Întrebat luni seara, la Digi24 despre disputele din coaliție, președintele UDMR a apus: „Da, există aceste dispute. Este dinamica coaliției de la bun început și aproape dinamica tuturor coalițiilor din ultimii 35 de ani. Mai repede sau mai târziu apar astfel de polemici. PSD-ul se pregătește de alegeri, cu toate că nu există o miză, că nu există o competiție, în sensul că n-are Sorin Grindeanu un competitor. Și apar aceste dispute”.
El spune că, în România, de fiecare dată când se guvernează în coaliție, apar aceste conflicte în spațiu public.
„Ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”„Eu am și o altă explicație. Sigur că nu o să-i placă nici PSD-ului, nici PNL-ului. Dar asta e viața. Nu fac politică ca să fiu pe placul lor. Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă. Nicu cu Marcel aveau o altă relație. Și indiferent cine era premier, că era Nicu, că era Marcel, ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”, a explicat Kelemen Hunor.
El spune că acum există un alt premier de la PNL „care e mai puțin flexibil, hai să folosim acest cuvânt, și trebuie să te obișnuiești cu asta”.
„Într-o coaliție unde sunt cinci la masă, n-ai cum să aștepți să fie toată lumea de acord cu fiecare enunț. Dar eu cred că suntem oameni maturi și vom trece de aceste, sau peste aceste tensiuni din coaliție după 7 noiembrie”, a mai afirmat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a explicat, într-un interviu la Digi24, că efectele măsurilor de austeritate luate după luna iulie au început să se simtă abia în august-septembrie, însă nu au produs rezultate spectaculoase în privința deficitului bugetar.
„Veniturile au mai crescut, mai ales pe TVA și pe câteva taxe parafiscale, pe accize, dar cheltuielile nu au fost reduse așa cum ar fi trebuit”, a spus liderul UDMR.
El a subliniat că un deficit de peste 9% nu poate fi redus doar prin majorări de taxe sau prin tăieri bugetare, ci este nevoie de o relansare a economiei.
„Dacă nu merge economia, dacă nu ai o creștere economică pe termen mediu și lung, n-ai cum să reduci deficitul de la 9,4% la 3%. Aici e blocajul, economia este blocată și trebuie stimulată”, a afirmat Kelemen Hunor.
Președintele UDMR a adăugat că este nevoie de un nou pachet de măsuri de stimulare a economiei, care ar trebui adoptat până la sfârșitul anului, pentru ca efectele să se vadă din 2026-2027.
„Societatea și economia românească nu pot suporta la nesfârșit doar creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. Poți tăia din investiții, din utilități, dar nu din salarii și pensii”, a mai spus Kelemen Hunor.
Ministrul de Finanțe din Malta, Clyde Caruana, a declarat în parlament că rata extrem de scăzută a natalității în rândul populației native a insulei mediteraneene reprezintă „cea mai mare provocare” cu care se confruntă țara, conform Reuters.
Cea mai mică rată a fertilității din UE„Trebuie să încurajăm mai multe familii să aibă cel puțin doi copii”, a spus Caruana în discursul său privind bugetul Maltei pentru 2026.
Un raport al agenției europene de statistică Eurostat, publicat anul acesta, arăta că Malta a avut cea mai scăzută rată a fertilității din Uniunea Europeană în 2023, doar 1,06 copii per femeie.
Arhiepiscopul catolic de Malta, Charles Scicluna, a avertizat în septembrie că Malta se confruntă cu un risc de „extincție etnică”.
Deși dens populată, cu aproximativ 1.704 locuitori pe kilometru pătrat, aproape o treime din populația Maltei este formată din muncitori străini și familiile acestora.
Caruana a anunțat luni că, începând din 2026, părinții cu doi sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe venit pentru primele 18.500 de euro din venit. Pragul de venit neimpozabil va crește treptat la 30.000 de euro până în 2028, iar scutirea va fi valabilă până când copiii vor împlini vârsta de 23 de ani.
Schema este similară cu una anunțată în Polonia în septembrie, care prevede eliminarea impozitului pe venit pentru familiile cu cel puțin doi copii și un venit de până la 32.973 de euro.
Creștere economică stabilăCaruana a spus în februarie că populația nativă a Maltei este în prezent de 406.000 de persoane, dintre care 24% au peste 65 de ani.
În discursul său privind bugetul, ministrul a mai precizat că Malta ar urma să înregistreze o creștere economică reală de 4,1% în 2026, similară cu cea din 2025. Datoria publică națională este estimată să rămână stabilă la 47,1% din PIB. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 3,3% din PIB în acest an și la 2,8% anul viitor, a adăugat el.
Șaptesprezece copii și adolescenți au fost aduși înapoi din zonele aflate sub ocupație rusă, în cadrul inițiativei prezidențiale Bring Kids Back UA, a anunțat șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak.
Ucraina a reușit să salveze 17 copii și adolescenți din teritoriile temporar ocupate de forțele ruse, a declarat Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski, într-o postare pe Telegram.
Operațiunea face parte din inițiativa Bring Kids Back UA, lansată în 2023 pentru a aduce acasă copiii deportați sau transferați forțat de Rusia.
Trimis forțat într-o tabără militarăPotrivit lui Iermak, printre copiii salvați se numără doi băieți de 17 ani, un băiat de 9 ani, un altul de 7 ani și o fată de 12 ani.
Aceștia au fost supuși presiunilor și abuzurilor din partea autorităților de ocupație, scrie Kyiv Independent.
Unul dintre adolescenți fusese trimis forțat într-o tabără militară, unde era instruit în folosirea armelor și a dronelor, fără acordul părinților.
„Aducem înapoi toți copiii ucraineni”Altul a fost reținut în timpul unei percheziții, interogat despre rudele sale care servesc în armata ucraineană și amenințat ulterior de forțele de ocupație.
Un băiat de 7 ani a fost ascuns de bunici pentru a fi protejat de deportare, iar o fată de 12 ani și fratele ei de 9 ani au fost umiliți zilnic la școală și amenințați că „ar trebui uciși pentru că sunt ucraineni”, a mai spus Iermak.
Cei 17 copii salvați au fost aduși în Ucraina, unde primesc sprijin psihologic, asistență medicală și ajutor pentru refacerea documentelor.
„Îndeplinim sarcina președintelui: să aducem înapoi toți copiii ucraineni”, a transmis Iermak.
Senatul a adoptat luni două proiecte care introduc noi obligații de transparență pentru federațiile sportive, printre care înființarea registrului național al premiilor acordate din fonrui publice.
Potrivit unui comunicat al USR, inițiatorul celor două proiecte, prima inițiativă legislativă prevede înființarea Registrului Național al Premiilor acordate din fonduri publice, care ar urma să fie gestionat de Agenția Națională pentru Sport (ANS) și va fi accesibil publicului online.
De la amenzi până la pierderea dreptului de a mai acorda finanțări publice – sancțiunileAcesta ar urma să cuprindă:
Instituțiile care acordă premii din fonduri publice vor fi obligate să transmită aceste date către ANS în termen de maximum 5 zile de la acordarea premiului, nerespectarea acestor obligații fiind pedepsită cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei, iar în cazurile de abateri repetate sau grave, pierderea dreptului de a mai acorda finanțări publice.
„S-au pierdut sume considerabile”„Banii din sport trebuie să ajungă la cei care fac performanță, nu în buzunarele celor care stau în umbra sportivilor și profită de sistem.
S-au irosit sume considerabile din bugetul sportului românesc în ultimii ani, fără criterii, fără control și fără respect față de cei care muncesc pentru performanță”, spune Brian Cristian, vicepreședintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților.
Obligațiile federațiilor sportiveAl doilea proiect legislativ prevede ca toate federațiile sportive să fie obligate să publice pe site-ul propriu, în termen de cel mult 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, următoarele documente esențiale:
„Conform unui raport al Curții de Conturi, un miliard de lei au fost direcționați de Agenția Națională pentru Sport către federații și COSR, fără reguli, fără criterii, fără controale.
O bună parte din aceste sume au ajuns sub formă de prime la funcționari care n-au avut niciun aport la performanță.
Sunt banii cetățenilor, munciți și plătiți cu greu, care au fost dirijați din pix către niște băieți deștepți, un fel de premii la semnat hârtii de multe ori inutile. Asta nu e susținere a sportului. Este risipă de bani publici făcută cu bună știință”, spune senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu.
Proiectele vor merge la Camera Deputaților, pentru dezbateri și vot final.
Contractul, descris de Starmer drept „un moment de referință” pentru parteneriatul dintre cele două țări, a fost semnat împreună cu președintele Recep Tayyip Erdogan, care a afirmat că acordul ar putea fi urmat de alte proiecte comune în domeniul industriei de apărare.
Primele livrări, în 2030Guvernul britanic a precizat că primele avioane Typhoon vor fi livrate Turciei în 2030, iar acordul include o opțiune pentru achiziția unui număr suplimentar de aparate.
În paralel, Ministerul turc al Apărării a anunțat intenția de a cumpăra alte 24 de avioane Typhoon, câte 12 din Oman și Qatar.
Acordul vine după semnarea, în iulie, a unui memorandum preliminar pentru achiziția a până la 40 de aparate Typhoon, aprobat de consorțiul Eurofighter (Germania, Italia, Spania și Marea Britanie), reprezentat de Airbus, BAE Systems și Leonardo.
Turcia, aflată în cea mai bună perioadă a relațiilor sale cu Occidentul din ultimii ani, caută să modernizeze armata.
În paralel, Ankara dezvoltă propriul avion de luptă de generație nouă, KAAN, și a semnat anul trecut un contract de 7 miliarde de dolari cu Statele Unite pentru achiziția a 40 de F-16, ale căror livrări au fost întârziate.
Ankara a accelerat modernizarea forțelor aeriene în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Atacurile aeriene ale Israelului asupra Iranului, Siriei, Libanului și Qatarului au alimentat îngrijorarea autorităților turce, care văd în noile achiziții o măsură de echilibrare strategică.
În scurt timp va avea loc o ceremonie solemnă de decorare a Patriarhului Ecumenic și a Patriarhiei Române.
Distincțiile acordate vor recunoaște contribuția Patriarhului Bartolomeu I la promovarea dialogului interortodox și sprijinul constant oferit Bisericii Ortodoxe Române, precum și rolul Patriarhiei Române în consolidarea spiritualității naționale și promovarea valorilor creștine.
Evenimentul are loc în contextul celebrării Centenarului ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie și la o zi după sfințirea picturii Catedralei Naționale, moment care a reunit mii de credincioși și oficiali români.
Nicușor Dan a participat, duminică, alături de familie la sfințirea picturii Catedralei Naționale, o construcție despre care afirmă că a fost „născută visul și credința multor români”.
„O construcție născută din visul și credința multor români, care ne amintește cât de importante sunt răbdarea, încrederea și speranța atunci când clădim împreună”, a scris președintele Nicușor Dan într-un mesaj pe rețelele de socializare, duminică seară.Două dintre cele mai importante specii de corali care alcătuiau reciful din Florida au dispărut funcțional după ce un val de căldură oceanic devastator a provocat pierderi catastrofale, au descoperit oamenii de știință.
Colapsul aproape total al coraliilor care odinioară constituiau coloana vertebrală a recifelor din Florida și Caraibe înseamnă că aceștia nu mai pot juca rolul crucial pe care îl aveau anterior în construirea și menținerea ecosistemelor recifale care găzduiesc o varietate de vieți marine, potrivit The Guardian.
Această „dispariție funcțională” este o etapă premergătoare dispariției globale, o amenințare care planează acum asupra multor specii de corali. În această lună, oamenii de știință au avertizat că s-a atins un punct de cotitură, în care coralii din întreaga lume sunt pe cale să dispară din cauza încălzirii globale, care ridică temperatura oceanelor la niveluri intolerabile.
„Nu mai avem timp”, a declarat Ross Cunning, autorul principal al noului studiu din Florida și biolog cercetător la Shedd Aquarium. „Valurile de căldură extreme cresc în frecvență și severitate din cauza schimbărilor climatice și, fără acțiuni imediate și ambițioase pentru a încetini încălzirea oceanelor și a spori rezistența coralilor, riscăm dispariția și mai multor corali din recifele din Florida și din întreaga lume”.
Cele mai ridicate niveluri de temperatură din ultimii 150 de aniNoua cercetare, publicată în revista Science, a analizat soarta coraliilor staghorn (Acropora cervicornis) și elkhorn (Acropora palmata) de pe coasta Floridei, în urma unui val de căldură marin sever în 2023, care a ridicat temperaturile pe recifele de corali din Florida la cele mai ridicate niveluri din ultimii 150 de ani.
Cele două specii sunt corali complecși, care formează recife, și sunt denumiți astfel deoarece seamănă, respectiv, cu coarnele cerbilor și ale elanilor. Cu toate acestea, cercetătorii care au efectuat studii subacvatice asupra a peste 52.000 de colonii ale speciilor, în 391 de locații de-a lungul coastei Floridei, au constatat pierderi pe scară largă, adesea devastatoare.
De-a lungul insulelor Florida Keys, rata mortalității a atins 98% și chiar 100%, dezvăluind o distrugere completă a coraliilor. În sud-estul Floridei, unde temperaturile au fost mai scăzute, rata mortalității a fost mai mică, de aproximativ 38%.
Cele două specii Acropora sufereau deja de zeci de ani de impacturi localizate în Florida, precum calitatea slabă a apei din cauza poluanților care se scurg de pe uscat, precum și a bolilor. Dar valul de căldură din 2023 s-a dovedit fatal pentru aceste specii sensibile la căldură.
Evenimentul din 2023 a provocat al nouălea episod de albire a recifului din Florida – un proces prin care coralii sunt supuși stresului termic și expulzează algele simbiotice care trăiesc în țesuturile lor, făcându-i să devină albi ca fantomele. Dacă temperaturile rămân ridicate, coralii mor complet.
La nivel global, recifele de corali se numără printre ecosistemele cele mai vulnerabile la criza climatică provocată de om. Acest lucru reprezintă o amenințare majoră pentru un sfert din viața oceanică.
Barieră pentru a proteja țărmurile de furtuniCoralii acționează, de asemenea, ca o barieră pentru a proteja țărmurile noastre de furtuni puternice, care sunt agravate de creșterea temperaturilor globale.
Într-o încercare disperată de a preveni spirala morții coraliilor amenințați, oamenii de știință au creat depozite de Acropora în acvarii și pepiniere de corali în largul mării. S-au făcut încercări de a replanta corali pe recifurile din Florida, în efortul de a recupera o parte din cei 90% din acoperirea de corali pierdută în largul statului în ultimele patru decenii.
Dar, pe măsură ce încălzirea globală continuă să se intensifice, există puține speranțe de supraviețuire pe termen lung a acestor specii fără intervenții majore, avertizează cercetătorii.
„Coralii Elkhorn, în special, sunt unele dintre cele mai importante specii de corali care sparg valurile din regiune”, a spus Andrew Baker, biolog marin la Universitatea din Miami și coautor al studiului.
„Ei erau comuni pe crestele recifelor puțin adânci din Caraibe, iar dacă vrem ca recifele noastre să continue să protejeze coastele noastre de inundații în timpul furtunilor, merită să luăm măsuri extraordinare pentru a ne asigura că nu pierdem complet acești corali”.
Rusia comite toate cele șase crime grave împotriva copiilor definite de Consiliul de Securitate al ONU, potrivit bilanțului prezentat luni de Procurorul General al Ucrainei, Ruslan Kravcenko. În cele 1.342 de zile de război, 661 de copii au fost uciși, 2.203 au fost răniți, iar peste 4.500 de școli și grădinițe au fost distruse sau grav avariate.
„Ținta sunt copiii ucraineni. După fiecare atac rusesc asupra orașelor pașnice, vedem același lucru: copii uciși, copii răniți, vieți distruse”, a scris Kravcenko pe Telegram, citat de Interfax-Ukraine.
Terorism țintit împotriva copiilorPe lângă pierderile de vieți, mărturiile oficiale arată un tablou și mai amplu al suferinței: Rusia a deportat peste 19.000 de copii ucraineni și a comis cel puțin 23 de cazuri documentate de violență sexuală împotriva minorilor. „Aceasta nu este o întâmplare. Este terorism țintit”, a transmis Procurorul General.
Ultimele atacuri confirmă gravitatea situației. Duminică, în timpul unui raid nocturn al dronelor Shahed asupra Kievului, o tânără de 19 ani și mama ei au fost ucise, iar șapte copii au fost răniți. În aceeași zi, în regiunea Sumî, un microbuz a fost lovit, rănind alți doi copii de 8 și 15 ani.
„Aceste crime nu au termen de prescripție”Procurorii ucraineni investighează în prezent 5.363 de cauze penale privind crime împotriva copiilor comise de forțele ruse, iar autoritățile afirmă că fiecare dintre acestea are rolul de a demonstra o politică deliberată de teroare îndreptată împotriva populației ucrainene.
„Vom face totul pentru ca toți criminalii de război, de la executanți la conducerea rusă, să fie trași la răspundere. Aceste crime nu au termen de prescripție”, a încheiat Kravcenko.
Autoritățile din Muntenegru au anunțat luni reținerea a zeci de cetățeni turci și azeri după ce un bărbat a fost înjunghiat sâmbătă seara în urma unui schimb de insulte cu un grup de turci. Poliția a raportat că rănile nu i-au pus viața în pericol.
Duminică, situația a escaladat. Zeci de localnici au vandalizat vehicule cu plăcuțe turcești, iar mai mulți cetățeni turci au fost nevoiți să se baricadeze într-un cazinou pentru a evita represaliile.
După incidente, forțele de ordine au reținut doi suspecți direct implicați în atac, „un cetățean turc și unul azer”, alături de alți 45 de turci și azeri care nu dețineau documente legale de ședere. Potrivit Reuters, opt persoane au primit decizii de deportare, iar șapte au fost amendate.
Premierul Milojko Spajić a comunicat că regimul fără vize pentru cetățenii turci va fi suspendat temporar, precizând că autoritățile vor căuta o soluție prin dialog cu Ankara: „Vom iniția discuții intense cu Republica Turcia pentru a găsi, în spiritul bunei cooperări, cel mai bun model în interesul nostru reciproc”, a transmis acesta pe X.
„Nu trebuie să existe loc pentru vina colectivă sau stigmatizarea unui întreg popor”, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, condamnând atât violențele, cât și modul în care comunitatea turcă a fost țintită de unii localnici după incidentele din capitală. El a subliniat nevoia unei politici de imigrație „ferme împotriva abuzurilor și criminalității, corecte față de toți cei care respectă legile”.
Muntenegru găzduiește peste 13.000 de cetățeni turci, într-un stat cu doar 620.000 de locuitori și economie puternic dependentă de turism. Oficialii spun că numărul turcilor care caută locuri de muncă sau deschid afaceri este în creștere, pe măsură ce țara se pregătește pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Șefa diplomației nord-coreene, Chon Son Hui, a fost primită luni la Kremlin de președintele rus Vladimir Putin, într-o nouă rundă de discuții care confirmă consolidarea relațiilor dintre Rusia și Coreea de Nord, potrivit AP.
Întâlnirea are loc la o lună după ce Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un s-au văzut la Beijing, la ceremonia militară ce a marcat 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Putin i-a transmis lui Chon Son Hui urări de bine pentru Kim Jong Un, amintind că discuțiile lor de la Beijing au fost „foarte călduroase”, potrivit imaginilor difuzate de televiziunile ruse.
Înaintea întâlnirii cu președintele rus, Chon Son Hui a discutat cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a lăudat trupele nord-coreene pentru „actele eroice” comise în sprijinul armatei ruse în regiunea Kursk, după incursiunea surpriză a forțelor ucrainene.
„Aceste fapte eroice vor întări și mai mult legăturile de prietenie și unitate istorică în lupta noastră comună pentru dreptate”, a spus Lavrov.
Diplomata nord-coreeană a salutat „progresele considerabile” în relațiile bilaterale și a reafirmat sprijinul „neclintit” al Phenianului pentru politica Rusiei de apărare a suveranității și integrității teritoriale.
Președintele SUA, Donald Trump, nu a exclus luni posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat la Casa Albă la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”. Totuși, Trump a respins posibilitatea de a candida la funcția de vicepreședinte în 2028, scrie BBC.
În timp ce se afla în drum spre Japonia, Trump le-a spus reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că deși i s-ar „permite” să candideze din nou la funcția de vicepreședinte, nu intenționează să facă un astfel de pas.
Referindu-se la al treilea mandat, Trump a spus că nu s-a „gândit cu adevărat la asta”, deși are „cele mai bune rezultate la sondaje” pe care le-ar fi avut vreodată.
Constituția SUA nu permite un al treilea mandat de președinteSăptămâna trecută, fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, a declarat într-un interviu pentru publicația The Economist că există un „plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat.
„Trump va fi președinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obișnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon în cadrul interviului.
În prezent, cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA interzice președinților să candideze pentru un al treilea mandat. Abrogarea amendamentului ar necesita aprobarea a două treimi din Camera Reprezentanților și Senat.
Potrivit Reuters, unii susținători au sugerat că o modalitate de a ocoli interdicția din Constituția SUA ar fi ca Trump să candideze la funcția de vicepreședinte, un alt candidat care ar obține funcția de președinte să demisioneze, iar Trump să preia, astfel, rolul.
ZTE Corporation, lider global în tehnologie și inovare, anunță disponibilitatea pe piața din România a smartphone-ului ultra-slim nubia Air.
nubia Air marchează un pas important înainte în segmentul „Air-style”, combinând o baterie masivă de 5.000 mAh, un ecran AMOLED de 6,78 inci cu rezoluție 1.5K și certificări de impermeabilitate de top – IP69K, IP69 și IP68 – într-un design spectaculos, cu o ramă de doar 5,9 mm grosime și o greutate de numai 172 de grame.
Conform filosofiei de brand „Be yourself”, nubia Air are un aspect estetic de nivel flagship, durabilitate și o experiență profund integrată cu AI, fiind disponibil prin canalul de distribuție ZTE, la un preț care începe de la 1299 Lei.
Citeşte comunicatul integral AICI
De la Alpii și Dolomiții din nord până la pârtiile din regiunea centrală italiană Abruzzo, prețurile sunt pe cale să crească cu până la 40% față de 2021, potrivit unui raport întocmit de autoritatea de supraveghere Assoutenti.
Un permis „Dolomiti Superski”, care oferă acces la toate cele 12 stațiuni din scumpele Dolomiti, va costa schiorii 86 € pe zi în acest sezon. În Roccaraso, o stațiune populară din Apenini din Abruzzo, care a devenit supraaglomerată în sezonul trecut după ce a fost promovată de o vedetă TikTok, costul unui permis de schi zilnic este de așteptat să crească la 60 €, potrivit The Guardian.
În același timp, costul abonamentelor de schi sezoniere va varia între 755 de euro pentru un adult în Roccaraso și până la 1.800 de euro în valea Aosta.
Costul de închiriere a echipamentului de schi a crescut, la fel ca și prețurile hotelurilor și restaurantelor.
Gabriele Melluso, președintele Assoutenti, a declarat că majorările de prețuri, pe care operatorii stațiunilor de schi le atribuie creșterii prețurilor la energie, costurilor de întreținere a stațiunilor și cererii mai mari de echipamente de calitate superioară, sunt „complet nejustificate și inacceptabile […] atât pentru că inflația în Italia este sub control, cât și pentru că tarifele la energie, care au crescut costurile pentru operatorii stațiunilor de schi în 2022, au revenit la normal”.
Turismul montan, în scădereEl a adăugat că prețurile sunt acum atât de mari încât persoanele mai puțin înstărite au fost nevoite să renunțe complet la tradiționala settimana bianca, sau vacanța la schi.
El a remarcat o scădere bruscă a turismului montan în sezonul 2024-2025, cu 1 milion de italieni mai puțin pe pârtii față de anul precedent, din cauza creșterii costurilor.
În ciuda creșterii prețurilor, Italia rămâne o destinație mai ieftină pentru schi în Europa de Vest decât Elveția, Franța și Austria.
Îngrijorarea cu privire la costuri survine în contextul în care țara se pregătește să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, între 6 și 22 februarie. Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat vineri că Italia a înaintat ONU o propunere prin care solicită o „armistițiu global” pe durata evenimentului. „Cu Milano Cortina, trebuie să transmitem și un mesaj de pace și dialog… pentru a opri războiul pe durata Jocurilor”, a spus el.
„România nu este suficient conectată la rețeaua de energie din vestul Europei, mai ales pe direcția Ungaria–Austria. Din acest motiv, nu putem cumpăra energie în orele de seară și, în următorii 2-3 ani, va fi nevoie să importăm pentru a acoperi deficitul. Am cerut sprijinul Comisarului pentru a avansa proiectele de conectare împreună cu statele implicate”, a scris pe Facebook Ilie Bolojan.
El spune că a discutat și despre investițiile în stocarea energiei: „România a făcut progrese importante în energia fotovoltaică, prin parcuri solare și proiecte individuale, dar nu s-au dezvoltat suficient și capacitățile de stocare, astfel încât energia produsă în timpul zilei să poată fi utilizată seara”.
Un alt subiect a vizat nevoia României de a păstra un echilibru între sursele de energie: „Gazul și energia nucleară vor rămâne importante în următorii ani, iar în același timp trebuie să continuăm eforturile de decarbonizare pentru a menține siguranța energetică a României pe termen lung”.
Premierul arată că, în a doua parte a discuției, au fost analizate soluțiile pentru reabilitarea blocurilor de locuințe: „România are un fond important de locuințe care necesită modernizare, iar aceste programe sunt necesare pentru reducerea consumului de energie și creșterea eficienței energetice”.
Direcția Generală de Trafic (DGT) ar putea introduce noi reguli privind alcoolul pentru toți șoferii, inclusiv pentru cei care conduc trotinete electrice și biciclete, în țară.
DGT a sugerat o limită universală de alcool de 0.2 g pe litru în sânge sau 0.1 mg pe litru în aerul expirat, potrivit Independent.
Conform datelor DGT, în 2022 au fost înregistrate 4.283 de accidente în care a fost implicat alcoolul (cu 20% mai multe decât în 2018), soldate cu 312 decese și 518 răniți grav.
Limita legală scăzută prevăzută pentru sfârșitul anului 2025 ar face dificilă conducerea autovehiculelor de către turiști după „chiar și un pahar mic de vin sau bere”, a afirmat Majorca Daily Bulletin.
„Propunerea de reducere a limitei la 0.2 g/l ar trebui înțeleasă ca „niciun pahar de alcool dacă am de gând să conduc” și ar trebui să clarifice incompatibilitatea acesteia cu conducerea”, a declarat Jesús Monclús, directorul Departamentului de Siguranță Rutieră și Prevenire al Fundației Mapfre.
Valoarea amenziiȘoferii riscă o amendă de 500 € până la 1.000 € dacă depășesc noul prag sugerat.
În Marea Britanie, limitele de alcoolemie la volan sunt de 0.8 g per litru de sânge sau 0.35 mg per litru de aer expirat în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Limita din Scoția este mai mică, de 0.5 mg per litru de sânge sau 0.22 mg per litru de aer expirat.
De asemenea, pot fi deduse puncte din permisul de conducere al călătorului. Spania utilizează un sistem de 12 puncte.
Conform normelor actuale, Spania permite până la 0.5 g/l în sânge sau 0.25 mg/l în aerul expirat pentru majoritatea șoferilor.
Conducerea sub influența alcoolului constituie o infracțiune penală în această țară atunci când concentrația de alcool în sânge depășește 1.2 g/l sau concentrația de alcool în aerul expirat depășește 0.60 mg/l.
Sancțiunile pot include interzicerea de a conduce pe o perioadă de până la patru ani, cu posibile pedepse cu închisoarea de șase luni pentru recidiviști.
Călătorii care refuză să se supună testului cu alcooltestul pot fi acuzați de o infracțiune penală separată.
Álvaro Gómez, directorul Observatorului Național pentru Siguranța Rutieră al DGT, a declarat: „Prin această reducere a nivelului maxim legal de alcool în sânge, sperăm să reducem procentul de șoferi care se urcă la volan după ce au consumat alcool și, astfel, numărul accidentelor asociate.
„Impactul este așteptat nu numai la limita de 0.2-0.5 g/l, ci și la niveluri mai ridicate. În Suedia și Norvegia, două țări de referință, s-a observat o reducere semnificativă a accidentelor după implementarea limitei de 0.2 g/l”.
Vladimir Putin a semnat luni o lege prin care denunță acordul de gestionare și reprocesare a plutoniului încheiat între Rusia și Statele Unite în anul 2000, marcând sfârșitul oficial al unei înțelegeri menite să limiteze producerea de arme nucleare.
Documentul prevedea ca fiecare parte să reproceseze 34 de tone de plutoniu provenit din armele din perioada Războiului Rece, transformându-l în combustibil pentru centralele nucleare.
Acordul, modificat în 2010, fusese deja suspendat unilateral de Moscova în 2016, în contextul deteriorării relațiilor cu Washingtonul, pe vremea administrației Barack Obama.
Legea semnată acum, aprobată anterior de Parlamentul rus, constituie o denunțare formală a înțelegerii, considerată de Kremlin „depășită”.
SUA estimaseră la momentul semnării că acordul ar fi eliminat material suficient pentru fabricarea a aproximativ 17.000 de arme nucleare.
Decizia, în contextul tensiunilor dintre Moscova și OccidentDecizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident, alimentate de invazia Ucrainei și de amenințările nucleare lansate de Moscova.
În 2024, Putin a semnat un decret care reduce pragul pentru folosirea armelor nucleare, iar duminică a anunțat testarea cu succes a noii rachete de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară.
Între timp, negocierile de pace dintre Moscova și Kiev rămân blocate, în ciuda încercărilor de mediere ale președintelui american Donald Trump, scrie Le Figaro.
O întâlnire planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost amânată pe termen nelimitat, liderul american declarând că nu dorește „discuții de dragul discuțiilor”.
„Domnul Drulă spune ce vrea. Noi am votat abținere la acest proiect și, în general, ne abținem de la toate proiectele pentru care se invocă procedura de urgență, dar ele vin peste noapte. Dacă era o urgență, putea să vină cu acest proiect acum 3-5 luni, USR fiind la guvernare din mai”, a declarat Peiu.
El a explicat ce înțelege prin urgență: situații critice precum inundații sau explozii care pun în pericol comunități, nu modificări legislative administrative care pot fi adoptate normal de coaliție.
„Nu înțelegem urgența unui astfel de demers și nu vom susține urgența demersurilor care nu sunt urgență pentru populație”, a subliniat liderul AUR.
Peiu a precizat că AUR nu votează împotriva proiectelor în sine, ci doar contestă invocarea procedurii de urgență fără justificare reală.
Procedura de urgență pentru legea de implementare a Referendumului privind bugetul Capitalei a fost respinsă în Parlament, prin votul PSD, PNL și AUR. Cătălin Drulă susține că această blocare împiedică alocarea corectă a resurselor pentru marile proiecte ale orașului în 2026.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, duminică, faptul că aproape 200 de soldați ruși au intrat în Pokrovsk, în regiunea Donețk, considerat un oraș strategic pe linia frontului.
Kievul anunță că luptele din zonă sunt „extrem de dinamice și intense”, însă trupele ucrainene nu sunt încercuite și au reușit să recucerească unele zone din jurul orașului și să stabilizeze situația, notează POLITICO.
Situația „dificilă” din Pokrovsk a fost confirmată și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video de duminică seară. Acesta a subliniat că succesul în acest oraș situat strategic este „extrem de important”.
Potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty, orașul Pokrovsk, care mai are în prezent aproximativ 7.000 de locuitori din cei peste 60.000 dinainte de război, deține noduri rutiere și feroviare cruciale și a fost amenințat cu încercuirea de către forțele rusești aproape tot anul.
Trump: Putin ar trebui să pună capăt războiului în loc să testeze rachetePreședintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a criticat luni pe omologul său rus, Vladimir Putin, spunând că anunțul său despre un test cu rachetă de croazieră cu propulsie nucleară nu a fost „adecvat”.„Ar trebui să pună capăt războiului [din Ucraina], scrie Baha.
Un război care ar fi trebuit să dureze o săptămână este acum în curând în al patrulea an. Asta ar trebui să facă în loc să testeze rachete”, a declarat președintele SUA în timp ce răspundea la întrebările jurnaliștilor la bordul Air Force One.
Anterior, Putin a vorbit despre testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, pe care a descris-o ca fiind „reușită”. El a adăugat că arma „nu are egal în lume”.
Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 45 de milioane de dolari, afirmă armataForțele ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusesc Buk-M3 de ultimă generație, evaluat la 45 de milioane de dolari, au raportat Forțele Terestre ale Ucrainei pe 26 octombrie.
Buk -M3 este unul dintre principalele mijloace de apărare aeriană ale Rusiei , utilizat pentru a ataca ținte în aer, la sol și pe apă.
Brigada „Pădurea Neagră” a Ucrainei a lovit ținta într-o locație nespecificată, a declarat armata . Brigada a distribuit imagini video ale operațiunii.
Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmații.
Moscova a fost vizată de un atac ucrainean cu droneZeci de drone ucrainene au vizat capitala rusă în noaptea de duminică spre luni, potrivit primarului Serghei Sobianin. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a afirmat că alte 193 de drone au fost interceptate pe teritoriul Rusiei, notează The Kyiv Independent.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat începând din noapte zilei de duminică că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone, lansat de Ucraina.
Luptă
Prin infiltrarea pozițiilor ucrainene în grupuri mici de infanterie, Rusia a acumulat aproximativ 200 de soldați în Pokrovsk, a raportat Statul Major General. Acest personal se angajează în ciocniri „intense” cu arme ușoare și drone cu trupele ucrainene din oraș.
Lituania închide pe termen nelimitat punctele de trecere a frontierei cu Belarus, după ce baloanele au încălcat spațiul aerian pentru a treia noapte consecutivBaloanele „de contrabandă” lansate din Belarus au perturbat traficul aerian de patru ori în ultima săptămână. Lituania a închis punctele de trecere a frontierei cu Belarus pentru „o perioadă nedeterminată” ca răspuns.
Șeful diplomației estoniene: Rusia testează hotărârea NATO pe fondul incertitudinii legate de TrumpPentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, un membru NATO a invocat oficial articolul 4 din tratatul fondator al alianței după o încălcare majoră a spațiului aerian.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, explică pentru Talk to Al Jazeera de ce provocările repetate ale Rusiei sunt mai mult decât incidente izolate – ele reprezintă un test al credibilității NATO.
În timp ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, pune la îndoială valoarea apărării colective, Tsahkna avertizează că consensul european în materie de securitate se destramă, iar ezitările ar putea aduce pericol.
Summitul de acțiune al Ucrainei, care se întrunește la Washington, solicită returnarea copiilor răpiți și garanții de securitate„Îi aducem pe oameni împreună pentru a învăța… pentru a se educa și pentru a-și folosi vocile pentru a se adresa oficialilor aleși și a sprijini Ucraina”, a declarat Marianna Tretiak, președinta consiliului de administrație al Coaliției Americane pentru Ucraina (ACU), pentru Kyiv Independent.
Președinta Consiliului de Administrație al Tesla, Robyn Denholm, le-a cerut luni acționarilor să voteze pentru pachetul salarial al CEO-ului Elon Musk, evaluat la aproape 1 trilion de dolari, înaintea adunării anuale a companiei din 6 noiembrie.
Viitorul Tesla se sprijină pe MuskResponsabilii Tesla spun că Musk rămâne esențial pentru direcția viitoare a companiei, aflată într-o tranziție majoră către tehnologii avansate. Conducerea autonomă Full Self Driving (un software care urmărește să permită mașinilor să circule singure, fără intervenția șoferului) și programul de roboți umanoizi Optimus sunt considerați cei doi piloni de creștere pe termen lung.
„Fără Elon, Tesla ar putea pierde semnificativ din valoare, deoarece compania noastră s-ar putea să nu mai fie evaluată pentru ceea ce ne propunem să devenim”, a avertizat șefa boardului Tesla, citată de CNBC. Ea a transmis că viziunea lui Musk este o componentă a valorii percepute de investitori.
Control pentru viitoarea „armată de roboți”Pachetul salarial, prezentat în septembrie, include 12 tranșe de acțiuni acordate exclusiv condiționat de atingerea unor obiective financiare și operaționale foarte ambițioase. În cazul în care Tesla reușește să bifeze aceste repere, Musk ar primi peste 423 de milioane de acțiuni suplimentare, consolidându-și influența în deciziile strategice ale companiei.
Musk a declarat în repetate rânduri că dorește o putere de vot mai mare, în special în contextul extinderii programului Optimus: „Nu mă simt confortabil să construiesc această armată de roboți dacă nu am cel puțin o influență puternică”.
Acționari și activiști împotriva pachetuluiInițiativa a atras nemulțumiri din partea unor grupuri de acționari, sindicate și activiști, care au lansat site-ul Take Back Tesla pentru a mobiliza opoziția față de pachet. Contestatarii argumentează că poziționările publice recente ale lui Musk, inclusiv asocierea cu mișcări politice de dreapta și promovarea teoriilor conspirației, au deteriorat imaginea brandului și nu ar trebui „răsplătite” cu un pachet salarial fără precedent. De asemenea, firma de consultanță ISS a recomandat acționarilor să respingă propunerea.
Deznodământul votului va clarifica nu doar viitorul remunerației lui Musk, ci și proporția în care Tesla își leagă destinele de cel mai vizibil lider din industria tehnologiei auto: „Dacă nu reușim să-l motivăm pe Elon să obțină lucruri mărețe printr-un plan echitabil bazat pe performanță, riscăm ca Tesla să piardă timpul, talentul și viziunea sa”, a subliniat Robyn Denholm.
Tesla a raportat recent rezultate financiare mixte: veniturile au crescut cu 12% în trimestrul al treilea, însă profitul nu a atins așteptările analiștilor. Respingerea pachetului ar putea pune și mai multe dubii asupra viitorului companiei.
Votul asupra planului de remunerație se încheie pe 5 noiembrie, la 23:59 în SUA (Coasta de Est).
