Carul mortuar va pleca miercuri la ora 8.30 cu sicriul fostului președinte al României, Ion Iliescu, de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni. Acesta se va deplasa pe traseul: StradaION ILIESCU, FUNERALII, PALATUL COTROCENIION ILIESCU, FUNERALII, PALATUL COTROCENI Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piața Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piața Romană – Piața Universității – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu
La ora 9.00 Cortegiul Funerar va intra în curtea Palatul Cotroceni pe Poarta Marinescu, unde este întâmpinat de Garda de onoare. Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul. La ora 9.08 sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte al României Ion Iliescu va fi depus pe catafalc în Sala Unirii. La ora 9.10 militarii intră în Gardă Onor la Catafalc La ora 9.15 va avea loc un scurt moment religios Între orele 9.30 – 12.30 are loc ceremonia de prezentare a condoleanțelor de către înalți oficiali. Se va semna în Cartea de Condoleanțe, amplasată în Salonul Florilor.
Între orele 13.00 – 18.00 cetățenii vor putea prezenta condoleanțe. Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieșirea pe la Poarta Muzeu din Șoseaua Cotroceni. Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spațiul special amenajat din fața Palatului Cotroceni, în parcarea Administrației Prezidențiale din Bd. Geniului.
La ora 18.30 are loc prezentarea condoleanțelor de către foști colaboratori și apropiați, iar la 19.00 are loc un moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor) La ora 20.00 se încheie procesiunea.
Pe timpul nopții de miercuri spre joi, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”Ziua de joi, 7 august, este declarată zi de doliu național și se vor respecta prevederile legale privind zilele de doliu național pe teritoriul național si la misiunile diplomatice ale României.
Joi, între orele 09.00-09.50 sosesc invitații. La ora 10.00 are loc un scurt moment religios, la 10.10 are loc ceremonia Gărzii la Catafalc, la ora 10.15 va fi un moment de reculegere, iar la 10.16 are loc ridicarea de pe catafalc a sicriului. Sicriul este purtat spre ieșirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină). La Copertină sunt prezente Șiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forțelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor. Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni.
La ora 10.20, cortegiul pleacă de la Copertină și are loc deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni. Între orele 10.30-11.30 are loc oficierea slujbei religioase de înmormântare. La ora 11.15 are loc intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu, iar la 11.35 Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni – Poarta Marinescu. La ora 11.40 Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu. Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului. Se intonează Imnul Național al României. Cortegiul va trece prin fața Gărzii.
Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.
Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III, unde are loc ceremonia de înmormântare. Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun. Are loc formare cortegiului funerar și prezentarea onorului.
Înhumarea are loc în prezența familiei și apropiaților.
Au fost anunțate reguli de acces pentru prezentarea condoleanțelor la Palatul CotroceniCei care participă trebuie să aibă o ținută sobră / de funeralii, culori închise. Accesul se efectuează doar în baza documentului de identitate. Pentru acordarea accesului în incinta Complexului „Palat Cotroceni”, publicul se supune unui control de securitate individual și al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate.
Este interzis accesul copiilor sub 14 ani. Sunt strict interzise vorbitul la telefon, fotografierea și filmarea, din respect pentru solemnitatea momentului. Este interzis accesul cu obiecte periculoase, arme, rucsacuri mari, valize, sau bagaje mari sau alte obiecte care pot îngreuna accesul și afecta siguranța vizitatorilor. Este interzisă folosirea aparatelor de fotografiat, a telefoanelor mobile sau a altor instrumente electronice. Nu va fi permis accesul persoanelor care încalcă sau nu respectă regulile protocolare şi de comportament. Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spațiul special amenajat din fața Palatului Cotroceni, pe trotuarul din Bd. Geniului.
Persoanele prezente la Palatul Cotroceni pentru prezentarea condoleanțelor şi a omagiului la catafalc, sunt rugate să respecte următoarele reguli:
• Păstrarea solemnității şi a liniștii pe toată durata prezentării condoleanțelor, în interiorul Palatului Cotroceni.
• Să respecte măsurile de ordine interioară şi să coopereze cu personalul specializat al SPP pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea și în interiorul Palatului Cotroceni.
• Să respecte orarul activităților și traseul de deplasare stabilit de organizatori, precum și indicațiile personalului specializat al Administrației Prezidențiale și al Serviciului de Protecție și Pază
• Să nu aducă obiecte personale (volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii).
Articolul Sicriul fostului președinte Ion Iliescu, depus miercuri la Palatul Cotroceni. Programul funeraliilor și reguli de acces apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea, confirmată de doi înalți oficiali ai Casei Albe, este cel mai recent exemplu al eforturilor președintelui de a pune capăt conflictelor internaționale și de a primi recunoaștere pentru acest lucru.
Unul dintre oficialii Casei Albe a spus că este posibil ca un acord de pace să fie anunțat între Azerbaidjan și Armenia, în timp ce liderii celor două țări se vor întâlni cu Trump vineri.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, sunt așteptați să se întâlnească cu Trump.
Liderii celor două țări s-au întâlnit luna trecută în Emiratele Arabe Unite pentru a purta discuții de pace, deși nu a fost anunțată nicio rezoluție.
Cele două foste teritorii sovietice s-au luptat în ultimele decenii, de când regiunea Nagorno-Karabakh s-a separat de Azerbaidjan pentru a fi guvernată de Armenia.
Trump s-a lăudat cu abilitățile sale de a negocia acorduri de pace în întreaga lume, iar mai mulți lideri mondiali l-au nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Articolul Liderii Armeniei și Azerbaidjanului găzduiți de Trump pentru discuții de pace apare prima dată în Mediafax.
Un minut de reculegere a fost ținut la Hiroshima, exact la ora la care a fost aruncată bomba atomică asupra orașului japonez în urmă cu 80 de ani.
La ceremonie au participat reprezentanți a peste o sută de țări.
În 6 august 1945, la ora locală 8.15, Statele Unite au aruncat o bombă atomică asupra Hiroshimei, ucigând aproximativ 140.000 de persoane.
Trei zile mai târziu, o bombă identică a lovit Nagasaki, în sudul Japoniei.
Aceste atacuri, care au grăbit sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sunt singurele cazuri din istorie în care armele nucleare au fost utilizate în timp de război.
Articolul Hiroshima, minut de reculegere la 80 de ani de la atacul cu bomba atomică apare prima dată în Mediafax.
Ramurile nordice și sudice ale vastului recif australian au suferit cea mai extinsă albire a coralilor, a constatat Institutul Australian de Științe Marine (AIMS).
Acestea au fost afectate în ultimele luni de cicloane tropicale și de invazia stelelor de mare care se hrănesc cu corali, dar stresul termic provocat de schimbările climatice este cauza principală, a afirmat AIMS.
AIMS avertizează că habitatul ar putea ajunge la un punct critic în care coralii nu se vor mai putea reface suficient de repede între evenimente catastrofale și se vor confrunta cu un viitor „instabil”.
AIMS a studiat starea de sănătate a 124 de recife de corali între august 2024 și mai 2025.
Marea Barieră de Corali este o întindere de 2.300 km de corali tropicali care adăpostește o biodiversitate uimitoare. Evenimentele repetate de albire transformă în alb vaste zone de corali odată plini de viață.
Coralul este vital pentru planetă. Supranumit arhitectul mării, acesta construiește structuri vaste care adăpostesc aproximativ 25% din toate speciile marine.
Albirea are loc din cauza apei prea calde.
Articolul Marea Barieră de Corali a avut cel mai grav declin din istorie apare prima dată în Mediafax.
Accidentul, în care a fost implicată o companie din Albuquerque, New Mexico, a avut loc în apropierea aeroportului din Chinle. Cei aflați la bord erau membri ai personalului medical care se îndreptau către un spital pentru a prelua un pacient.
Avionul Beechcraft 300 s-a prăbușit în timp ce ateriza pe aeroport, au declarat oficialii Administrației Federale a Aviației. Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor și FAA investighează accidentul.
Cauza accidentului este necunoscută.
Articolul Un avion de transport medical s-a prăbușit în Arizona, patru persoane au murit apare prima dată în Mediafax.
Dorothy Shea a adăugat însă că aceste obiective sunt subminate de țările care „încurajează Hamas”.
„Trebuie să fim clari că acțiunile publicitare neproductive, precum conferința de săptămâna trecută privind soluția celor două state și anunțurile unilaterale privind recunoașterea statului palestinian, subminează eforturile mediatorilor și prelungesc războiul”, a spus ea.
„Aceste cadouri oferite Hamas nu numai că pun în pericol ostaticii, ci și rănesc civilii din Gaza, care continuă să sufere ceea ce președintele Trump a recunoscut ca fiind o adevărată foamete”, a mai spus trimisul SUA.
Ea susține că Israelul „a luat numeroase măsuri pentru a limita prejudiciile aduse civililor și pentru a răspunde nevoilor umanitare”.
„Pierderea de vieți omenești în Gaza este tragică, dar responsabilitatea pentru aceasta revine Hamas, care ar putea opri luptele astăzi acceptând încetarea focului deja acceptată de Israel”, adaugă ea.
Articolul Recunoașterea statului palestinian criticată de trimisul SUA la ONU apare prima dată în Mediafax.
„Președintele Iliescu a plecat în nemurire! Când am vorbit ultima dată, în martie, avea vocea neschimbată. I-am fost în preajmă, câțiva ani. Mi-a arătat întotdeauna considerația necesară în problemele economice, interne și externe. L-am simțit mereu apropiat, cald și respectuos. Pentru mine, a fost «omul» înaintea «politicianului», care a marcat istoria României. Dumnezeu să vă odihnească în pace, Domnule Președinte!”, a scris acesta pe Facebook, citat de Gândul.
În perioada 19 noiembrie 1992 – 27 august 1993, Mișu Negrițoiu a fost ministru de stat, președinte al Consiliului de Coordonare, Strategie și Reformă în Guvernul Nicolae Văcăroiu, un organism care în teorie ar fi trebuit să coordoneze aplicarea programului de guvernare și de reformă al Cabinetului Văcăroiu.
Apoi, începând cu data de 1 septembrie 1994, a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru probleme economice și de reformă (cu rang de ministru) și coordonator al Grupului Consultativ pe probleme economico-sociale pe lângă președintele României, Ion Iliescu.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu” din Capitală, unde era internat de două luni după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar.
Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași, și a condus statul român în trei rânduri: ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), între 22 decembrie 1989–1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992–1996 și 2000–2004.
Articolul „L-am simțit mereu apropiat, cald și respectuos”. Mișu Negrițoiu, despre Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.
