actul de sfințire nu este un simplu act ceremonial, ci o transfigurare a materiei, care, începând din momentul sfințirii, este purtătoare de Duh Sfânt.
Mai mult decât o „pecetluire spirituală”Această frumusețe văzută, vizibilă cu ochi materiali, care salvează lumea este o fereastră către frumusețea nevăzută, necuprinsă și inexprimabilă în cuvinte omenești.
O frumusețe nevăzută, o promisiune făcută în duh cu toată omenirea, prin Duhul Sfânt.
Vasile Bănescu identifică în actul sfințirii iconografiei catedralei și o dimensiune socială – „agregant social, posibil un animator al conștiinței naționale”:
„Este nu doar pecetluirea spirituală a împlinirii unui vechi proiect al României ca țară europeană, creștină, liberă și suverană (nu absurd suveranistă), proiect în cea mai mare măsură deja împlinit, ci și un eveniment major cu impact nu doar vizual, dar și agregant social și posibil animator al conștiinței noastre naționale”.
„Necesara cinstire a eroilor țării”„Importanța valorilor simbolice care au rolul de a uni și suda ceea ce, illo tempore, a fost fisurat sau spart este astăzi, din păcate, subestimată în cheia unei înțelegeri precare a sensului nostru personal și comunitar.
Motiv suplimentar de reflecție, în propria minte, în școală și în afara ei, la ceea ce contează și funcționează dincolo de „cele văzute”, dincolo de orizontul pragmatic, de pâine și de circ.
În afara rolului liturgic preeminent al Catedralei, apare viguros rolul ei memorial, împlinit prin necesara și onorabila cinstire a eroilor țării pe verticala „Înălțării Domnului” care ne ridică privirea spre Cer, dar și rolul ei social de spațiu al întâlnirii dezirabile dintre Biserică și Stat în paradigma, încă actuală, a colaborării acestora în registre benefice societății.
O catedrală națională radiază aceste înțelesuri”, scrie Vasile Bănescu.
Frumusețea ca salvareBiserica este, într-adevăr, un trup comunitar, omogen. Sfințirea iconografiei este, prin urmare, o legătură ce se stabilește între credință și identitatea națională.
Actul chemării Duhului să se coboare nu este un simbol lipsit de sens, este prezența reală a sacrului în comunitate.
„Primindu-l și bucurându-ne de el, avem șansa să descoperim că ceea ce ne salvează, fie și fulgurant, din cenușiul și marasmul cotidianului, este Frumusețea. În creștinism, Frumusețea întrupată.
Neizgonită, ea va rodi în bunătate, atenție morală și cunoaștere a ceea ce contează cu adevărat.
Lucruri fundamentale care răsar și cresc doar în intervalul privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, inițial în spațiul sacru, apoi în prelungirea lui spre cel al unei vieți cu sens”, scrie Vasile Bănescu.
